cunoshtíntza f. pl. e (d. a cunoashte uneorĭ cu intzelesurile francezuluĭ connaissance). Ideĭe notziune shtiintza conshtiintza: cunoshtintza luĭ Dumnezeŭ. Persoana cunoscuta: cutare e o veche cunoshtintza. Facultatea de a simtzi de a primi impresiunile. A cadea fara cunoshtintza (nu „fara conshtiintza”) a leshina. A face cunoshtintza a incepe sa cunoshtĭ sa vezĭ ce e: a face cunoshtintza cu cineva cu ceva. Pl. SHtiintza ideĭ shtiintzifice: a avea multe cunoshtintze (a shti multe).