RÁSA¹ rase s. f. 1. Grup de indivizi apartzinand aceleiashi specii de microorganisme plante animale cu caractere comune constante conservate ereditar care se deosebesc de alte varietatzi din aceeashi specie prin anumite caractere specifice. ◊ Loc. adj. De rasa = de soi bun; select. 2. Fiecare dintre grupurile biologice de populatzii caracterizate prin culoarea parului a pielii shi prin alte particularitatzi exterioare. Din fr. race germ. Rasse.

rasa¹ sf [At: STAMATI D. / Pl: ~se / E: fr race ger Rasse] 1 Fiecare dintre grupurile biologice de populatzii caracterizate prin culoarea parului a pielii shi prin alte particularitatzi exterioare. 2 (Imp) Neam. 3 Grup de indivizi apartzinand aceleiashi specii de microorganisme plante sau animale cu caractere comune constante conservate ereditar care se deosebesc de alte varietatzi din aceeashi specie prin anumite caractere specifice. 4 Fel (2). 5 Valoare. 6 (Ila) De ~ Select. 7 (Ial) De soi bun. 8 Specie.

RÁSA¹ rase s. f. 1. Grup de indivizi apartzinand aceleiashi specii de microorganisme plante animale cu caractere comune constante conservate ereditar care se deosebesc de alte varietatzi din aceeashi specie prin anumite caractere specifice. ◊ De rasa = de soi bun: select. 2. Fiecare dintre grupurile biologice de populatzii caracterizate prin culoarea parului a pielii shi prin alte particularitatzi exterioare. Din fr. race germ. Rasse.

RÁSA¹ rase s. f. 1. Varietate de animale care se deosebeshte de alte varietatzi din aceeashi specie prin anumite caractere (adesea obtzinute prin eforturile omului cu scopul de a se ajunge la noi tipuri care sa aduca mai mult folos). Creshterea porcinelor se va orienta in directzia maririi efectivelor din rasele pentru grasime shi din rasele mixte (carne shi grasime). SCINTEIA 1953 nr. 2859. ◊ Loc. adj. De rasa = de soi bun. (Ironic) Veronescu facea parte dintre acei luptatori de rasa care sint veshnic in tabara guvernului. VLAHUTZA O. A. III 6. ◊ Rasa fiziologica = varietate a unei specii de microorganisme patogene care se deosebeshte de alte varietatzi prin caracterele ei fiziologice (in special prin specia plantei care o ataca). Desigur k cunoashterea raselor fiziologice dintro regiune este necesara selectzionatorului in cautarea de soiuri de griu rezistente la rugina. SAVULESCU M. U. I 169. 2. Fiecare dintre grupurile biologice de oameni formate din cele mai vechi timpuri ale preistoriei shi caracterizate prin culoarea pielii aspectele parului shi alte particularitatzi exterioare care nu contrazic unitatea biologica a intregii omeniri shi nu constituie un criteriu shtiintzific pentru diferentzierea ei in grupari sociale. Culoarea pielei variaza dupa rasa de la albdeschis pina la negruinchis. NICOLAUMAISLER D. V. 28. Ii facuse o impresie ciudata mica vietate de alta rasa fetitza cea neagra cu ochii albi. BART E. 382. Altzii intzeleg prin pesimism o boala care bintuie toate rasele toate civilizatziile. GHEREA ST. CR. I 53.

RÁSA s.f. 1. Varietate a unei specii de animale domestice deosebita de alte varietatzi ale aceleiashi specii shi ale carei caractere distinctive se transmit de la o generatzie la alta; soi. ♦ De rasa = de soi bun; select. 2. Grup biologic de oameni care sa format din cele mai vechi timpuri avand drept caractere distinctive culoarea pielii shi a parului trasaturile fetzei etc. particularitatzi care nu contrazic unitatea biologica a intregii omeniri shi nu constituie un criteriu shtiintzific pentru diferentzierea ei in grupari sociale. [< fr. race cf. it. razza germ. Rasse].

RÁSA s. f. 1. grup biologic de oameni care sa format din cele mai vechi timpuri prin adaptarea indelungata la mediul cosmogeografic shi la conditziile istorice de viatza economicosociale avand drept caractere distinctive culoarea pielii a parului trasaturile fetzei etc. 2. varietate de animale dintro aceeashi specie cu caractere distinctive; soi. (< fr. race germ. Rasse)

RÁSA¹ ~e f. 1) biol. Categorie sistematica intermediara intre specie shi individ. 2) Ansamblu de organisme animale cu anumite trasaturi ereditare comune; soi; specie. Cal de ~ araba. 3) Grup etnic format pe un anumit teritoriu din cele mai vechi timpuri unitar prin caractere ereditare comune (pigmentatzia pielii forma capului ochilor nasului etc.). ~ mongoloida. ~ europoida. [G.D. rasei] /<fr. race germ. Rasse

2) *rasa f. pl. e (fr. race d. it. razza cuv. de orig. nesigura poate slav). Neam familie: Romaniĭ is de rasa latina acest copil descinde dintr’o rasa de muzicantzĭ. Varietate constanta care se pastreaza din generatziune in generatziune: rasele umane (V. om). Iron. Categorie de oamenĭ care se ocupa cu acelashĭ lucru: rasa camatarilor. Cal saŭ cine de rasa de buna rasa.

rassa f. 1. totzi cei ce se trag din aceeash familie; 2. varietate a speciei umane: rassa alba; 3. varietate a speciei animale: cal de rassa buna (= fr. race).

rása s. f. g.d. art. rásei; pl. ráse

rása (grup biologic haina) s. f. g.d. art. rásei; pl. ráse

rasa (nu: rassa)

rasa (calugareasca umana) se.

RÁSA s. (BIOL.) 1. soi specie (pop.) samintza (prin Transilv. shi Munt.) strana. (~ de vite.) 2. sange. (Cal de ~ araba.) 3. (inv.) soi. (~ mongola.) 4. rasa ecologica = ecotip.

RASA s. (BIOL.) 1. soi specie (pop.) samintza (prin Transilv. shi Munt.) strana. (~ de vite.) 2. singe. (Cal de ~ araba.) 3. (inv.) soi. (~ mongola.)

rása (ráse) s. f. Grup biologic; spitza soi; casta. Fr. race.

RÁSA¹ (< fr. germ.) s. f. 1. (BIOL.) Grup de indivizi apartzinand aceleiashi specii de microorganisme plante sau animale prezentand unele caractere comune constante conservate ereditar. 2. Rase omeneshti = grupari mari naturale de oameni unitare prin origine shi printrun ansamblu de caractere somaticoereditare (pigmentatzia pielii forma nasului shi dispozitzia narilor epicantusul forma shi dispozitzia oaselor malare aspectul sectziunii firului de par etc.) dar avand o mare variabilitate individuala aparuta k rezultat al evolutziei in conditzii diferite de mediu. R. o. sunt expresia variabilitatzii speciei umane Homo sapiens sapiens. Antropologia moderna considera k rasele sunt populatzii ce difera una de alta prin frecventza anumitor gene. Antropologia clasica considera k ar exista trei rase mari principale impartzite la randul lor in rase secundare: a) r. europida sau caucaziana (cu rasele secundare mediteraneana nordica esteuropida etc.); b) r. mongolida (cu rasele secundare nordasiatica amerindiana nordchineza etc.); c) r. negrida sau negridaustralida (cu rasele secundare australoida veddoida jawaneza singaleza etc.). 3. (ZOOT.) Grup individualizat de animale domestice din aceeashi specie cu proprietatzi biologice shi productive asemanatoare. ◊ R. amelioratoare = r. specializata consolidata shi cu calitatzi productive ridicate avand mare valoare de prasila; este folosita la imbunatatzirea calitativa a raselor locale. ◊ R. ecologica = r. atashata de un anumit biotip; ecotip. R. geografica = r. atashata de o anumita regiune din arealul speciei nu de un anumit biotip definit; subspecie. ◊ Loc. De rasa = de soi bun; select.