EXPRÉSIE expresii s. f. 1. Exprimare. ♦ Constructzie concisa care exprima de obicei in mod figurat o idee. ♦ Cuvant. 2. Fig. Manifestare redare a ideilor a sentimentelor etc. prin fizionomie gesturi. ♦ Infatzishare care reflecta starea sufleteasca a omului; reflectarea starii interioare a cuiva (in privire pe figura). 3. Grup de numere litere etc. legate intre ele prin simboluri de operatzii matematice (adunare inmultzire etc.). [Var.: expresiúne s. f.] Din fr. expression lat. expressio onis.

EXPRÉSIE expresii s. f. 1. Exprimare. ♦ Constructzie concisa care exprima de obicei in mod figurat o idee. ♦ Cuvant. 2. Fig. Manifestare redare a ideilor a sentimentelor etc. prin cuvinte mimica etc. ♦ Infatzishare care reflecta starea sufleteasca a omului; reflectarea starii interioare a cuiva (in privire figura). 3. Grup de numere litere etc. legate intre ele prin simboluri de operatzii matematice (adunare inmultzire etc.). [Var.: expresiúne s. f.] Din fr. expression lat. expressio onis.

EXPRÉSIE expresii s. f. 1. Exprimare. Eminescu a eliminat elementele culese din poezia timpului shi shia creat un instrument de expresie propriu. ROSETTI S. L. 37. ♦ Formulare scurta concisa care exprima adesea figurat o idee. Ea era armata cu sulitzi shi se rinduia in «falange» sau «gloate adinci» de unde a venit shi expresia «a se ingloti oshtile». BALCESCU O. I 26. ♦ Cuvint. Daca unele piese aveau oarecare expresii familiare ele erau la locul lor. NEGRUZZI S. I 344. 2. Manifestare aratare redare a ideilor a sentimentelor a unei realitatzi etc. printrun semn exterior (cuvinte actziuni mimica etc.). Ce este literatura de nu chiar expresia vietzii unei natzii? RUSSO O. 55. ♦ Infatzishare exterioara a figurii care reflecta starea sufleteasca a omului; reflectare vie (in privire pe figura) a unei stari interioare. Ajuns in fatza gropii a luat pozitzia de dreptzi shi a ramas nemishcat fara expresie. SAHIA N. 89. Sutele de fetze cu aceeashi expresie pareau a fi ale aceluiashi cap cu aceleashi ginduri shi simtziri un singur shi acelashi om in infinite exemplare k un produs in mare al unei uzine uriashe. REBREANU R. II 86. Privirile lui reci shi fara nici o expresie se opreau cind pe miinile ei cojite shi butucanoase cind pe chipul ei uricios. VLAHUTZA O. A. 99. 3. (Mat.) Ansamblul de marimi legate intre ele prin simboluri de operatzii matematice. Expresie algebrica. Varianta: expresiúne (GHEREA ST. CR. II 51 BALCESCU O. I 222) s. f.

EXPRÉSIE s.f. 1. Imbinare de cuvinte constructzie sintactica cu ajutorul careia se exprima o comunicare ceea ce doreshti sa spui; exprimare. ♦ Imbinare (fixa) de cuvinte care exprima (figurat) o idee. 2. Manifestare infatzishare a sentimentelor a ideilor etc. prin intermediul cuvintelor gesturilor culorilor liniilor sunetelor. ♦ Infatzishare a fetzei reflectand o stare sufleteasca. 3. Formula care exprima raporturi matematice. [Gen. iei var. expresiune s.f. / < fr. expression lat. expressio].

EXPRÉSIE s. f. 1. imbinare de cuvinte constructzie sintactica prin care se exprima o idee un sentiment. ♦ grup (fix) de cuvinte care exprima (figurat) o idee. 2. manifestare a sentimentelor ideilor etc. prin intermediul cuvintelor gesturilor culorilor liniilor sunetelor. 3. infatzishare a fetzei reflectand o stare sufleteasca. 4. formula care exprima raporturi matematice. (< fr. expression lat. expressio)

EXPRÉSIE ~i f. 1) Redare a unui gand (idei sentimente etc.) prin cuvinte; exprimare. 2) Imbinare de cuvinte care exprima (deseori figurat) o idee. 3) Infatzishare exterioara (in privire pe figura) care reda starea sufleteasca a omului. 4) Formula care exprima raporturi matematice. [G.D. expresiei; Sil. expresie] /<fr. expression

expresiune sf vz expresie

EXPRESIÚNE s. f. v. expresie.

EXPRESIÚNE s.f. v. expresie.

expresi(un)e f. 1. actziunea de a exprima; 2. ceeace exprima sentimentul sau cugetarea: expresiunea vocii; 3. vorba intrebuintzata spre a le exprima: expresiune proprie; 4. mod de a fi dispozitziunea trasaturilor fetzei: o expresiune plina de mandrie; 5. forma sub care se prezinta o valoare: expresiune algebrica; a reduce la cea mai simpla expresiune a aduce o fractziune sau ecuatziune la cel mai mic numar posibil.

*expresiúne f. (lat. expréssio ónis. V. impresiune). Stoarcere (rar). Fig. Modu de a vorbi: expresiune nobila trivĭala proprie figurata. Manifestarea unuĭ sentiment: expresiune de bucurie de durere. Caracter sentimente interioare care se vad pe fatza shi in gesturĭ: fatza acestuĭ om are o expresiune nobila. Mat. Expresiune algebrica formula algebrica: 4 π R² e expresiunea suprafetzeĭ uneĭ sfere. A reduce o fractziune la cea maĭ simpla expresiune a gasi o fractziune egala cu fractziunea data dar care are terminiĭ ceĭ maĭ simpli posibil. Fig. A reduce la cea maĭ simpla expresiune a reduce la cel maĭ mic volum la starea cea maĭ mizerabila: tractatu de la Tilsit reduse Prusia la cea maĭ simpla expresiune SHi ésie.

exprésie (sie) s. f. art. exprésia (sia) g.d. art. exprésiei; pl. exprésii art. exprésiile (sii)

exprésie s. f. (sil. sie) art. exprésia (sil. sia) g.d. art. exprésiei; pl. exprésii art. exprésiile (sil. sii)

expresie

EXPRÉSIE s. 1. forma. (A dat ~ gandurilor sale.) 2. (pop.) zicere. (Dictzionar de locutziuni shi ~i.) 3. (in logica simbolica) expresie identicadevarata v. tautologie; expresie valida v. tautologie. 4. v. fizionomie. 5. fizionomie masca. (Actorul avea o ~ admirabila.)

EXPRESIE s. 1. forma. (A dat ~ gindurilor sale.) 2. (pop.) zicere. (Dictzionar de locutziuni shi ~i.) 3. (in logica simbolica) expresie valida = tautologie lege logica teza logica. 4. aer aspect chip fatza figura fizionomie infatzishare mina obraz (inv. shi pop.) boi (reg.) sabash (inv.) schima vedere (fam.) mutra. (Avea o ~ multzumita.) 5. fizionomie masca. (Actorul avea o ~ admirabila.)

expresie (fr. engl. expression; it. espresione; germ. Ausdruck) 1. Manifestare exterioara in planul structurilor* sonore a unui complex de trairi emotzionale vitale senzoriale. Componentele shi totodata determinantele e. muzicale sunt melodia* ritmul* sintaxa(2) forma* dinamica* timbrul*. La realizarea e. contribuie in egala masura compozitorul shi interpretul (cantaretz instrumetist dirijor). Compozitorul dispunand de mijloace shi tehnici deprinse (privind constructzia varierea shi dezvoltarea liniei melodice distributzia duratelor* alcatuirea sintaxelor muzicale structurarea formala orchestratzia* notatzia* muzicala) realizeaza o anumita ordine in spatziul sonor audibil o organizare a desfashurarii temporale a inaltzimilor (2) duratelor intensitatzilor (2) corespunzatoare contzinutului spiritual care il urmareshte sal transmita expusa sub forma partiturii*. Actziunea de exprimare este desavarshita de interpret factor mediator intre producator (creator) shi receptor (auditoriu) care decodifica shi transpune in plan sonor simbolurile grafice cuprinse in partitura. In culturile de tip folcloric* cele doua laturi ale e. creatzia shi interpretarea se realizeaza simultan actul performativ fiind controlat in absentza partiturii de modelele abstracte inmagazinate in memoria muzicala a comunitatzii. Opera muzicala nu este un dat sensibil cu existentza spatziala ci se constituie exclusiv in timp e un proces de semnificatzie continuu prin aceasta e. muzicala fiind cea mai indreptatzita sa aspire la cuprinderea shi redarea unei secventze a fluxului continuu in care se desfashoara viatza psihica. 2. Intro acceptziune mai stransa dar mai frecvent utilizata e. desemneaza actziunea de reliefare a raporturilor dintre planurile dinamic agogic* timbral de evidentziere a frazarii* cezurilor* etc. in procesul interpretarii unei lucrari muzicale cu scopul de a facilita receptarea de catre auditoriu a mesajului artistic propus de compozitor. 3. Dispozitiv de care dispun orga* shi armoniul* [pedala (1) buton] care permite modificarea intensitatzii sunetului.

expresie semn de ~ semn grafic ce indica gradatziile expresive (v. agogice semne; dinamice semne) ce insotzesc un text muzical sporindui expresivitatea. (Ex. semne agogice: accellerando rallentando rubato a tempo Tempo I°; Semne dinamice: niente p pp ppp f ff fff sf sfz dim. perdendosi molto (f) con passione con sentimento etc.).

EXPRÉSIE s. f. (< fr. expression lat. expressio): 1. totalitatea elementelor de ordin fonetic care tzin de forma cuvantului; infatzishare a unui cuvant forma a acestuia (v. shi fórma). E. reprezinta semnificantul unui cuvant. Intre e. shi contzinutul unui cuvant (v.) exista un raport de interdependentza. 2. imbinare fixa de cuvinte care exprima figurat o idee shi formeaza in mod obishnuit o unitate lexicala (uneori shi gramaticala apropiinduse foarte mult sau chiar identificanduse cu o locutziune): negru pe alb de bine de rau apa de ploaie cal de bataie de joi pana mai apoi de amorul artei dupa chip shi asemanare cu atat mai bine atata shi nimic mai mult nu de alta etc. ◊ ~ idiomática (frazeológica): e. cu structura complexa specifica unui anumit idiom (limba dialect sau grai) care aminteshte prin intindere de cele mai multe ori de aspectul unei propozitzii sau al unei fraze foarte sudate shi care datorita intzelesului figurat al intregii structuri nu poate fi tradusa cuvant cu cuvant in alte limbi decat prin perifraze aproximative. I se mai spune shi idiotism (v.). De exemplu: lat. tenere lupus de auribus („a tzine lupul de urechi” = „a ieshi din incurcatura”); rom. e cu ochi shi cu sprancene nui sunt boii acasa nu e nici o afacere ia ajuns cutzitul la os nui ajungi cu prajina la nas sa ales praful shi pulberea e la mare ananghie scoate apa shi din piatra seaca nu e in apele lui a feshtelit iacaua a puso de mamaliga sa dus pe apa Sambetei ia venit apa la moara e la mintea cocoshului e cun picior in groapa shi cu unul afara; a ales pana cules samesteca unde nui fierbe oala bate shaua sa priceapa iapa bate apa sa saleaga untul nare nici dupa ce bea apa etc. V. Alecsandri a ridiculizat incercarile unora de a dezmembra asemenea expresii shi a le reda „ad litteram” intro limba straina k de exemplu fr. comme l’eau (care ar corespunde rom. „k pe apa”) shi tambour de livre (care ar corespunde rom. „toba de carte”). ◊ ~ verbála: e. in structura careia intra obligatoriu un verb (de obicei a fi) shi care reprezinta fie numai o unitate lexicala (k in cazul celor de mai jos) fie o unitate lexicala shi gramaticala (k in cazul expresiilor verbale impersonale v. mai departe): mie foame mie sete mie dor mie mila mie frig mie cald mie necaz mie teama; e nevoie; e timpul e cazul e ceasul e clipa e momentul e vremea etc. ◊ ~ verbala impersonala: e. verbala cu sens impersonal alcatuita din verbul copulativ a fi shi un adverb o locutziune adverbiala (de mod) un alt verb la supin sau chiar un substantiv. In cadrul propozitziei reprezinta un predicat nominal iar in cadrul frazei o propozitzie regenta insuficienta dupa care poate urma o subordonata subiectiva (cele doua ipostaze sunt date de modul personal la care se afla verbul a fi din structura deoarece altfel intreaga structura reprezinta o parte de propozitzie in cadrul unei propozitzii regente): e adevarat e bine e rau e faimos e urat e imposibil e posibil e sigur e greu e ushor e important e convenabil e interesant etc. (k sa etc.); e fara importantza e de mirare e cu putintza e peste putintza e tot aceea etc. (k sa daca etc.); e de dorit e de neconceput e de neintzeles e de neimaginat e de preferat etc. (sa cum cine etc.); e un facut e o intamplare e o ciudatzenie nui chip etc. (k sa etc.). ◊ ~ arháica: e. invechita specifica unei perioade vechi din dezvoltarea limbii k a (i) fi aminte op este („e necesar”) etc. ◊ ~ dialectála: e. care apartzine unui dialect k dr. de comun acord arom. pi una parte („de aceeashi parere”) tu turnata („la intoarcere”); megl. pita di ghieps („cuib de viespi”) istr. k shi uzantza nostra („dupa obiceiul nostru”) etc. ◊ ~ artística: e. care presupune maiestrie care corespunde gustului estetic shi exigentzelor artei (adeseori ea poate fi echivalata cu anumite figuri de stil folosite de scriitori). Astfel: lantzuri de arama floarea Apusului regina noptzii vis de lumina etc. (M. Eminescu). ◊ ~ curénta: e. care circula in mod obishnuit uzuala k de florile marului din adancul inimii k la usha cortului din lac in putz etc. ◊ ~ echivók: e. neclara confuza ambigua daca este scoasa din context k ia ajuns cutzitul la os („nu mai poate rabda” sau „sa taiat atat de rau”?) apa de ploaie („fara importantza” sau este vorba de „apa stransa din caderea ploilor”?) etc. ◊ ~ elíptica: e. la baza careia sta o elipsa k de exemplu de cand cu lupii albi („erau” „santamplat”) de cand lumea („exista”) etc. ◊ ~ démna: e. cu un contzinut cuviincios ales fin admis de simtzul cultivat al limbii; expresie care nu jigneshte sensibilitatea interlocutorului a cititorului sau a auditorilor k de exemplu face un act de dreptate a ajuns la liman nu shtie in ce ape se scalda etc. ◊ ~ vulgára: e. cu un contzinut necuviincios neadmis de simtzul cultivat al limbii; expresie jignitoare grosolana ordinara josnica degradanta pentru cel care o foloseshte.