INFORMÁTZIE informatzii s. f. 1. Comunicare veste shtire care pune pe cineva la curent cu o situatzie. 2. Lamurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru; totalitatea materialului de informare shi de documentare; izvoare surse. 3. Fiecare dintre elementele noi in raport cu cunoshtintzele prealabile cuprinse in semnificatzia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris mesaj vorbit imagini plastice indicatzie a unui instrument etc.). ◊ Teoria informatziei = teoria matematica a proprietatzilor generale ale surselor de informatzie ale canalelor de transmisie shi ale instalatziilor de pastrare shi de prelucrare a informatziilor. 4. (Biol.; in sintagma) Informatzie genetica = totalitate a materialului genetic dintro celula capabila sa creeze secventze de aminoacizi care la randul lor formeaza proteine active. Din fr. information lat. informatio.

informatzie sf [At: ODOBESCU S.II 183 / V: ~iune sf / Pl: ~i / E: fr information lat informatio onis] 1 Comunicare. 2 SHtire. 3 Relatzie care pune pe cineva la curent cu ceva Si: informare (7). 4 Lamurire asupra unei persoane a unui lucru Si: informare (8). 5 Totalitate a materialului de informare shi de documentare Si: izvor sursa. 6 Fiecare dintre elementele noi in raport cu cunoshtintzele prealabile cuprinse in semnificatzia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris mesaj vorbit imagini plastice indicatzie a unui instrument etc.). 7 (Is) Teoria ~i Teorie matematica a proprietatzilor generale ale surselor de informatzie ale canalelor de transmisie shi ale instalatziilor de pastrare shi de prelucrare a informatziilor. 8 (Blg; is) ~ genetica Totalitate a materialului genetic dintro celula capabila sa creeze secventze de aminoacizi care la randul lor formeaza proteine active.

INFORMÁTZIE informatzii s. f. 1. Comunicare veste shtire care pune pe cineva la curent cu o situatzie. 2. Lamurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru; totalitate a materialului de informare shi de documentare; izvoare surse. 3. Fiecare dintre elementele noi in raport cu cunoshtintzele prealabile cuprinse in semnificatzia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris mesaj vorbit imagini plastice indicatzie a unui instrument etc.). ◊ Teoria informatziei = teoria matematica a proprietatzilor generale ale surselor de informatzie ale canalelor de transmisie shi ale instalatziilor de pastrare shi de prelucrare a informatziilor. 4. (Biol.; in sintagma) Informatzie genetica = totalitate a materialului genetic dintro celula capabila sa creeze secventze de aminoacizi care la randul lor formeaza proteine active. Din fr. information lat. informatio.

INFORMÁTZIE informatzii s. f. 1. Lamurire comunicare shtire care pune pe cineva in curent cu o situatzie. Birou de informatzii. ▭ Imi dadea aceste informatzii intro shoapta lina. SADOVEANU N. F. 55. Vartolomeu Diaconu cerea informatzii. C. PETRESCU A. 280. Sau primit informatzii k tzaranii se agita. REBREANU R. II 35. 2. Actziunea de a (se) informa shi rezultatul ei; material informativ. Lucrarea dovedeshte o bogata informatzie.

INFORMÁTZIE s.f. 1. SHtire veste comunicare; lamurire (asupra unei persoane etc.). ♦ Semnal material capabil sa declansheze o reactzie (actziune) materiala a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este conditzionat shi finalizat. 2. Documentare; totalitatea materialului de informare; izvoare. ◊ Teoria informatziei = teoria matematica a proprietatzilor generale ale surselor de informatzie shi ale canalelor de transmisiune ale informatziilor. [Gen. iei var. informatziune s.f. / cf. fr. information rus. informatziia it. informazione].

INFORMÁTZIE s. f. 1. shtire veste comunicare. ◊ lamurire asupra cuiva sau a ceva; totalitatea materialului de informare shi de documentare; izvor sursa. 2. notziune centrala a teoriei comunicatziilor shi a ciberneticii desemnand elementele noi in raport cu cunoshtintzele prealabile cuprinse in structura unui mesaj in semnificatzia unui simbol. ♦ teoria ĩ = teorie matematica a proprietatzilor generale ale surselor de informatzie ale canalelor de transmisie shi ale instalatziilor de pastrare shi de prelucrare a informatziilor. 3. ~ genetica = totalitatea materialului genetic dintro celula. (< fr. information lat. informatio)

INFORMÁTZIE ~i f. 1) Date indicatzii despre ceva sau cineva. 2) Semnal material capabil sa declansheze o reactzie a unui sistem. [G.D. informatziei] /<fr. information lat. informatio ~onis

informatziune sf vz informatzie

INFORMATZIÚNE s.f. v. informatzie.

informatzi(un)e f. l. act judiciar care contzine depozitziunile marturilor in materie criminala; 2. pl. cercetari spre a afla ceva.

*informatziúne f. (fr. information; lat. informatio ónis actziunea de a instrui). Act judiciar care contzine depozitziunile unor marturĭ. Fig. SHtire veste: a da cuĭva informatziunĭ despre ceva a culege informatziunĭ. SHi átzie.

informátzie (tzie) s. f. art. informátzia (tzia) g.d. art. informátziei; pl. informátzii art. informátziile (tzii)

informátzie s. f. pl. informátzii

informatzie

INFORMÁTZIE s. 1. comunicare inshtiintzare shtire veste. (O ~ de mare importantza.) 2. v. shtire. 3. (inv.) cuvant. (Na primit ~iile lui.) 4. referintza relatzie. (Ce ~i imi potzi da despre...?) 5. v. nota. 6. v. documentare. 7. v. sursa. 8. v. indicatzie.

INFORMATZIE s. 1. comunicare inshtiintzare shtire veste. (O ~ de mare importantza.) 2. cunoshtintza shtire veste (prin Transilv.) hir (inv.) marturie pliroforie shtiintza. (Ai vreo ~ despre el?) 3. (inv.) cuvint. (Na primit ~iile lui.) 4. referintza relatzie. (Ce ~ imi potzi da despre...?) 5. nota. (A publicat o ~ in ziarul de ieri.) 6. documentare documentatzie informare. (Munca de ~.) 7. indicatzie indrumare lamurire. (A primit toate ~iile necesare.)

INFORMATZIE. Subst. Informatzie sens semnificatzie contzinut denotatzie valoare noima tilc; conotatzie. Cunoshtintze notziuni idei date. SHtire veste noutate novita (inv.) nuvela (inv.); mesaj anuntz comunicat. Informare inshtiintzare incunoshtintzare obshtire (inv.) vestire sesizare; indicatzie indrumare lamurire explicatzie explicare; raport raportare. Cunoashtere shtiintza pregatire instructzie. Semn semnal indice indiciu. Sistem de semne cod. Entropie. Redundantza. Sursa de informatzie. Sistem informatzional. Teoria informatziei. Informatica. Adj. Informatzional de informatzie informativ. Semnificativ cu intzeles denotativ; conotativ. Indicator indicativ (rar) semnalizator. Entropie. Redundant. Vb. A fi informat a dispune de informatzii a fi la curent cu... a cunoashte a avea cunoshtintza de ceva a shti. A se informa a se pune la curent cu... a se documenta a cere informatzii a descoase (fig.) a trage pe cineva de limba a stoarce informatzii; a afla a auzi a prinde de veste a oblici (inv. shi pop.). A informa a inshtiintza a incunoshtintza a obshti (inv.) a comunica a anuntza a da de shtire a shtirici (reg.) a da de veste a trimite vorba a vesti a semnala a pune pe cineva la curent cu... a aduce la cunoshtintza. V. carte cunoashtere cuvint jurnalistica mesager scrisoare semn semnificatzie vorbire.

INFORMÁTZIE (< fr. lat.) s. f. 1. Comunicare shtire veste. ♦ Lamurire data asupra unei persoane sau asupra unui lucru; indicatzie; totalitatea materialului de informare shi documentare; izvor (4) sursa (3). Datorita virtutzilor sale cognitive i. dobandeshte ample valentze filozofice contribuind la adancirea intzelegerii procesului de reflectare. 2. Fiecare dintre elementele noi in raport cu cunoshtintzele prealabile cuprinse in semnificatzia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris mesaj vorbit grup de imagini indicatzie a unui instrument etc.). ◊ Teoria informatziei = teorie matematica a proprietatzilor generale ale surselor de i. ale canalelor de transmisie shi ale instalatziilor de pastrare shi de prelucrare a informatziilor considerata din punctul de vedere al proprietatzilor statistice ale acestora. Initziata (1927) de R.V.L. Hartley a fost dezvoltata ulterior de C.E. Shannon (1948). Are largi aplicatzii in telecomunicatzii cibernetica conducerea economiei lingvistica genetica etc. 3. (BIOL.) I. genetica = i. despre particularitatzile organismului care se transmit prin ereditate. Include i. despre structura tuturor enzimelor proteinelor active shi ARNului celulei precum shi referitoare la reglarea sintezei lor. La organismele pluricelulare i.g. se transmite din generatzie in generatzie prin intermediul celulelor sexuale. La microorganismele procariote se transmite prin transluctzie shi transformatzie. ◊ I. ereditara = i. inscrisa in genele de pe cromozomi respectiv in structura ADN sub forma unui mesaj biochimic a unei secventze de nucleotide. ◊ I. redundanta = i. in exces inutila sau chiar daunatoare. Exista totushi o redundantza optima care asigura eficient shi economic functzionarea sistemului biologic.