gandire sf [At: DOSOFTEI V. S. 52 / Pl: ~ri / E: gandi] 1 Facultate superioara a creierului omenesc cu care se ajunge la o cunoashtere a lumii. 2 Procesul de a gandi (1). 3 Rezultatul gandirii (2) prin care se contureaza un gand (1) se formeaza o idee o notziune o judecata Si: (inv) cugetare. 4 Rezultatul gandirii (2) prin care se formeaza o conceptzie ampla de natura morala filozofica religioasa practica estetica etc. Cf conceptzie filozofie opinie credintza. 5 Minte inteligentza. 6 (Is) ~ obiectiva Procesul shi rezultatul de a gandi (1) ratzional o realitate un lucru asha cum este in esentza neutru facand abstractzie de subiectul care gandeshte. 7 (Is) ~ subiectiva Procesul shi rezultatul de a gandi (1) o realitate un lucru nefacand abstractzie de cel care gandeshte introducand sau extragand rolul unor factori nespecifici entitatzii studiate. 8 (Is) ~ sanatoasa Procesul shi rezultatul de a gandi (1) ratzional just adecvat shi eficient. 9 Spirit. 10 (Determinat de primitiva clasica medievala) Conceptzie sau mod de a gandi (1) specific unei perioade istorice culturale sau a unei civilizatzii unui popor. 11 (Determinat de novatoare creatoare revolutzionara etc.) Mod specific de a gandi (1) determinat de anumite principii de natura politica filozofica estetica. 12 (Is) ~ laterala Proces al gandirii (1) creatoare avand k scop obtzinerea tuturor variantelor posibile ale obiectului fenomenului cercetat. 13 (Is) SHcoala de ~ Traditzie de cercetare intrun anumit domeniu sau subdomeniu. 14 Intzelepciune. 15 (Determinat de pasiva activa iute etc.) Mod specific de a gandi (1) determinat de natura biologica sau psihologica a subiectului ganditor.

GANDÍRE ~i f. 1) v. A GANDI shi A SE GANDI. 2) Facultate superioara a creierului omenesc de a reflecta in mod abstract shi generalizat realitatea obiectiva. 3) Concentrare a activitatzii psihicului asupra unui lucru; meditare; gand. 4) Capacitatea de ashi inchipui ceva in mod creator; imaginatzie creatoare; fantezie. /v. a gandi

gandire f. cugetare idee.

GINDÍRE gindiri s. f. 1. Facultate a creierului omenesc de a reflecta activ realitatea obiectiva in reprezentari notziuni judecatzi shi care k shi limba de care este indisolubil legata a aparut in procesul practicii sociale; procesul acestei reflectari rezultat al activitatzii creierului. Gindirea este o forma a energiei o functzie a creierului. ENGELS D. S. 16. Fiind nemijlocit legata de gindire limba inregistreaza shi fixeaza in cuvinte shi in combinatzii de cuvinte in propozitzii rezultatele activitatzii gindirii. STALIN PROBL. LINGV. 20. Materialismul bazat pe cuceririle shtiintzei afirma cu tarie k gindirea noastra nu ishi fabrica ea singura contzinutul activitatzii sale ci il deduce din lumea reala. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 9 107. ♦ Conceptzie. M. Kogalniceanu e un istoric cu gindire inaintata pentru acea vreme. IST. R.P.R. 317. 2. Meditare reflexie. A lasa timp de gindire. ▭ Nam alta mingiiere mai vie pe pamint Decit sanaltz la tine duioasa mea gindire Stelutza zimbitoare dincolo de mormint! ALECSANDRI P. A. 63. ♦ Visare reverie. Erau dulci acele ore de estaz shi de gindire. ALEXANDRESCU M. 20. 3. Idee gind. In «Razvan» sint gindiri curate spuse limpede. CARAGIALE O. III 221. Pe stinca sfarmata ma sui Gindirilor aripi le pui. EMINESCU O. IV 3. Un cuget o gindire Pe totzi sa nenfratzeasca SHi in dreapta multzumire Sa zicem in unire: Traiasca tzeara noastra SHi arta romineasca. ALEXANDRESCU M. 204.

gindíre f. Cugetare idee parere: filosofiĭ aŭ gindirĭ inalte.

gandíre s. f. g.d. art. gandírii; pl. gandíri

gandíre s. f. g.d. art. gandírii; pl. gandíri

GANDÍRE s. 1. v. cugetare. 2. (FILOZ.) conshtiintza cuget spirit suflet (livr.) for interior (inv.) cunoshtintza shtiintza (grecism inv.) sinidisis. (Notziunea de ~.) 3. v. minte. 4. v. judecata. 5. v. chibzuire.

GINDIRE s. 1. cugetare meditare meditatzie reflectare reflectzie reflexie (inv.) schepsis. (O ~ adinca.) 2. (FILOZ.) conshtiintza cuget spirit suflet (livr.) for interior (inv.) cunoshtintza shtiintza (grecism inv.) sinidisis. (Notziunea de ~.) 3. intelect judecata minte ratziune spirit. (Opera a ~.) 4. intelect intzelegere judecata minte ratziune (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5. chibzuire deliberare judecare (fig.) cumpanire dramuire. (Dupa o indelungata ~.)

GINDIRE. Subst. Gindire cugetare cuget reflectzie reflexie judecata meditare meditatzie filozofare; ratziune minte intelect inteligentza logica spirit conshtiintza; act mintal actziune mintala exercitziu mintal; efort de gindire excogitatzie (livr.); activitate intelectuala munca intelectuala. Gind idee conceptzie opinie parere rezon (inv.). Notziune concept. Judecata ratzionament. Socoteala socotire socotintza (inv. shi pop.) calcul chibzuintza chibzuiala chibzuire judecata sanatoasa cumpanire cumpat deliberare considerare. Imaginatzie fantezie intuitzie speculatzie. Cunoashtere reflectare. Observatzie contemplatzie contemplare examinare analiza sinteza introspectzie. Descoperire inventzie inventare revelatzie revelare. Ginditor filozof intzelept cugetator. Adj. Ratzional intelectual logic mintal mental conceptual; reflexiv ginditor meditativ; ingindurat cufundat in sine adincit in ginduri absorbit (fig.) concentrat atent dus pe ginduri. Gindit cumpanit cintarit socotit chibzuit rezonabil cuminte. Imaginativ intuitiv speculativ. Intzelept deshtept. Vb. A (se) gindi a cugeta a ratziona a rezbna (inv.) a medita a reflecta a filozofa (fam.) a judeca a abstrage a chibzui; a se gindi a se socoti a se cugeta a sta pe ginduri al fura (pe cineva) gindurile a se pune pe ginduri a se cufunda in ginduri a cadea pe ginduri a fi dus cu mintea a ramine (dus) pe ginduri ai fi (cuiva) gindul la ceva al framinta (pe cineva) gindul; ashi bate capul; ashi sfarima capul ashi framinta mintea (creierii) a se bate cu mintea (cu gindul); a concepe a imagina a planui; a cintari (fig.) a cumpani (fig.) a rumega (fig.) a socoti a chibzui a analiza a despica firul in patru; a concluziona a conchide a ajunge la o concluzie a trage concluzia (concluzii); a avea o idee a intui a avea in minte ai trece prin minte al bate (pe cineva) gindul al pashte gindul ai da (ai trece ai trasni) prin (in) gind (prin cap); al duce capul la ceva ai umbla mintea. V. aforism cunoashtere filozofie idee imaginatzie inteligentza. CLASURI DE ANIMALE 120

GANDÍRE (< gand) s. f. 1. Proces cognitiv complex cuprinzand reflectarea subiectiva a obiectului shi constructzia ideatica („creshtere din interior” J. Dewey). Psihologia a demonstrat k g. este o constructzie generalizata shi abstractizata a realului shi a posibilului. G. umana fiintzeaza shi shi actzioneaza prin urmatoarele dimensiuni fundamentale: a) formarea shi transformarea conceptelor; b) intzelegerea (surprinderea relatziilor shi extragerea semnificatziilor); c) rezolvarea shi descoperirea de probleme; d) operatziile gandirii (analiza shi sinteza care sunt fundamentale abstractizarea shi concretizarea generalizarea shi particularizarea analogia shi disanalogia clasificarea shi diviziunea etc.). Pentru rezolvarea shi descoperirea problemelor k shi pentru formarea conceptelor shi intzelegere g. utilizeaza diverse strategii: a) algoritmi (reguli shi metode); b) euristici (inovatzii inventzii shi descoperiri); c) strategii mixte (euristicoalgoritmice shi algoritmicoeuristice). J.P. Guilford a pus in evidentza o g. convergenta (caracterizata prin rigoare shi shi algoritmizare) care sar afla in opozitzie cu o g. divergenta (care stimuleaza creatzia). M. Bejat a demonstrat experimental posibilitatea realizarii unei relatzii complementare intre aceste doua modalitatzi. Creatzia nu poate fi doar opera g. este necesara interactziunea tuturor proceselor cognitive mai ales interactziunea g. cu imaginatzia. Prin complementaritatea g. shi imaginatziei se realizeaza un proces mixt care poate fi numit „imaginatzie conceptuala” sau „gandire imagistica”. G. poate fi conceputa shi k proces decizional prin insashi desfashurarile ei pentru k a gandi inseamna a selecta informatzi shi strategii in vederea unei constructzii; in acelashi timp se pot identifica functziile de decizie ale g. in adaptarea inteligenta la mediu. Atributele principale ale g. moderne sunt: integrativitatea complementaritatea sinergia constructivitatea probabilitatea structuralitatea generativitatea emergentza combinatorica utilizarea metaforei shi analogiei transpozitzia etc. 2. (In filozofia marxista; in opozitzie dialectica cu materia) Factor ideal derivat care reflecta veridic realitatea obiectiva; conshtiintza (1) spirit (I 1). 3. Meditare reflexie; reverie. ♦ Imaginatzie fantezie.

GANDIREA revista literara shi culturala aparuta bilunar apoi lunar de la 1 mai 1921 pana in iun.iul. 1944 la Cluj (director Cezar Petrescu) shi Bucureshti (de la 22 dec. 1922 director Nichifor Crainic). Prestigiul G. una dintre cele mai insemnate publicatzii romaneshti a fost conferit de colaborarea marilor scriitori shi ganditori ai epocii: T. Arghezi L. Blaga I. Minulescu G. Toparceanu A. Maniu Camil Petrescu I. Agarbiceanu G. Mihaescu M. Sadoveanu M.I. Caragiale T. Vianu G. Calinescu M. Eliade O. Goga P. SHeicare sh.a.

camera de gandire expr. (detz.) izolator.