RÁSA¹ (< fr. germ.) s. f. 1. (BIOL.) Grup de indivizi apartzinand aceleiashi specii de microorganisme plante sau animale prezentand unele caractere comune constante conservate ereditar. 2. Rase omeneshti = grupari mari naturale de oameni unitare prin origine shi printrun ansamblu de caractere somaticoereditare (pigmentatzia pielii forma nasului shi dispozitzia narilor epicantusul forma shi dispozitzia oaselor malare aspectul sectziunii firului de par etc.) dar avand o mare variabilitate individuala aparuta k rezultat al evolutziei in conditzii diferite de mediu. R. o. sunt expresia variabilitatzii speciei umane Homo sapiens sapiens. Antropologia moderna considera k rasele sunt populatzii ce difera una de alta prin frecventza anumitor gene. Antropologia clasica considera k ar exista trei rase mari principale impartzite la randul lor in rase secundare: a) r. europida sau caucaziana (cu rasele secundare mediteraneana nordica esteuropida etc.); b) r. mongolida (cu rasele secundare nordasiatica amerindiana nordchineza etc.); c) r. negrida sau negridaustralida (cu rasele secundare australoida veddoida jawaneza singaleza etc.). 3. (ZOOT.) Grup individualizat de animale domestice din aceeashi specie cu proprietatzi biologice shi productive asemanatoare. ◊ R. amelioratoare = r. specializata consolidata shi cu calitatzi productive ridicate avand mare valoare de prasila; este folosita la imbunatatzirea calitativa a raselor locale. ◊ R. ecologica = r. atashata de un anumit biotip; ecotip. R. geografica = r. atashata de o anumita regiune din arealul speciei nu de un anumit biotip definit; subspecie. ◊ Loc. De rasa = de soi bun; select.