JUDECÁTA judecatzi s. f. 1. Facultatea de a gandi logic; ratziune inteligentza gandire. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu judecata = cu bunsimtz cu tact; serios temeinic. ♦ Parere idee socoteala. 2. Forma logica fundamentala exprimata printro propozitzie in care se afirma sau se neaga ceva. 3. Actziunea de a judeca (4); dezbatere judiciara; proces judetz (I 3); solutzie data intrun litigiu. ◊ Loc. vb. A face judecata = a judeca. ◊ Expr. A da in (sau a trage a chema a trimite etc. in ori la) judecata = a intenta cuiva un proces a chema in fatza justitziei. (In unele religii) Judecata de Apoi = judecata divina la care Dumnezeu va chema pe totzi oamenii la sfarshitul lumii pentru a le hotari soarta (fericirea sau osanda veshnica). Lat. judicata (pl. lui judicatum).

judecata sf [At: CORESI EV. 18/11 / V: (irg) giu~ / Pl: ~catzi (inv) ~e / E: lat judicata] 1 Sentintza formulata de un judecator (1) sau de un tribunal Si: judecare (1) Judecat¹ (1) (inv) judetz (1). 2 (Pex) Condamnare. 3 Dezbatere judecatoreasca. 4 Solutzie data intrun litigiu. 5 (Inv; ie) ~ta lui papuc Judecata (1) proasta. 6 (Inv; ie) A face ~ A judeca (1). 7 (Inv; is) ~ de moarte Condamnare la moarte. 8 (Spc; ie) ~ta lui Dumnezeu (sau infricoshata cea mare cea din sau de pe urma cea de apoi) Hotarare luata de Dumnezeu la sfarshitul lumii in legatura cu viii shi mortzii. 9 (Inv; is) Scaun de ~ Tribunal. 10 (Inv) Satisfactzie. 11 (Inv) Rasplata. 12 (Inv) Rascumparare. 13 (Inv) Putere judecatoreasca. 14 (Inv) Jurisdictzie (1). 15 Proces. 16 (Ie) A da in (sau a chema a merge cu cineva inv a trage a soroci la) ~ A intenta proces contra cuiva. 17 (Inv; ie) A inchide ~ta A incheia procesul. 18 Facultate de a gandi logic Si: gandire inteligentza ratziune. 1920 (Iljv) Cu ~ (Care este) cu bunsimtz. 2122 (Ial) (Care este) cu tact. 2324 (Ial) (Care este) cu masura. 2526 (Ial) (Care este) priceput. 2728 (Care este) serios. 2930 (Iljv) Fara ~ (Care este) lipsit de tact. 3132 (Ial) (Care este) superficial. 3334 (Ial) (Care este) prost. 35 (Inv; is) Om de ~ Om care gandeshte cu pricepere. 36 (Inv; is) ~ dreapta Minte sanatoasa care distinge binele de rau. 37 Parere. 38 Idee. 39 Socoteala. 40 (Inv; is) ~ publica Opinie publica. 41 (Log) Forma de logica fundamentala exprimata printro propozitzie in care se afirma sau se neaga ceva.

JUDECÁTA judecatzi s. f. 1. Facultatea de a gandi logic; ratziune inteligentza gandire. ◊ Loc. adj. shi adv. Cu judecata = cu bunsimtz cu tact; serios temeinic. ♦ Parere idee socoteala. 2. Forma logica fundamentala exprimata printro propozitzie in care se afirma sau se neaga ceva. 3. Actziunea de a judeca (4); dezbatere judiciara; proces judetz (I 3); solutzie data intrun litigiu. ◊ Loc. vb. A face judecata = a judeca. ◊ Expr. A da in (sau a trage a chema a trimite etc. in ori la) judecata = a intenta cuiva un proces a chema in fatza justitziei. (In unele religii) Judecata de apoi = judecata divina la care Dumnezeu va chema pe totzi oamenii la sfarshitul lumii pentru a le hotari soarta (fericirea sau osanda veshnica). Lat. judicata (pl. lui judicatum).

JUDECÁTA judecatzi s. f. I. 1. Facultatea de a gindi logic de a descoperi pe cale ratzionala relatziile dintre fenomene; minte ratziune inteligentza. Au covirshit puterea mea de judecata. CARAGIALE O. III 248. Critica lui era plina de dreapta judecata shi de bunavointza. GHICA S. A. 80. ◊ Loc. adj. Cu judecata = cu bun simtz cu tact cuminte serios. Fata cea mai mare era mai tacuta shi mai cu judecata. ISPIRESCU L. 175. 2. (Logica) Legatura riguroasa intre doua notziuni dintre care una (predicatul) defineshte shi lamureshte contzinutul celeilalte (subiectul). II. Actziunea de a judeca dezbatere judiciara; proces. In mijlocul ograzii mosh SHarban inconjurat de ceilaltzi tzarani se sfatuiau ce sa mai vorbeasca mine la judecata. BUJOR S. 144. Nu te viri in judecatzi. NEGRUZZI S. I 248. ◊ Fig. De ce fugi domnule Nica? Cai fost la boierul cel batrin? Sa nutzi fie rushine shi nici rau sa nutzi para k sa apropiat ziua judecatzii. REBREANU R. I 298. ◊ Expr. A da (sau a trage) in (sau a chema la) judecata = a chema pe cineva in fatza justitziei a intenta cuiva un proces. (In religia creshtina) Judecata de apoi = judecata solemna in fatza careia se crede k dumnezeu va chema pe totzi oamenii cind va veni sfirshitul lumii.

JUDECÁTA ~atzi f. 1) Facultate a omului de a gandi logic shi de a intzelege sensul shi legatura fenomenelor; intelect minte; ratziune. ◊ Cu ~ a) cu bunsimtz; cu chibzuiala; b) temeinic. 2) Forma fundamentala a gandirii exprimata printro propozitzie in care se afirma sau se neaga ceva. 3) Gand exteriorizat in care se afirma sau se neaga ceva; ratzionament. 4) Punct de vedere (asupra unui lucru sau asupra unei persoane); opinie parere considerent; cuvant. 5) jur. Intrunire a unei instantze judecatoreshti pentru solutzionarea unor chestiuni de natura penala sau civila; actziune judiciara; proces. ◊ A da (sau a chema a trimite) in ~ (pe cineva) a intenta un proces cuiva; a deferi judecatzii (pe cineva) ~ata de apoi judecata divina care se crede k va avea loc la sfarshitul lumii. /<lat. judicata

judecata f. 1. deciziune sentintza rostita de un judecator; 2. justitzie tribunal: a trage in judecata; 3. judecata de apoi cea dela sfarshitul lumii cand Dzeu va judeca vii shi mortzii; judecata dumnezeiasca ordalie; 4. parere opiniune: dupa judecata tuturor; 5. Filos.: facultatea inteligentzei care compara shi judeca; 6. bunul simtz: om cu judecata. [Lat.JUDICATUM].

* judecáta f. pl. atzĭ (part. f. d. a judeca). Deciziune sententza data de un judecator saŭ arbitru: dupa judecata luĭ Paride Venerea a fost considerata k cea maĭ frumoasa. Parere opiniune: dupa judecata tuturor. Inteligentza: memoria shi judecata. Bun simtz: om cu judecata. Daŭ (saŭ trag saŭ chem) in judecata acuz la tribunal la judecatorie. Carte de judecatorie (vechĭ) hirtie care contzinea o sententza judecatoreasca favorabila purtatoruluĭ. Judecata de apoĭ cea de la sfirshitu lumiĭ cind Dumnezaŭ va judeca viĭ shi mortziĭ. (Ev.) Judecata dumnezeĭasca ordalie.

giudecata sf vz judecata

judecáta s. f. g.d. art. judecắtzii; pl. judecắtzi

judecáta s. f. g.d. art. judecatzii; pl. judecatzi

JUDECÁTA s. 1. v. inteligentza. 2. v. minte. 3. gandire intelect intzelegere minte ratzionament ratziune (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 4. minte ratziune (rar) cunoshtintza (pop. shi fam.) glagore (inv.) rezon. (O ~ normala.) 5. minte ratzionament ratziune (inv.) socoata socoteala socotintza. (O ~ sanatoasa.) 6. v. conceptzie. 7. v. parere. 8. v. chibzuiala. 9. v. apreciere. 10. proces.

JUDECÁTA s. v. condamnare jurisdictzie osanda pedeapsa.

judecata s. v. CONDAMNARE. JURISDICTZIE. OSINDA. PEDEAPSA.

JUDECATA s. 1. deshteptaciune intelect inteligentza minte pricepere ratziune spirit (pop.) duh (Ban. Transilv. shi Olt.) pamet (inv.) intzelegere (fam.) doxa (fig.) cap creier. (Are o ~ de nivel mediu.) 2. gindire intelect minte ratziune spirit. (Opera a ~.) 3. gindire intelect intzelegere minte ratziune (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 4. minte ratziune (rar) cunoshtintza (pop. shi fam.) glagore (inv.) rezon. (O ~ normala.) 5. minte ratzionament ratziune (inv.) socoata socoteala socotintza. (O ~ sanatoasa.) 6. conceptzie convingere gind idee opinie orientare parere principiu vedere viziune (livr.) convictziune. (Are o ~ extrem de sanatoasa.) 7. credintza idee opinie parere. (Dupa ~ mea...) 8. chibzuiala chibzuintza chibzuire cumintzenie cumpat cumpatare intzelepciune masura minte moderatzie ratziune socoteala socotintza tact (livr.) continentza (rar) cumintzie ponderatzie temperantza (pop.) scumpatate (inv. shi reg.) sfat (inv.) samaluire socoata tocmeala (fam.) schepsis (fig.) cumpaneala cumpanire. (Demonstreaza multa ~.) 9. apreciere aviz opinie parere verdict. (Ashteptam cu nerabdare ~ publicului.) 10. (JUR.) actziune cauza proces (livr.) spetza (inv. shi pop.) price (pop.) dreptate lege pricina (reg.) pira (prin Transilv.) targhelash (inv.) divan judetz prigonire sud (inv. in Mold.) dela.

judecáta judecatzi s. f. 1. Facultatea de a gandi logic. 2. Parere idee. 3. (Jur.) Actziunea de a judeca; dezbatere proces. ◊ Judecata de apoi = a) confruntarea istoriei shi a omului cu dreptatea lui Dumnezeu la sfarshitul veacurilor cand vor fi chematzi totzi oamenii pentru a li se hotari fericirea sau osanda veshnica; b) tema iconografica raspandita in pictura religioasa bazata pe credintza in a doua venire a lui Iisus alcatuita din „tribunalul ceresc” (Pantocratorul Maria shi Ioan Botezatorul k intercesori apostolii shi ingerii k asistentzi) tronul „hetimasiei” cetele dreptzilor conduse de Pavel cetele pacatoshilor conduse de Moise raiul raul de foc monstrul Leviathan invierea mortzilor etc. Din lat. judicata.

AMORI FINEM TEMPUS NON ANIMUS FACIT (lat.) timpul pune capat dragostei nu judecata Publilius Syrus „Sententiae” 35.

DAT VENIAM CORVIS VEXAT CENSURA COLUMBAS (lat.) judecata i iarta pe corbi shi i napastuieshte pe porumbei Iuvenal „Satirae” II 63. Judecatorii se inclina in fatza celor tari.

DIES IRAE (lat.) ziua maniei (a Judecatzii de Apoi) Primele cuvinte ale unui cantec religios medieval facand parte din liturghia mortzilor la catolici; p. ext. ziua rafuielilor.

MENS AEQUA IN ARDUIS (lat.) judecata cumpanita in clipe grele Adagiu de nuantza stoica recomandand stapanire de sine in toate imprejurarile. Exista shi la Horatziu „Ode” II 3 12: „Aequam memento rebus in arduis servare mentem” („TZine minte: pastreazatzi spiritul calm in vremurile grele”).