EXPRÉSIE s. f. (< fr. expression lat. expressio): 1. totalitatea elementelor de ordin fonetic care tzin de forma cuvantului; infatzishare a unui cuvant forma a acestuia (v. shi fórma). E. reprezinta semnificantul unui cuvant. Intre e. shi contzinutul unui cuvant (v.) exista un raport de interdependentza. 2. imbinare fixa de cuvinte care exprima figurat o idee shi formeaza in mod obishnuit o unitate lexicala (uneori shi gramaticala apropiinduse foarte mult sau chiar identificanduse cu o locutziune): negru pe alb de bine de rau apa de ploaie cal de bataie de joi pana mai apoi de amorul artei dupa chip shi asemanare cu atat mai bine atata shi nimic mai mult nu de alta etc. ◊ ~ idiomática (frazeológica): e. cu structura complexa specifica unui anumit idiom (limba dialect sau grai) care aminteshte prin intindere de cele mai multe ori de aspectul unei propozitzii sau al unei fraze foarte sudate shi care datorita intzelesului figurat al intregii structuri nu poate fi tradusa cuvant cu cuvant in alte limbi decat prin perifraze aproximative. I se mai spune shi idiotism (v.). De exemplu: lat. tenere lupus de auribus („a tzine lupul de urechi” = „a ieshi din incurcatura”); rom. e cu ochi shi cu sprancene nui sunt boii acasa nu e nici o afacere ia ajuns cutzitul la os nui ajungi cu prajina la nas sa ales praful shi pulberea e la mare ananghie scoate apa shi din piatra seaca nu e in apele lui a feshtelit iacaua a puso de mamaliga sa dus pe apa Sambetei ia venit apa la moara e la mintea cocoshului e cun picior in groapa shi cu unul afara; a ales pana cules samesteca unde nui fierbe oala bate shaua sa priceapa iapa bate apa sa saleaga untul nare nici dupa ce bea apa etc. V. Alecsandri a ridiculizat incercarile unora de a dezmembra asemenea expresii shi a le reda „ad litteram” intro limba straina k de exemplu fr. comme l’eau (care ar corespunde rom. „k pe apa”) shi tambour de livre (care ar corespunde rom. „toba de carte”). ◊ ~ verbála: e. in structura careia intra obligatoriu un verb (de obicei a fi) shi care reprezinta fie numai o unitate lexicala (k in cazul celor de mai jos) fie o unitate lexicala shi gramaticala (k in cazul expresiilor verbale impersonale v. mai departe): mie foame mie sete mie dor mie mila mie frig mie cald mie necaz mie teama; e nevoie; e timpul e cazul e ceasul e clipa e momentul e vremea etc. ◊ ~ verbala impersonala: e. verbala cu sens impersonal alcatuita din verbul copulativ a fi shi un adverb o locutziune adverbiala (de mod) un alt verb la supin sau chiar un substantiv. In cadrul propozitziei reprezinta un predicat nominal iar in cadrul frazei o propozitzie regenta insuficienta dupa care poate urma o subordonata subiectiva (cele doua ipostaze sunt date de modul personal la care se afla verbul a fi din structura deoarece altfel intreaga structura reprezinta o parte de propozitzie in cadrul unei propozitzii regente): e adevarat e bine e rau e faimos e urat e imposibil e posibil e sigur e greu e ushor e important e convenabil e interesant etc. (k sa etc.); e fara importantza e de mirare e cu putintza e peste putintza e tot aceea etc. (k sa daca etc.); e de dorit e de neconceput e de neintzeles e de neimaginat e de preferat etc. (sa cum cine etc.); e un facut e o intamplare e o ciudatzenie nui chip etc. (k sa etc.). ◊ ~ arháica: e. invechita specifica unei perioade vechi din dezvoltarea limbii k a (i) fi aminte op este („e necesar”) etc. ◊ ~ dialectála: e. care apartzine unui dialect k dr. de comun acord arom. pi una parte („de aceeashi parere”) tu turnata („la intoarcere”); megl. pita di ghieps („cuib de viespi”) istr. k shi uzantza nostra („dupa obiceiul nostru”) etc. ◊ ~ artística: e. care presupune maiestrie care corespunde gustului estetic shi exigentzelor artei (adeseori ea poate fi echivalata cu anumite figuri de stil folosite de scriitori). Astfel: lantzuri de arama floarea Apusului regina noptzii vis de lumina etc. (M. Eminescu). ◊ ~ curénta: e. care circula in mod obishnuit uzuala k de florile marului din adancul inimii k la usha cortului din lac in putz etc. ◊ ~ echivók: e. neclara confuza ambigua daca este scoasa din context k ia ajuns cutzitul la os („nu mai poate rabda” sau „sa taiat atat de rau”?) apa de ploaie („fara importantza” sau este vorba de „apa stransa din caderea ploilor”?) etc. ◊ ~ elíptica: e. la baza careia sta o elipsa k de exemplu de cand cu lupii albi („erau” „santamplat”) de cand lumea („exista”) etc. ◊ ~ démna: e. cu un contzinut cuviincios ales fin admis de simtzul cultivat al limbii; expresie care nu jigneshte sensibilitatea interlocutorului a cititorului sau a auditorilor k de exemplu face un act de dreptate a ajuns la liman nu shtie in ce ape se scalda etc. ◊ ~ vulgára: e. cu un contzinut necuviincios neadmis de simtzul cultivat al limbii; expresie jignitoare grosolana ordinara josnica degradanta pentru cel care o foloseshte.