condamnare sf [At: DA / Pl: ~nari / E: condamna] 1 Aplicare prin judecata a unei sanctziuni penale Si: condamnat¹ (1) condamnatziune osanda. 2 Dezaprobare severa Si: blam condamnat¹ (2).

CONDAMNÁRE condamnari s. f. Faptul de a condamna. 1. (Jur.; in materie civila) Obligarea unei persoane prin judecata de a da a face sau a nu face ceva (predarea unui lucru executarea unei lucrari plata unei pensii alimentare interzicerea de a trece pe locul altuia etc.). ◊ (In materie penala) Aplicarea prin judecata a unei pedepse fatza de o persoana. 2. Pedeapsa la care a fost condamnat cineva; osinda. Condamnare la inchisoare. 3. Dezaprobare severa blam. In vorbele lui suna condamnarea.

CONDAMNÁRE s.f. 1. Actziunea de a condamna shi rezultatul ei; sentintza de pedepsire. 2. Pedeapsa osanda. [< condamna].

CONDAMNÁRE s. f. 1. actziune de a condamna. 2. aplicare a unei sanctziuni penale; osanda. (< condamna)

CONDAMNÁRE ~ari f. 1) v. A CONDAMNA. 2) Pedeapsa aplicata unei persoane prin hotarare judecatoreasca; osanda. /v. a condamna

condamnare f. 1. osanda judecata rostita de judecator in contra unui condamnat; 2. pedeapsa impusa de un judecator.

*condamnatziúne shi condemn f. (fr. condamnation lat. condemnatio). Osinda actziunea de a condamna. SHi átzie dar ob. áre.

condamnáre s. f. g.d. art. condamnắrii; pl. condamnắri

condamnáre s. f. g.d. art. condamnarii; pl. condamnari

CONDAMNÁRE s. 1. (JUR.) osandire pedepsire (inv.) certare oblicire. (~ cuiva la inchisoare.) 2. (JUR.) osanda pedeapsa (livr.) penitentza (inv. shi reg.) lege shtraf (reg.) pedepsie (inv.) certare judecata pilduire. (SHia ispashit intreaga ~.) 3. v. dezaprobare.

CONDAMNARE s. 1. (JUR.) osindire pedepsire (inv.) certare oblicire. (~ cuiva la inchisoare.) 2. (JUR.) osinda pedeapsa (livr.) penitentza (inv. shi reg.) lege shtraf (reg.) pedepsie (inv.) certare judecata pilduire. (Sia ispashit intreaga ~.) 3. blam blamare dezaprobare infierare neaprobare reprobare respingere stigmatizare (livr.) dezavuare reprehensiune (rar) reprobatziune sanctzionare (pop.) osindire (inv.) prihana (fig.) veshtejire. (~ faptei necugetate a cuiva.)

Condamnare ≠ gratziere

A EXECUTA O CONDAMNARE PENALA a se exila a face pushcaria cu berila a fi in postul mare a intra in postul cel mare a merge la reciclare a sta la naftalina.

CONDAMNARE PENALA batz boaba patalama portzie trofeu.