19 definitzii pentru cunoshtintza
din care- explicative (7)
- morfologice (6)
- relatzionale (5)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CUNOSHTÍNTZA cunoshtintze s. f. 1. Cunoashtere (2). ◊ Expr. A avea (sau a lua) cunoshtintza de ceva = a shti a fi informat. A aduce (ceva) la cunoshtintza cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoshtintza publica = a da de shtire tuturor. In cunoshtintza de cauza = cunoscand bine ceva. ♦ Facultatea de a simtzi de a primi impresii din afara. ◊ Expr. Ashi pierde cunoshtintza = a nu mai shti de sine a leshina. (Rar) Ashi veni in cunoshtintza = a se trezi din leshin. ♦ (Rar) Minte ratziune. 2. (La pl.) Totalitatea notziunilor ideilor informatziilor care le are cineva intrun domeniu oarecare. 3. Persoana care vorbitorul o cunoashte. ◊ Expr. A face cunoshtintza cu cineva = a lega relatzii sociale cu o persoana. (Fam.) A face cuiva cunoshtintza cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. (Inv.) Multzumire recunoshtintza. Cunoashte + suf. intza (3 dupa fr. connaissance).
cunoshtintza sf [At: DOSOFTEI PS. 102 / V: con~ / Pl: ~tze shi (Mol) ~tzi / E: cunoashte + intza] 1 Cunoashtere (1). 2 Ratziune. 3 (Inv; ie) A aduce (pe cineva) la buna (sau dreapta) ~ A ajuta pe cineva sa intzeleaga. 4 (Ie) Ashi veni in (sau la) ~ Ashi da seama. 56 (Ie) A (nu) avea ceva in ~ A (nu) shti. 7 (Ie) A da (sau a supune) in ~tza cuiva A inshtiintza. 8 (Ie) A aduce la ~tza cuiva A informa. 9 Cunoashtere. 10 (Inv; ie) A (nu) avea (mare sau desavarshita) ~ de ceva A (nu) shti (sau a (nu) fi bine informat despre) ceva. 11 (Inv; ie) A avea ~ de lume A shti sa se poarte sa traiasca in societate. 12 (Ie) In (ne)cunoshtintza de cauza (Ne)cunoscand bine un lucru o situatzie. 13 (Ie) A lua (la) ~ (de ceva) A fi inshtiintzat. 14 (Iae) A se informa. 15 (Iae) A accepta. 16 SHtiintza. 17 Invatzatura. 18 (Lpl) Totalitate a notziunilor ideilor informatziilor care le are cineva intrun domeniu oarecare. 19 (Ie) A face ~ cu cineva A stabili o relatzie sociala cu cineva. 20 (Fam; ie) A face cuiva ~ cu cineva A prezenta pe cineva cuiva. 21 Persoana care vorbitorul o cunoashte. 22 (Inv) Recunoashtere. 23 (Inv) Supunere. 24 (Inv) Recunoshtintza. 25 Conshtiintza. 26 (Ie) Ashi pierde ~tza A leshina. 27 (Rar; ie) Ashi veni in ~ A se trezi din leshin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUNOSHTÍNTZA cunoshtintze s. f. 1. Cunoashtere (2). ♦ Expr. A avea (sau a lua) cunoshtintza de ceva = a shti a fi informat. A aduce (ceva) la cunoshtintza cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoshtintza publica = a da de shtire tuturor. In cunoshtintza de cauza = cunoscand bine ceva. Ashi pierde cunoshtintza = a nu mai shti de sine a leshina. ♦ (Rar) Ashi veni in cunoshtintza = a se trezi din leshin. ♦ (Rar) Minte ratziune. 2. (La pl.) Totalitatea notziunilor ideilor informatziilor care le are cineva intrun domeniu oarecare. 3. Persoana care vorbitorul o cunoashte. ♦ Expr. A face cunoshtintza cu cineva = a lega relatzii sociale cu o persoana. (Fam.) A face cuiva cunoshtintza cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. (Inv.) Multzumire recunoshtintza. Cunoashte + suf. intza (cu sensul 3 dupa fr. connaissance).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de Joseph
- actziuni
CUNOSHTÍNTZA cunoshtintze s. f. 1. Cunoashtere. ◊ (Mai ales in expr.) A avea (sau a lua) cunoshtintza de ceva = a shti a cunoashte a fi informat. Nam decit sa iau cunoshtintza de ce sa intimplat. DUMITRIU N. 121. Ajungind la curtea imparatului vecin lua cunoshtintza... de imprejmuirea curtzii. ISPIRESCU L. 76. Pasamite aveau zmeii cunoshtintza de vitejia lui. ISPIRESCU L. 221. A aduce (ceva) la cunoshtintza cuiva = a informa pe cineva despre ceva a face cunoscut. Mo trimis... sa aduc la cunoshtintza marieivoastre k el cica poate sa va faca podul. CREANGA P. 80. A aduce la cunoshtintza publica = a da de shtire tuturor. In cunoshtintza de cauza = cunoscind bine ceva. Liberularbitru nu este deci nimic altceva decit capacitatea de a decide in cunoshtintza de cauza. ENGELS A. 134. Ashi pierde cunoshtintza = a nu mai shti de sine a leshina. ♦ (Rar) Minte ratziune judecata. ◊ Expr. Ashi veni in cunoshtintzi = ashi veni in fire dupa o ratacire a mintzii a recapata judecata normala. Sa o lasam singura... poate k shia veni in cunoshtintzi. ALECSANDRI T. I 208. 2. (La pl.) Totalitatea notziunilor ideilor informatziilor care le are cineva intrun domeniu oarecare. Bogate cunoshtintze lexicografice. 3. Persoana care vorbitorul o cunoashte cu care are legaturi de prietenie. Lipseau tocmai cunoshtintzele cu care ai fi putut sa faci conversatzie sa te inveseleshti. Nu fusesera invitate sau tzinusera sa lipseasca intradins. PAS L. I 227. Judecatorul imi era veche cunoshtintza. C. PETRESCU S. 182. SHi ce frumos scrisesem domnule! a zis Nitza mihnit cunoshtintzei sale. CARAGIALE O. II 244. ◊ Expr. A face cunoshtintza cu cineva = a lega relatzii sociale cu o persoana. Acolo am facut cunoshtintza cu o multzime de contese shi de printzese. ALECSANDRI P. 313. Generalul Mavru a facut cunoshtintza cu Nicu Balcescu. GHICA S. A. 144. (Familiar) A face cuiva cunoshtintza cu cineva = a inlesni cuiva sa intre in relatzii sociale cu altul a prezenta pe cineva cuiva. Am satzi fac cunoshtintza shi cu doi prieteni ai mei. PAS Z. I 126. Pl. shi: cunoshtintzi (SADOVEANU Z. C. 188 NEGRUZZI S. II 148).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUNOSHTÍNTZA ~e f. 1) Posedare a unor informatzii speciale. ◊ A lua ~ de ceva a se pune la curent cu ceva. A aduce la ~ a informa pe cineva despre ceva. In ~ de cauza cu competentza. 2) la pl. Totalitate a informatziilor care le detzine cineva. ~e vaste. 3) Persoana cunoscuta. ◊ A face ~ a cunoashte pe cineva. [G.D. cunoshtintzei] /a cunoashte + suf. ~intza
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cunoshtintza f. 1. facultatea de a cunoashte de a distinge; 2. idee notziune despre un lucru: cunoshtintzele noastre sunt marginite; 3. persoana cunoscuta: e o veche cunoshtintza; 4. pl. shtiintza invatzatura: are cunoshtintze multe.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cunoshtíntza f. pl. e (d. a cunoashte uneorĭ cu intzelesurile francezuluĭ connaissance). Ideĭe notziune shtiintza conshtiintza: cunoshtintza luĭ Dumnezeŭ. Persoana cunoscuta: cutare e o veche cunoshtintza. Facultatea de a simtzi de a primi impresiunile. A cadea fara cunoshtintza (nu „fara conshtiintza”) a leshina. A face cunoshtintza a incepe sa cunoshtĭ sa vezĭ ce e: a face cunoshtintza cu cineva cu ceva. Pl. SHtiintza ideĭ shtiintzifice: a avea multe cunoshtintze (a shti multe).
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cunoshtíntza s. f. g.d. art. cunoshtíntzei; pl. cunoshtíntze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cunoshtíntza s. f. g.d. art. cunoshtíntzei; pl. cunoshtíntze
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cunoshtintza pl. cunoshtintze
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
cunoshtintza tze.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
+lua cunoshtintza (a ~) (a afla; a fi informat) (desp. lua) loc. vb. v. lua
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
+luare la cunoshtintza (desp. lua) loc. s. f. art. luarea la cunoshtintza g.d. art. luarii la cunoshtintza
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adaugata de gall
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CUNOSHTÍNTZA s. 1. v. pregatire. 2. (la pl.) v. invatzatura. 3. (la pl.) v. elemente. 4. v. shtire. 5. (concr.) relatzie (fam. fig.) pila. (Ai vreo ~ la minister?)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUNOSHTÍNTZA s. v. conshtiintza cuget gandire judecata minte ratziune recunoshtintza spirit suflet.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUNOSHTINTZA s. 1. pregatire (inv.) shtiintza. (Nu avea nici o ~ in acest domeniu.) 2. (la pl.) carte cultura instructzie invatzatura pregatire studii (pl.) (inv. shi pop.) slova (inv. shi reg.) carturarie (reg.) scrisoare (inv.) minte pricopseala pricopsire. (Lipsit de ~; poseda multe ~.) 3. (la pl.) elemente (pl.) notziuni (pl.). (Citeva ~ despre...) 4. informatzie shtire veste (prin Transilv.) hir (inv.) marturie pliroforie shtiintza. (Ai vreo ~ despre el?) 5. relatzie (Ai vreo ~ la minister?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cunoshtintza s. v. CONSHTIINTZA. CUGET. GINDIRE. JUDECATA. MINTE. RATZIUNE. RECUNOSHTINTZA. SPIRIT. SUFLET.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Cunoshtintza ≠ necunoshtintza
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
P.C.R. (iron.) abr. de la pile cunoshtintze relatzii (prin analogie cu sigla Partidului Comunist Roman)
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cunoshtintza, cunoshtintzesubstantiv feminin
- sinonime: cunoashtere antonime: necunoshtintza
- 1.1. Facultatea de a simtzi de a primi impresii din afara. DEX '09
- Ashi pierde cunoshtintza = a nu mai shti de sine. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: leshina
- Ashi veni in cunoshtintza = a se trezi din leshin. DEX '09
-
-
- Ashi veni in cunoshtintze = ashi veni in fire dupa o ratacire a mintzii a recapata judecata normala. DLRLC
- Sa o lasam singura... poate k shia veni in cunoshtintzi. ALECSANDRI T. I 208. DLRLC
-
-
- A avea (sau a lua) cunoshtintza de ceva = a shti a fi informat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nam decit sa iau cunoshtintza de ce sa intimplat. DUMITRIU N. 121. DLRLC
- Ajungind la curtea imparatului vecin lua cunoshtintza... de imprejmuirea curtzii. ISPIRESCU L. 76. DLRLC
- Pasamite aveau zmeii cunoshtintza de vitejia lui. ISPIRESCU L. 221. DLRLC
-
- A aduce (ceva) la cunoshtintza cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: informa
- Mo trimis... sa aduc la cunoshtintza marieivoastre k el cica poate sa va faca podul. CREANGA P. 80. DLRLC
-
- A aduce la cunoshtintza publica = a da de shtire tuturor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- In cunoshtintza de cauza = cunoscand bine ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Liberularbitru nu este deci nimic altceva decit capacitatea de a decide in cunoshtintza de cauza. ENGELS A. 134. DLRLC
-
-
- 2. Totalitatea notziunilor ideilor informatziilor care le are cineva intrun domeniu oarecare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bogate cunoshtintze lexicografice. DLRLC
-
- 3. Persoana care vorbitorul o cunoashte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Lipseau tocmai cunoshtintzele cu care ai fi putut sa faci conversatzie sa te inveseleshti. Nu fusesera invitate sau tzinusera sa lipseasca intradins. PAS L. I 227. DLRLC
- Judecatorul imi era veche cunoshtintza. C. PETRESCU S. 182. DLRLC
- SHi ce frumos scrisesem domnule! a zis Nitza mihnit cunoshtintzei sale. CARAGIALE O. II 244. DLRLC
- A face cunoshtintza cu cineva = a lega relatzii sociale cu o persoana. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acolo am facut cunoshtintza cu o multzime de contese shi de printzese. ALECSANDRI P. 313. DLRLC
- Generalul Mavru a facut cunoshtintza cu Nicu Balcescu. GHICA S. A. 144. DLRLC
-
- A face cuiva cunoshtintza cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am satzi fac cunoshtintza shi cu doi prieteni ai mei. PAS Z. I 126. DLRLC
-
-
- 4. Multzumire, recunoshtintza. DEX '09 DEX '98sinonime: multzumire recunoshtintza
- comentariu Plural shi: cunoshtintzi. DLRLC
etimologie:
- (3.) connaissance DEX '09 DEX '98
- Cunoashte + sufix intza DEX '09