ieshi vi [At: COD. VOR. 42/1 / V: (reg) inshi ishi / Pzi: ies / E: ml exeo ire] 1 (Ioc a intra) A se deplasa dintrun spatziu inchis in afara lui. 2 A trece din interiorul in exteriorul a ceva. 34 (Fig; ie) A ~ la (intre) oameni (sau in lume) A frecventa (prima oara) societatea. 5 (Fig; ie) A ~ cu dosul la oameni A nu se purta cum trebuie in societate. 6 (Fig; ilv) A ~ la lumina (sau la iveala) A se face observat. 7 (Fig; ial) A se deconspira. 8 (Inv; ilv) A ~ de fatza A se prezenta. 9 (Ilv) A ~ la pensie A se pensiona. 10 (Inv; ilv) A ~ deasupra A se revela. 1112 (Ilv) A ~ afara (la scaun sau la poiana) A defeca sau a urina. 13 (D partzi ale unui intreg; ie) A ~ in afara A fi proeminent. 14 A pleca de acasa. 15 (D. un bolnav) A nu mai fi nevoit sa stea in casa. 16 (Spc) A se plimba. 17 (Spc) A fi eliberat din detentzie. 18 (Inv; ie) A ~ la lupta A incepe razboiul. 1920 (Ie) A ~ inaintea (sau in calea in drumul) A intalni pe cineva (pentru prima oara). 21 (Ie) A ~ in intampinarea cuiva A primi cordial pe cineva. 22 (Fig; iae) A ghici dorintzele gandurile cuiva inainte de a fi exprimate. 23 (D. manifestari ale oamenilor plans tzipat etc.) A se manifesta. 24 (D. fenomene) A se produce. 25 (Ilv) A nui mai ~ din cap A fi obsedat de ceva. 26 (Ilv) Ai ~ din cap A uita ceva. 2728 (Ie) Ai vorba din gura A vorbi ce nu trebuie (fara sa vrea). 2930 (Ie) Ai ~ un sfant din gura A spune ceva (intzelept sau) dorit de auditori. 31 (Ie) Ai ~ pe nas A se intoarce in rau binele de care se bucura cineva. 32 (Iae) A se satura pana peste cap de ceva. 33 (Ie) Ai ~ ochii din cap A i se bulbuca ochii. 34 (Iae) A nu mai putea suporta a fi prea mult de muncit de ashteptat etc. 35 (Ilv) Ai ~ sufletul A nu mai putea de oboseala. 36 (Ial) A muri. 37 (D. ashtri) A rasari. 38 (D. o carte) A fi publicata. 39 (D. un obicei) A fi la moda. 40 (D. o veste d. faima) A se raspandi. 41 (Inv; ie) A ~ parash asupra cuiva A pari pe cineva de ceva. 42 (Ie) Ai ~ vorbe A se vorbi de rau despre cineva. 43 (Ie) A ~ (de) mincinos A capata faima de mincinos. 44 (Ie) A ~ de minciuna A se dovedi neadevarat. 45 (D. fiintze) A se nashte. 46 (Inv; d. fiintze) Ashi avea originea in... 47 (D. plante) A rasari. 4849 (Inv; d. produse) A fi fabricat (sau extras de) undeva. 50 (D. apa) A izvori. 51 (D. o boala de piele) A aparea pe trup. 52 (Fig) A nu mai fi banuit de ceva. 53 (Nob; ilv) A ~ din lume (catre Dumnezeu sau dintre noi) A muri. 54 (Ilv) A ~ de la (sau din) moda A se demoda. 5556 (Fig) A scapa de o primejdie sau dintro situatzie grea. 57 (Fig) A demisiona dintro functzie. 58 (Fig) A parasi o credintza. 59 (Ilv) A ~ din cuvantul (sau de sub autoritatea) cuiva A se razvrati. 60 (Ial) A se emancipa. 61 (Ilv) Ashi din mintzi A innebuni. 62 (Ilv) Ashi ~ din fire (sau din sarite ori din rabdari) A se infuria. 63 (Ilv) Ashi ~ din rabdari A nu mai avea rabdare. 64 (Inv; ilv) Ashi ~ din piele A nu mai putea de bucurie. 65 (D. pete) A se curatza. 66 (D. culori) A se decolora la spalat sau la soare. 67 (Ilv) A ~ la liman A scapa teafar. 68 (Ial) A reushi un lucru foarte dificil. 69 (Ial) A ajunge la o tzinta la un scop. 70 (Ilv) A ~ la covrigi (sau la pepeni) A saraci. 71 (Ial) A falimenta. 72 (Inv; ilv) A ~ la vapsea (sau ~ la capat bun) A sfarshi cu bine. 73 (Inv; ilv) A ~ la obraze A parveni. 74 (Ie) A ~ la larg A ajunge in loc deschis. 75 (Iae) A se simtzi liber. 76 (Ie) A ~ basma (sau batista) curata A nu mai fi banuit de nimic rau. 77 (Ie) A ~ toba de carte A deveni foarte invatzat. 78 (Inv) A fi consecintza a ceva. 79 (Inv; la masuratori la operatzii aritmetice) A fi egal cu... 80 (D. semanaturi) A recolta o anumita cantitate de pe o unitate de suprafatza. 81 (Inv) A se emite un act. 82 (Inv) A se realiza. 83 (Inv) A se sfarshi intrun anumit fel. 84 (Inv) A disparea. 85 (Inv) A pleca. 86 (Inv) Ashi lua ramasbun de la cineva. 87 (Inv) A parasi pe cineva sau ceva. 88 (Inv) A se lasa de ceva. 89 (In superstitzii; ie) Ai ~ cuiva de bine Ai merge bine. 90 (In superstitzii; ie) Ai ~ cu rau (sau deandoaselea) Ai merge rau. corectata

IESHÍ ies vb. IV. Intranz. A trece din interior in exterior. 1. (Despre fiintze) A parasi un loc o incapere limitele a ceva. Ieshi linishtit shi abia cind ajunse in poarta apuca la fuga spre acareturile lui Vrabie. CAMILAR TEM. 141. Dar intro dimineatza tocmai cind se gatea sa iasa o birja se opri la poarta. VLAHUTZA O. A. III 21. ◊ Expr. A ieshi k din pushca = a ieshi foarte repede. Ies k din pushca sar in birje shi alerg acasa. CARAGIALE O. II 286. ◊ (Determinat prin «afara») Iese afara in gradina shi incepe a plinge in inima sa. CREANGA P. 189. Iese mindra pinafara SHimi arataun drum de tzeara. JARNÍKBIRSEANU D. 123. ◊ Expr. A ieshi afara = a elimina materiile fecale a avea scaun. ◊ (Determinarea arata locul parasit) Parea k se vorbise toate lighionile k sa nu iasa de prin culcushurile lor. ISPIRESCU L. 288. Voi priveghea nurorile leoi pune la lucru leoi struni shi nu leoi lasa nici pas a ieshi din casa in lipsa feciorilor miei. CREANGA P. 4. Acum ea trista din cort ieshise SHi cu ochi umezi lung se uita la cornul lunii ce se ivise. ALECSANDRI P. I 21. ◊ (Determinarea arata directzia actziunii sau locul unde se savirsheshte) Iese rizind prin dreapta. DAVIDOGLU M. 11. Plumbul... a ieshit prin spate. NEGRUZZI S. I 29. ◊ (Determinarea arata locul unde ajunge sau unde se opreshte cineva) Dupa aceea ieshi la scara batu de trei ori in palme shi iata o carucioara. ISPIRESCU L. 188. Pornesc impreuna sa iasa la drum pe unde arata spinul. CREANGA P. 204. Un car coperit cu o rogojina shi intovarashit de doi oameni dete sa iasa in ulitza mare. NEGRUZZI S. I 31. ◊ Expr. A ieshi la liman v. liman. A ieshi in lume v. lume. A ieshi la lectzie v. lectzie. A ieshi (cuiva) inainte = a intimpina pe cineva. Miau ieshit muncitorii inainte shi miau vorbit de parca ma cunoshteau de cind lumea. BARANGA I. 160. Imi ieshi tata inainte bucuros. Ma sarutara veseli cei din casa. SADOVEANU O. VIII 10. Incaleca pe cal iese inaintea feciorusau pe alta cale shi se baga sub un pod. CREANGA O. A. 221. A ieshi in calea cuiva v. cale. ◊ (Determinarea arata sau sugereaza scopul actziunii) Umbla numai in zdrentze cind ieshea la cimp. PREDA I. 115. Totzi care sintetzi invoitori pe moshia domnului Gherasie... sa ieshitzi la munca sai saditzi via. STANCU D. 55. Adesea ieshea... la vinatoare k sashi petreaca ceasurile cei prisosea. ISPIRESCU L. 42. Viscolul framinta lumea!... Lupii suri ies dupa prada. ALECSANDRI P. A. 113. ♦ A pleca in orash. Ba nu da na plecat la tzara a ieshit asha. CARAGIALE O. II 273. 2. (Despre lucruri fenomene etc.) A se ivi a aparea a se face vazut sau auzit. Fumul alb alene iese Din camin. COSHBUC P. I 47. Moshneagul... se uita prin bordei in toate partzile sa vada de undea ieshit acel glas. CREANGA P. 79. De sfiiciune miiese singelen obraz. EMINESCU O. I 80. Calul era numai spuma: mushchii i se intinsesera k coarda unui arc shi aburi groshi iesheau din el. NEGRUZZI S. I 42. ◊ Expr. A ieshi la iveala v. iveala. A ieshi la lumina v. lumina. A ieshi (cuiva) parul prin caciula v. caciula. A ieshi in relief = a) a fi mai in afara decit cele din jur a fi proeminent. Cornisha iese in relief; b) a se remarca in mod deosebit a se releva. A ieshi din comun v. comun. Ai ieshi (cuiva) ochii din cap (sau sufletul) se zice cind cineva depune un efort prea mare. Trezinduse gindeai k va sai iasa Sufletul asha zbiera de tare. BUDAIDELEANU TZ. 276. Ai ieshi (cuiva) un sfint din gura = a spune o vorba nimerita. Haidem sa pornim la drum. K bine zici dascale Zaharie; parca tza ieshit un sfint din gura. CREANGA A. 126. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nu putea uita ceva al stapini mereu acelashi gind. Ai ieshi (cuiva) nume rau (sau vorbe) = a se raspindi birfeli pe socoteala cuiva. Decit sami iasa nume rau mai bine sa mor; caci iata ce glasuieshte o zicatoare: decit sa iasa omului nume rau mai bine ochii din cap. ISPIRESCU L. 273. Albo Albo de la munte! Ceai pus fesciorul pe frunte K tziau ieshit vorbe multe. ALECSANDRI P. P. 267. ◊ (Despre astre) Niciodata no sa iasa Luna palida craiasa Sa tenvaluie cu raze. BENIUC V. 18. Deasupra casei tale ies SHi azi aceleashi stele. EMINESCU O. I 186. Dear fi luna de cu seara Mash duce la badean tzeara; Dar luna iese tirziu Nu poci mere shi sa viu! JARNÍKBIRSEANU D. 127. ◊ (Despre eruptzii ale pielii shi alte fenomene patologice; construit cu dativul) Uite ce blinda mia ieshit pe trup! CREANGA P. 264. ◊ (Despre manifestari spirituale in special despre publicatzii) Nici la celelalte nu prea pot invatza cu slova asta noua care a ieshit. CREANGA A. 87. Ashtept banii aceshti fagaduitzi k sa platesc tiparul broshurii mele care iese in saptamina asta. GHICA A. 504. Cind au murit boierii aceia ieshise shi un cintec. NEGRUZZI. S. I 185. ◊ (Despre noutatzi mode obiceiuri etc.) A ieshit obicei k miresele sa poarte beteala la cununie. SHEZ. VII 67. ♦ (Despre semanaturi) A rasari a creshte. Am samanat griu de vara SHo ieshit numai secara. JARNÍKBIRSEANU D. 163. Ceam semanat nau ieshit. ALECSANDRI P. P. 228. ♦ (Despre fiintze) A se nashte din... ashi trage originea a proveni. Ce iese din pisica shoareci maninca. 3. A parasi o stare o situatzie o imprejurare (pentru a trece in alta). Deacum inainte tot asha are satzi fie pana cei ieshi din slujba spinului. CREANGA P. 222. ◊ Expr. Ashi (rar a) ieshi din sarite (sau din fire din rabdari din pepeni) = ashi pierde rabdarea cumpatul a se enerva. [Directorul] pe lucratori i frigea cu amende. Pe ucenici i lua de urechi shii aducea k pe un plocon shefilor din ateliere. Nushi ieshea din sarite. PAS Z. I 283. Striga gazda ieshind din rabdare intru auzul atitor laude. NEGRUZZI S. I 77. Ashi ieshi din mintzi = a innebuni. Ashi ieshi din balamale v. balama. ♦ A se abate a incalca (o hotarire o decizie etc.). Nu ieshea co iota din asprimile regulamentului. VLAHUTZA N. 184. Umblu tot cu binishorul pe linga dinsa shi nu ies din cuvintul ei afara nici cu fapta nici cu vorba. CREANGA O. A. 67. Nu ieshi din hotarirea maicasa. id. P. 4. 4. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge a izbuti a reushi a deveni. A ieshit primul la examen. ▭ A trecut vremea aluia mai tare shi a silniciei. In Rusia dupa ce au fost darimate boieriile shi lacomiile iata ieshi dreptate pentru omul muncitor. SADOVEANU M. C. 160. ◊ Expr. A ieshi biruitor (sau invingator) = a birui a invinge. O invatza cum sa faca sa iasa shi de asta data biruitoare. ISPIRESCU L. 18. Ai ieshi (cuiva ceva) dupa plac = ai reushi dupa voie. HarunalRashid care vazuse shi auzise tot a coborit degraba in salon bucuros k toate i ieshisera dupa plac. CARAGIALE P. 144. ◊ (Impersonal) Numai sa dea dumnezeu sa iasa cum cred eu. REBREANU R. I 241. (Expr.) Cum o ieshi sa iasa exprima indiferentza sau resemnarea fatza de un rezultat ashteptat. 5. A rezulta de pe urma unui efort a unei activitatzi a unei afaceri etc. Nimic nimic dar tot ai ceva. Iese piinea. Eu nam nici atit. SAHIA N. 95. Are sa ne iasa shi de cheltuiala. CREANGA P. 161. Noi asha ne dam solia K sa ne iasa simbria. TEODORESCU P. P. 180. ♦ (In legatura cu socoteli calcule etc.) A da rezultat (bun) a se incheia cu o concluzie. Cit tzia ieshit la adunare? Problema mia ieshit. 6. (Despre culori; p. ext. despre obiecte colorate) A se decolora ashi pierde fatza; a trece o culoare in alta (la spalat). Bluza a ieshit la spalat.

ieshí vb. IV in a ieshi cu cineva A avea relatzii de intimitate cu cineva ◊ „Daniel iese cu Ioana.”

A IESHÍ ies intranz. 1) (in opozitzie cu a intra) A trece din interior in exterior; a pleca afara; a parasi un spatziu sau un mediu (inchis). ~ din cladire. ~ din padure. Ies la plimbare. ◊ ~ cuiva inainte a intampina pe cineva. 2) A ajunge undeva. ~ la marginea shoselei. ~ primul la finish. ◊ ~ la liman v. LIMAN. 3) Ashi face aparitzia; a se lasa vazut; a deveni vizibil. Soarele ieshi de dupa nori. ◊ ~ la lumina (sau la iveala) a deveni cunoscut. ~ la suprafatza a) a deveni vizibil; a aparea; b) a deveni cunoscut. ~ de sub tipar a fi editat; a aparea pe calea tiparului. A nui ~ din cap (ceva) a fi urmarit in permanentza (de un gand de o idee); a fi obsedat. Ai ~ vorbe rele (cuiva) a fi vorbit de rau. 4) A trece de anumite limite. Apa a ieshit din maluri. Aluatul a ieshit din forma. 5) Ashi face aparitzia prin creshtere. Graul iese. Copilului iau iesit dintii. 6) A se trage dintrun neam oarecare; a fi de o anumita origine; ashi avea obarshia; a proveni; a cobori; a deriva. ~ dintro familie de tzarani. ◊ ~ din comun a fi neobishnuit. 7) A inceta de a mai fi intro stare pozitzie sau functzie. ~ din directorie. ~ din criza. ◊ Ashi ~ din sarite (sau din fire din rabdari din tzatzani) ashi pierde calmul; a se enerva. ~ din joc a) a inceta sa mai participe la un joc; b) a nu mai fi partash la o actziune. ~ basma curata a scapa cu bine dintro situatzie dificila. Ashi ~ din mintzi a) ashi pierde calmul; b) a innebuni. 8) A rezulta in urma unui efort; a da rezultatul scontat. Scenariul i iese. ◊ Ai ~ cuiva ceva dupa plac ai reushi cuiva ceva. Cum va ieshi cum va fi. ~ din mana cuiva a fi realizat de cineva. Ai ~ pe nas v. NAS. 9) (despre calcule probleme etc.) A fi rezolvat corect; a da rezultatul cerut. 10) Ashi pierde culoarea initziala (la spalat la soare); a se decolora; a se shterge; a se spalaci. Rochia a ieshit in apa. /<lat. exire

ieshì v. 1. a trece dinauntru in afara: a ieshi din casa; 2. a inceta de a mai fi in serviciu: a ieshit dela stapan; 3. a se libera a se scapa: a ieshit dintr’o incurcatura; 4. a dispare (de colori): haina a ieshit la spalat; 5. a rezulta: au ieshit multzi bani la vanzare; 6. a se raspandi: ia ieshit nume rau; 7. a rasari a apare: iau ieshit bube pe obraz. [Lat. EXIRE].

inshi v vz ieshi

ĭes shi (vechĭ) es a ĭeshí v. intr. (lat. ĕxeo ire d. ex din shi ire a merge; it. escire uscire pv. vfr. eissir uissir cat. vsp. exir. Ĭes ĭeshĭ ĭese ĭeshim ĭeshitzĭ ĭese [lit. ĭes]: treĭ chĭurasate ĭese [Ĭorga Neam. Rom. 5 1282]. Toate pasarile cinta Ĭese mindrele shiasculta [P. P. din Bc. Neam. Rom. Pop. 5 710]; ĭesheam; sa Ves sa ĭeshĭ sa ĭasa sa ĭeshim sa ĭeshitzĭ sa ĭasa. V. per sul reushesc). Trec din auntru afara: ĭes afara din casa. Incetez un serviciŭ ma las de o ocupatziune: a ĭeshi de la stapin ĭes din armata. Ma liberez scap: a ĭeshi dintr’o incurcatura. Ma discolorez saŭ dispar (vorbind de colorĭ): albastru ĭese la spalat la soare (saŭ de soare). Rezult vin: din vinzare ĭa ĭeshit un cishtig bun. Ma rasaindesc ma latzesc: ĭa ĭeshit nume raŭ. Rasar apar: ĭaŭ ĭeshit bube pe obraz acest ziar ĭese in fiecare zi. Devin ajung: acest copil va ĭeshi om mare. A ĭeshi pe uscat (vorbind de o corabie) a se cĭocni de uscat shi a raminea intzepenita acolo. A ĭeshi la capat saŭ la capatiĭ a invinge o greutate a ajunge la bun rezultat. A nu ĭeshi din cuvintu cuĭva a nuĭ calca ordinu. A ĭeshi saŭ atzĭ ĭeshi din mintzĭ (k rus. sŭ umá shoditĭ) a turba a inebuni atzĭ perde capu. A ĭeshi din chestiune a incepe sa vorbeshtĭ despre altceva. A ĭeshi din balamale atzĭ perde sarita a te infuria. Foc iĭ ĭeshea din ochĭ ochiĭ iĭ ĭesheaŭ din cap de furie era grozav de furios. Eŭf. A ĭeshi afara a te duce la latrina.

ieshí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ies 3 sg. iése imperf. 3 sg. iesheá; conj. prez. 3 sa iása

ieshí vb. (sil. ie) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ies 3 sg. iése imperf. 3 sg. iesheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. iása

ieshi (ind. prez. 3 sg. iese conj. iasa)

iasa (v. ieshi)

iasa 3 conj. (dela verbul a ieshi).

ies ieshi 2 iese 3; iasa 3 conj. iesheam 1 imp. ieshire inf. s.

IESHI interj. afara! marsh! pleaca!

IESHÍ vb. 1. a merge (inv. shi pop.) a purcede. (Sa ~ putzin in gradina.) 2. a se elibera a se libera a scapa. (A ~ din inchisoare.) 3. a ajunge a da. (Drumul ~ in sat.) 4. v. germina. 5. v. aparea. 6. ai aparea ai da. (Copacului i ~ frunzele.) 7. v. tzashni. 8. a se nashte a proveni. (Ce ~ din pisica shoareci mananca.) 9. v. defeca. 10. v. urina. 11. a ajunge a deveni. (A ~ doctor.) 12. v. aparea. 13. v. decolora. 14. a se ispravi a se sfarshi a se termina. (Cum o ~ sa iasa.)

IESHI interj. afara! marsh! pleaca!

IESHI vb. 1. a merge (inv. shi pop.) a purcede. (Sa ~ putzin in gradina.) 2. a se elibera a se libera a scapa. (A ~ din inchisoare.) 3. a ajunge a da. (Drumul ~ in sat.) 4. a germina a incoltzi a miji a rasari. (A ~ griul.) 5. a aparea a se arata a se ivi. (A ~ iarba.) 6. ai aparea ai da. (Copacului i ~ frunzele.) 7. a tzishni. (Petrolul ~ cu putere din pamint.) 8. a se nashte a proveni. (Ce ~ din pisica shoareci maninca.) 9. (FIZIOL.) a defeca (pop.) a se caca a se cufuri a se scirnavi a se spircii (reg.) a se spurca. 10. (FIZIOL.) a (se) urina (pop.) a se pisha. 11. a ajunge a deveni. (A ~ doctor.) 12. a aparea a se publica a se tipari. (A ~ un nou tom din dictzionar.) 13. a se decolora a se spalaci (reg.) a se serbezi a se spalatoci. (TZesatura sa rarit shi a ~ la spalat.) 14. a se ispravi a se sfirshi a se termina. (Cum o ~ sa iasa.)

A ieshi ≠ a intra a vari

ieshí (iés ieshít) vb. 1. A parasi un loc plecind afara. 2. A pleca de acasa a se duce. 3. A parasi o pozitzie o situatzie dificila. 4. A se elibera a scapa. 5. A se distinge a se evidentzia. 6. A defeca. 7. A aparea a se ivi a se manifesta. 8. A se nashte a rasari a creshte. 9. A proveni a rezulta. 10. A se publica a se face cunoscut. 11. A parasi a abandona a pune capat. 12. A avea o izbucnire neashteptata. 13. A intrece masura a depashi limitele. 14. (Despre pete) A se shterge a disparea. 15. A ajunge la un rezultat a obtzine a cishtiga ceva. 16. A se intimpla a avea loc a se produce. 17. A manifesta anumite calitatzi. 18. A juca la un joc de cartzi cind vine rindul cuiva. 19. A interveni cu o declaratzie. 20. La unele jocuri a cishtiga. Var. (inv.) eshi. Mr. es ishii ishita; megl. ies. Lat. exῑre (Diez I 164; Pushcariu 770; CandreaDens. 815; REW 3018; DAR) cf. it. escire (calabr. ssi escere) prov. v. fr. eissir cat. v. sp. exir. Der. ieshire s. f. (actziunea de a ieshi shi rezultatul ei; incetare; parasire; rezultat); ieshitura s. f. (parte ieshita in afara proeminentza); ieshitoare s. f. (inv. ieshire poarta; privata).

EXIT EXEUNT (lat.) iese ies Formula prin care autorii dramatici indica ieshirea din scena a unui personaj sau a mai multor personaje deodata.

a ieshi basma curata expr. a scapa cu bine dintro situatzie dificila.

a ieshi cu alai expr. a se isca o cearta / un scandal / o incaierare (intre mai multe persoane).

a ieshi cu scandal / cu shucar mare expr. a se ajunge la un conflict violent.

a ieshi din calendar expr. (prst.) a refuza continuarea relatziei cu un client.

a ieshi din joc expr. 1. (cart.) a renuntza la continuarea unei partide de cartzi. 2. (d. o firma o companie o grupare mafiota) a ieshi din competitzie; a da faliment.

a ieshi in fatza expr. (detz.) 1. a accepta o provocare la bataie. 2. a recunoashte o abatere.

a ieshi in treaba expr. (intl.) a ieshi la furat.

a ieshi la aeriseala expr. (intl. ) a ieshi la furat.

A IESHI LA FURAT a chiti la piatza a fi plecat in vajaiala a ieshi in treaba a ieshi la aeriseala / la cules / la maidan a ieshi pe ogor a schimba aerul a scoate.

a ieshi la intersectzie expr. a avea o intilnire.

a ieshi la interval (cu ceva) expr. a plati tratatzia (cuiva) a face cinste (cuiva).

a ieshi la maidan expr. (intl.) 1. a se face cunoscut in lumea interlopa. 2. a ieshi la jefuit. 3. a practica prostitutzia.

a ieshi la pepeni expr. 1. a face o afacere proasta a nu reushi intro actziune. 2. a saraci.

a ieshi la prominca expr. 1. (d. caii participantzi la cursele de trap) a efectua incalzirea dinaintea cursei. 2. (detz.) a efectua plimbarea zilnica in perimetrul penitenciarului.

a ieshi la spalat expr. 1. (d. pete de murdarie) a se curatza a disparea. 2. (fig.) a nu conta a nu avea importantza.

a ieshi la strans daruri expr. (intl.) a ieshi la furat.

ai ieshi (cuiva) cartoful expr. (pop.) a i se vedea (cuiva) degetul mare de la picior prin ciorapul rupt in varf.

ai ieshi capul prin par expr. (adol.) a fi tuns zero.

ai ieshi oasele prin piele expr. a fi sfrijit / slabanog.

ai ieshi ochii din cap expr. 1. a se holba (de uimire de groaza etc.). 2. a se speti / istovi muncind.

ai ieshi parul prin caciula expr. 1. a i se uri cu ashteptatul. 2. a o duce greu.

ai ieshi pe nas expr. a avea necazuri mari.

ai ieshi pe ogor expr. (intl.) a ieshi la jefuit.

ai ieshi peri albi expr. ashi face griji; a fi tracasat / suprasolicitat / stresat.

ai ieshi porumbelul (pe gura) expr. (glum.) a rosti involuntar adevarul sau solutzia unei probleme dificile care incearca so rezolve mai multe persoane.

ai ieshi taratza pe nas expr. a se enerva.

ai intra cuiva (ceva) peo ureche shi ai ieshi pe alta expr. a nu retzine ceea ce i se spune a nu asculta sfaturile primite.

ashi ieshi din fire / din pepeni / din tzatzani expr. a se infuria ashi pierde cumpatul

ashi ieshi din mana expr. a nushi regasi ritmul obishnuit intro activitate ashi pierde eficientza.