PROVÉRB proverbe s. n. 1. Invatzatura morala populara nascuta din experientza exprimata printro formula eliptica sugestiva de obicei metaforica ritmica sau rimata; zicala zicatoare parimie. 2. (Inv.) Opera dramatica scurta al carei contzinut ilustreaza un proverb (1). Din lat. proverbium fr. proverbe.

proverb sn [At: BUDAIDELEANU TZ. 107 / V: (reg) ~vel (inv) ~ie sf ~iu ~vorba sf / Pl: ~e (inv) ~uri (ivr sm) ~i / E: fr proverbe lat proverbium] 1 Invatzatura morala populara nascuta din experientza exprimata printro formula eliptica sugestiva de obicei parabolica ritmica sau ritmata Si: (rar) parimie (pop) pilda zicala zicatoare. 2 (Reg; ie) A fi (sau a se face) de ~ (A fi sau) a se face de ras. 3 (Rar; shis ~ dramatic) Opera dramatica de prorportzii reduse cu contzinut moral care ilustreaza un proverb (1).

PROVÉRB proverbe s. n. 1. Invatzatura morala populara nascuta din experientza exprimata printro formula eliptica sugestiva de obicei metaforica ritmica sau rimata; zicala zicatoare parimie. 2. (Frantzuzism) Opera dramatica scurta al carei contzinut ilustreaza un proverb (1). Din lat. proverbium fr. proverbe.

PROVÉRB proverbe s. n. 1. Fraza scurta de obicei ritmica prin care poporul exprima in chip metaforic concis shi sugestiv rezultatul unei lungi experientze asupra vietzii de toate zilele constituind de obicei o invatzatura sau o morala; zicatoare zicala V. maxima. Deasupra... in triunghi era un ochi de foc deasupra ochiului un proverb cu litere strimbe. EMINESCU N. 68. Coconul Andronache era... din soiul acela caruia se poate aplica proverbul moldovenesc: nici cine nici ogar. NEGRUZZI S. I 72. Proverbele sint filozofia natziilor; experientza colectiva a generatziilor. BOLLIAC O. 259. 2. (Frantzuzism rar) Opera dramatica scurta al carei contzinut ilustreaza o tema morala. «Gemenii» proverb original intrun act. MACEDONSKI O. II 401. Pl. shi: (invechit) proverburi (PANN P. V. i 3) shi (m.) proverbi (ODOBESCU S. III 67).

PROVÉRB proverbe s. n. 1. Fraza scurta de obicei ritmica in care poporul exprima in chip metaforic concis shi sugestiv rezultatul unei experientze shi care contzine o povatza o invatzatura. 2. (Frantzuzism) Opera dramatica scurta al carei contzinut ilustreaza o tema morala. [Pl. shi: (inv.) proverburi shi (m.) proverbi] Fr. proverbe (< lat.).

PROVÉRB s.n. 1. Zicatoare zicala maxima populara. 2. Proverb dramatic = mica piesa de salon din sec. XVIIXIX jucata fara decor avand k pretext un proverb. [Pl. be. / < fr. proverbe cf. lat. proverbium].

PROVÉRB s. n. 1. expresie populara succinta adesea metaforica cuprinzand o invatzatura o experientza de viatza. 2. mica piesa de salon din sec. XVIIXIX jucata fara decor avand k pretext un proverb (1). (< fr. proverbe lat. proverbium)

PROVÉRB ~e n. Expresie populara concisa deseori figurata care contzine o generalizare a experientzei de viatza sub forma de povatza sau de gand intzelept; vorba din batrani; aforism popular. /<lat. proverbum fr. proverbe

proverb n. 1. zicatoare devenita populara shi coprinsa in cateva vorbe; 2. mica comedie ce desvolta un proverb; 3. pl. una din cartzile Vechiului Testament.

*provérb n. pl. e (fr. proverbe d. lat. proverbium d. pro inainte in loc de shi verbum vorba. V. adverb). Zicatoare maxima scurta devenita populara: proverbeles ecou experientzeĭ. V. parimie). Mica comedie care e desfashurarea unuĭ proverb: proverbele luĭ Alfred de Musset. Pl. Una din cartzile Vechĭuluĭ Testament. A trece in proverb a deveni proverb: multe versurĭ ale luĭ Boileaŭ aŭ trecut in proverb.

provel sn vz proverb

proverbie sf vz proverb

proverbiu sn vz proverb

provorba sf vz proverb

provérb s. n. pl. provérbe

provérb s. n. pl. provérbe

PROVÉRB s. zicala zicatoare vorba batraneasca (rar) parimie (pop.) spunere zicatura zicere zisa (inv. shi reg.) poveste (Ban.) cimilitura (inv.) pilda. (Colectzie de ~e.)

PROVERB s. zicala zicatoare vorba batrineasca (rar) parimie (pop.) spunere zicatura zicere zisa (inv. shi reg.) poveste (Ban.) cimilitura (inv.) pilda. (Colectzie de ~e.)

proverb (lat. proverbium „dicton” „invatzatura”) maxima sau sentintza populara adica un enuntz concis care exprima o reflectzie generalizatoare asupra vietzii; se pastreaza in memoria poporului shi circula (oral) k shi strigaturile doinele baladele (I): „Cine sapa groapa altuia cade el in ea.” P. pot fi studiate nu numai dupa contzinut ci shi dupa structura lingvistica pentru k ele sunt in genere construite dupa schema unor figuri de stil care ajuta shi ele la fixarea lor in memoria poporului cum ar fi: asonantza homeoteleuta rima antimetateza etc.: Asonantza: „Cine porneshte cu graba Sentalneshte cu zabava.”; Rima: „Cainele de este caine SHi tot opreshte pe maine.” Antimetateza: „Banii nu aduc procopseala (invatzatura) ci procopseala aduce banii.” (A. Pann)

PROVERB (< fr. proverbe < lat. proverbium proverb dicton) Creatzie populara in care se reflecta in exprimare concisa figurata shi sugestiva experientza de viatza a poporului. Dupa Maxim Gorki proverbele sint „rasunete ecouri ale unor stravechi morale sociale”. Datorita vechimii lor se presupune k ar fi constituit primele forme de legislatzie nescrisa. Cunoscute shi sub denumirea de vorbe din batrini vorbe batrineshti proverbele sau nascut in vremurile indepartate shi in aceleashi imprejurari de viatza k shi poveshtile shi cintecele populare. Sau raspindit pe cale orala imbogatzinduse in strinsa legatura cu felul de viatza shi cu imprejurarile istorice ale epocii shi locului unde se folosesc. Indiferent de vechime ele fara exceptzie vorbesc despre oameni despre insushirile lor scaderile lor despre relatzii shi practici sociale shi cuprind in formulari concise shi metaforice adevaruri adinci ceea ce lea inlesnit circulatzia shi lea pastrat prospetzimea. Insushirile acestea au determinat pretzuirea proverbelor de catre carturari luminatzi shi scriitori care leau adunat publicindule in colectzii sau folosindule k teme pentru scrierile lor ori k metafore in contextul acestora (exemplu opera lui Ion Creanga cu marea frecventza a proverbelor care subliniaza situatziile shi functzioneaza k metafore). Cele mai importante colectzii de proverbe in cultura noastra sint: Pilde povatzuiri shi cuvinte adevarate shi poveshti intocmita de Iordache Golescu; Proverbele romanilor de I.A. Zanne; Povestea vorbei de Anton Pann; Dictzionar de proverbe shi zicatori de I.A. Candrea. Datorita formularii lor concise proverbele au devenit baza stilistica a literaturii aforistice a maximelor shi mai ales a sentintzelor. Fortza sugestiva shi relieful expresiv al proverbelor se datoresc folosirii alegoriei metaforei comparatziei shi unui evident ritm sintactic al formularii. K forme ale culturii shi literaturii populare ele alcatuiesc obiectul unei discipline speciale paremiologia (< fr. parémiologie) ramura a folcloristicii care studiaza proverbele sub toate aspectele; geneza raspindire in timp shi in spatziu sens culegere sistematizare. Ex. Nu e buna coada care a mai slujit odata. Apele mici fac riurile mari.