15 definitzii pentru shtire
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (4)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
SHTÍRE (1) shtiri s. f. 1. Veste (in presa la radio etc.) informatzie scurta despre un eveniment; noutate. ◊ Expr. A shti de shtirea (cuiva) sau ai shti (cuiva de) shtire = a avea veshti despre cineva a shti unde se afla ce face cineva. ♦ (Concr.) Document; sursa de informatzie. 2. Cunoashtere cunoshtintza. ◊ Loc. adv. Cu (sau fara) shtirea cuiva = cu (sau fara) shtiintza cuiva; p. ext. cu (sau fara) invoirea incuviintzarea cuiva. In shtirea cuiva = in grija sau in paza cuiva. Loc. vb. A da (cuiva) de shtire = a vesti a anuntza. V. shti.
shtire sf [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / V: (ivr) shtere / Pl: ~ri / E: shti] 1 (Ivp) Cunoashtere (1). 2 (Ivp; ie) A avea (in sau de) ~ A avea cunoshtintza de ceva. 3 (Ivp; ilav) Cu ~ Pe shtiute. 4 (Ivp; ilav) Fara (de) ~ Pe neashteptate. 5 (Ivp; ial) Fara sa (se) shtie (1). 67 (Ilav) Cu (sau ivr prin) ~a (cuiva) ori fara (de) ~a (cuiva) Cu (sau fara) cunoshtintza (cuiva). 89 (Pex; ial) Cu (sau fara) invoirea incuviintzarea cuiva. 10 (Reg; ie) A nu shti in ~a sa nimic A nu avea nimic pe conshtiintza. 11 (Inv) Marturie. 12 (Inv) Dovada (1). 13 Veste. 14 Noutate. 15 (Pop; ie) A shti (sau a afla) de ~a (cuiva) sau a(i) shti (cuiva) de ~ (ivr) a(i) shti (cuiva) A avea informatzii veshti despre cineva. 16 (Pop; iae) A avea in vedere (pe cineva). 17 (Pop; ie) A fi in TZ~a cuiva A fi in grija cuiva. 18 (Pop; iae) A fi in paza cuiva. 19 (Ivp; ie) A avea (cuiva) de ~ A avea grija (de cineva). 2021 (Pop; ie) A lasa (pe cineva) sau a se duce (ori a pleca a porni etc.) in ~a lui Dumnezeu (sau Domnului Celui de Sus) A lasa (pe cineva) sau a se duce (ori a pleca a pomi etc.) la voia intamplarii. 22 (Ccr) Document (1). 23 (Ccr) Sursa de informatzie. 24 (Ilv) A da (cuiva) de ~ A inshtiintza. 25 (Pop; ie) Turcii shtiu de ~a lui Se spune pentru a arata k nu se shtie (1) ce sa intamplat cu cineva (sau cu ceva). 26 (Pop; iae) Se spune pentru a arata k cineva (sau ceva) nu poate fi gasit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHTÍRE shtiri s. f. 1. Veste informatzie; noutate. ◊ Expr. A shti de shtirea (cuiva) sau ai shti (cuiva de) shtire = a avea veshti despre cineva a shti unde se afla ce face cineva. ♦ (Concr.) Document; sursa de informatzie. 2. Cunoashtere cunoshtintza. ◊ Loc. adv. cu (sau fara) shtirea cuiva = cu (sau fara) shtiintza cuiva; p. ext. cu (sau fara) invoirea incuviintzarea cuiva. In shtirea cuiva = in grija sau in paza cuiva. A da (cuiva) de shtire = a vesti a anuntza. V. shti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
SHTÍRE shtiri s. f. 1. Veste informatzie; noutate. Acum un ceas am primit shtirea. DUMITRIU N. 112. Radiojurnalul de duminica transmite shtirile cele mai importante ale saptaminii. BARANGA I. 167. Deor intreba in sat dea mea venire Tun loc de adevar sa spui K nai de mine shtire. COSHBUC P. I 78. ◊ Expr. A da de shtire v. d a3 (I 11). (Invechit) A (se) face (de) shtire = a (se) comunica a (se) inshtiintza. De cu sara se facuse de shtire tuturor boierilor sa se adune a doua zi. NEGRUZZI S. I 148. Ieremiavoda... facu shtire cardinalului k Mihaivoda voieshte a intra in Ardeal. BALCESCU O. II 222. A shti de shtirea cuiva sau ai shti cuiva de shtire (sau rar ai shti cuiva shtire) = a avea veshti (despre cineva) a shti unde se afla ce face; ai pasa de cineva. Udrea are porunca sa o duca intrun loc ascuns unde nimeni sa nui shtie de shtire. GANE N. II 75. El antrebat pe totzi da rindul Dar nimeni shtire nui shtia. COSHBUC P. I 100. Nimeni nui shtie de shtire Nimeni soartai nomblinzeshte nimeni fruntea nui mingiie. EMINESCU O. I 52. ♦ (Concretizat) Act document izvor care serveshte k sursa de informatzie. Despre fratzii shi surorile lui Eminescu avem shtiri putzine shi nesigure. CALINESCU E. 31. 2. Cunoashtere cunoshtintza (despre ceva). Nare de unde sa fie documentul! Noi navem nici o shtire striga mosh SHarban. BUJOR S. 125. ◊ Expr. Cu (sau fara) shtirea cuiva = cu (sau fara) shtiintza cuiva; p. ext. cu (sau fara) invoirea sau incuviintzarea cuiva. Nui da voie sa faca o singura mishcare fara shtirea ei. C. PETRESCU C. V. 217. Au luat de la crishmar cite trei lei pe cite trei banitzi de fasole fara shtirea barbatzilor. SP. POPESCU M. G. 23. Statzi!... incotro va ducetzi boieri faraa mea shtire? ALECSANDRI T. II 94. (Invechit) A avea in (sau de) shtire = a lua cunoshtintza de ceva a shti sau a afla ceva. Fiicele mele savetzi in shtire cam gasit sa va casatoresc peamindoua. ODOBESCU la TDRG. Ia am venit shi eu cu cumatra oaie sa mai vorbim cite ceva deale noastre de care dvoastra barbatzii nu trebuie sa avetzi de shtire. SHEZ. III 112. In shtirea cuiva = in grija in paza cuiva sau la cheremul cuiva. Fara voie luai steagul din minile lui shi ma aruncai pe scara in shtirea lui dumnezeu. GANE N. II 110. Se suie cu totzii shi pornesc in shtirea marii in voia intimplarii. SEVASTOS la TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
SHTÍRE ~i f. 1) Informatzie care devine cunoscuta de cineva; mesaj; noutate; veste. Ultimele ~i. ◊ A da de ~ a comunica; a anuntza. A shti de ~ea cuiva (sau ai shti (cuiva) de ~) a avea veshti despre cineva. 2) Posedare de informatzii; cunoashtere. ◊ Cu (sau fara) ~ea cuiva cu (sau fara) aprobarea sau invoirea cuiva. In ~ea cuiva in grija cuiva. /v. a shti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
shtire f. 1. actziunea de a shti; 2. ceea ce se shtie ce se afla informatziune veste: a da de shtire cuiva; 3. shtiintza: cu shtire fara shtire. [V. shti].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
shtíre f. (d. shtiŭ). Informatziune veste: a sosit o shtire. A nu maĭ shti de shtirea cuĭva saŭ a unuĭ lucru (fam.) a nu maĭ shti undeĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
shtíre s. f. g.d. art. shtírii; (informatzii) pl. shtiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shtíre s. f. g.d. art. shtírii; (informatzii) pl. shtiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
+da de shtire/de veste (a ~) (a vesti) loc. vb. v. da2
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de cata
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SHTÍRE s. 1. veste (rar) semn (inv.) cuvant glas havadish pliroforie shtafeta (turcism inv.) mujdea. (Ashteapta cu nerabdare o ~ de la el.) 2. mesaj veste (inv.) solie. (Ia transmis urmatoarea ~...) 3. comunicare informatzie inshtiintzare veste. (A primit o ~ de mare importantza.) 4. cunoshtintza informatzie veste (prin Transilv.) hir (inv.) marturie pliroforie shtiintza. (Ai vreo ~ despre el?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHTÍRE s. v. cunoashtere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHTIRE s. 1. veste (rar) semn (inv.) cuvint glas havadish pliroforie shtafeta (turcism inv.) mujdea. (Ashteapta cu nerabdare o ~ de la el.) 2. mesaj veste (inv.) solie. (Ia transmis urmatoarea ~...) 3. comunicare informatzie inshtiintzare veste. (A primit o ~ de mare importantza.) 4. cunoshtintza informatzie veste (prin Transilv.) hir (inv.) marturie pliroforie shtiintza. (Ai vreo ~ despre el?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
shtire s. v. CUNOASHTERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
shtirepirat expr. (pub.) 1. shtire neautorizata / neoficiala. 2. shtire falsa.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
shtire, shtirisubstantiv feminin
- 1. Veste (in presa la radio etc.) informatzie scurta despre un eveniment. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: informatzie noutate veste
- Acum un ceas am primit shtirea. DUMITRIU N. 112. DLRLC
- Radiojurnalul de duminica transmite shtirile cele mai importante ale saptaminii. BARANGA I. 167. DLRLC
- Deor intreba in sat dea mea venire Tun loc de adevar sa spui K nai de mine shtire. COSHBUC P. I 78. DLRLC
-
- Despre fratzii shi surorile lui Eminescu avem shtiri putzine shi nesigure. CALINESCU E. 31. DLRLC
-
- A (se) face (de) shtire = a (se) comunica a (se) inshtiintza. DLRLCsinonime: comunica inshtiintza
- De cu sara se facuse de shtire tuturor boierilor sa se adune a doua zi. NEGRUZZI S. I 148. DLRLC
- Ieremiavoda... facu shtire cardinalului k Mihaivoda voieshte a intra in Ardeal. BALCESCU O. II 222. DLRLC
-
- A shti de shtirea (cuiva) sau ai shti (cuiva) de shtire = a avea veshti despre cineva a shti unde se afla ce face cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Udrea are porunca sa o duca intrun loc ascuns unde nimeni sa nui shtie de shtire. GANE N. II 75. DLRLC
- El antrebat pe totzi da rindul Dar nimeni shtire nui shtia. COSHBUC P. I 100. DLRLC
- Nimeni nui shtie de shtire Nimeni soartai nomblinzeshte nimeni fruntea nui mingiie. EMINESCU O. I 52. DLRLC
-
-
- 2. Cunoashtere, cunoshtintza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cunoashtere cunoshtintza
- Nare de unde sa fie documentul! Noi navem nici o shtire striga mosh SHarban. BUJOR S. 125. DLRLC
- Cu (sau fara) shtirea cuiva = cu (sau fara) shtiintza cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nui da voie sa faca o singura mishcare fara shtirea ei. C. PETRESCU C. V. 217. DLRLC
- Au luat de la crishmar cite trei lei pe cite trei banitzi de fasole fara shtirea barbatzilor. SP. POPESCU M. G. 23. DLRLC
- Cu (sau fara) invoirea incuviintzarea cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Statzi!... incotro va ducetzi boieri faraa mea shtire? ALECSANDRI T. II 94. DLRLC
-
-
- A avea in (sau de) shtire = a lua cunoshtintza de ceva a shti sau a afla ceva. DLRLC
- Fiicele mele savetzi in shtire cam gasit sa va casatoresc peamindoua. ODOBESCU la TDRG. DLRLC
- Ia am venit shi eu cu cumatra oaie sa mai vorbim cite ceva deale noastre de care dvoastra barbatzii nu trebuie sa avetzi de shtire. SHEZ. III 112. DLRLC
-
- In shtirea cuiva = in grija sau in paza cuiva. DEX '09 DLRLC
- Fara voie luai steagul din minile lui shi ma aruncai pe scara in shtirea lui dumnezeu. GANE N. II 110. DLRLC
- Se suie cu totzii shi pornesc in shtirea marii in voia intimplarii. SEVASTOS la TDRG. DLRLC
-
-
etimologie:
- shti DEX '09 DEX '98