ZÍSA zise s. f. 1. (Mai ales la pl.) Vorba spusa; afirmatzie. Baiatul baga la cap toate zisele calului. ISPIRESCU L. 149. Capitanul de la bariera scosese un petic de hirtie din buzunar shi insemna cu creionul zisele mele. GHICA S. A. 94. Dupa zisa acelor prieteni a domnului consul peste zece mii de oamini se gaseau acum impregiurul acelei baltzi. ALECSANDRI C. 111. ♦ Proverb zicatoare. Imi placeau basmele zisele din batrini shi mai ales intimplarile apucate de neamul meu. DELAVRANCEA T. 18. 2. (Invechit) Sfat indemn; ordin porunca. Dupa ceau implinit SucnaMurga zisa calului lau intrebat. SBIERA P. 96.

ZÍSA zise s. f. 1. Vorba spusa; afirmatzie. ♦ Proverb zicatoare. 2. (Inv.) Sfat indemn; ordin porunca. V. zice.

ZÍSA ~e f. 1) Ceea ce a fost zis; zicere; spusa. 2) rar Expresie concisa deseori figurata care contzine o povatza sau un gand intzelept; zicatoare; zicala; zicere. /v. a zice

zisa f. ceeace s’a zis: spusa vorba.

zísa¹ f. pl. e. Spusa ceĭa ce s’a zis vorba: eŭ cred in zisa luĭ.^[1] modificata

ZIS² ZÍSA zishi zise adj. s. f. 1. Adj. Numit denumit poreclit. ◊ Loc. adj. Ashazis (sau zisa zishi zise) = pe nedrept sau in mod conventzional numit astfel; aparent fals. 2. S. f. Vorba spusa; afirmatzie. ♦ Proverb zicatoare. ♦ (Inv.) Sfat indemn; ordin porunca. V. zice.

zis a adj. s.f. 1 adj. (inv. pop ) Care este numit denumit. Zishii sacui din locurile unde shi acum lacuiesc venira (MAI.). ◊ Loc.adj. Ashazis (sau zisa zishi zise) = pe nedrept sau in mod conventzional numit astfel; aparent fals. ♦ Care este poreclit. Ion zis Stan TZurloi (DOC.). 2 s.f. Vorba spusa. Dumnezeu a facut cerul shi pamintul... Numai cu zisa (POP.). ◊ Expr. (fam.) A se alege numai cu zisa = a vorbi in zadar; a nu fi ascultat. 3 s.f. Afirmatzie; marturie. Pentru k sa se incredintzeze de adevarul ziselor mele mai trase shi el o dushca (HOG.). 4 s.f. (inv. pop.) Proverb zicatoare zicala. Imi placeau basmele zisele din batrini (DELAVR.). 5 s.f (inv. pop.) Sfat indemn; ordin porunca. Baiatul baga la cap toate zisele calului (ISP.). • pl. zishi se. /v. zice.

ZIS ZÍSA zishi zise adj. s. f. 1. Adj. Numit denumit poreclit. ◊ Loc. adj. Ashazis (sau zisa zishi zise) = pe nedrept sau in mod conventzional numit astfel; aparent fals. 2. S. f. Vorba spusa; afirmatzie. ♦ Proverb zicatoare. ♦ (Inv.) Sfat indemn; ordin porunca. V. zice.

zísa (pop.) s. f. g.d. art. zísei; pl. zíse

ZÍSA s. afirmatzie cuvant declaratzie marturisire relatare spusa vorba (livr.) asertziune propozitzie (astazi rar) parola (inv.) voroava (fig.) gura. (Nu te lua dupa ~ lui.)

ZÍSA s. v. proverb vorba batraneasca zicala zicatoare.

ZISA s. afirmatzie cuvint declaratzie marturisire relatare spusa vorba (livr.) asertziune propozitzie (astazi rar) parola (inv.) voroava (fig.) gura. (Nu te lua dupa ~ lui.)

zisa s. v. PROVERB. VORBA BATRINEASCA. ZICALA. ZICATOARE.

zísa zíse s.f. (inv.) 1. indemn sfat. 2. ordin porunca.