rasari² [At: M. COSTIN ap. GADEI / Pzi: rasar / E: ras + sari] 1 vr (Inv) A se rataci (2). 2 vr (Inv; d. persoane) A se instraina. 34 vti (Reg) A (se) desprinde dintrun intreg. 5 vi (Ie) Unde batzi (sau dai) shi unde ~sare Se spune cand se produc cu totul alte efecte decat cele ashteptate. 6 vi (Reg) A sari (de pe locul unde a cazut). 7 vi (Reg) A reveni la forma initziala (dupa ce fost indoit intins etc.).

rasari¹ [At: PSALT. HUR. 123^v/15 / V: (rar) ~sare / S shi: res~ razs~ / Pzi: rasar (reg) rasai ~resc 2 (inv) rasari (reg) rasai 3 (reg) rasaie rasare / Cj: (inv) sa rasare (reg) sa rasaie / E: ml resalire] 1 vi (D. plante aflate la inceputul dezvoltarii lor) Ashi scoate varful deasupra pamantului Si: a incoltzi a miji. 2 vi (Pex) A creshte. 3 vi (Dep; ie) A ~ k ciupercile sau k ciuperca (dupa ploaie sau din gunoi) A aparea in numar mare (sau cu mare repeziciune). 4 vi (Dep; iae) A se inmultzi peste masura. 5 vi (Gmtz; avand la baza un joc de cuvinte; ie) Seamana dar nu sare Se spune pentru a respinge afirmatzia cuiva despre asemanarea dintre doua lucruri sau doua persoane. 6 vt (Reg; d. plante) A odrasli. 7 vtf (D. pamant sol) A face sa rasara (1). 8 vi (Inv; pan; d. fiintze) A se nashte. 9 vi A se trage din... 10 vi (Inv; d. anotimpuri) A incepe. 11 vi (Ivr) A se regenera. 12 vi A se construi (foarte repede). 13 vi A se intemeia. 14 vi (D. ashtri; ioc a apune) A aparea pe cer. 15 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) lunan cap A cheli (2). 16 vi (D. zi shi zorii zilei) A se ivi. 17 vi A se arata (pe neashteptate din departare sau ieshind dintrun loc ascuns vederii) Si: a aparea (2) a se ivi. 18 vi (Gmtz; avand la baza un joc de cuvinte; ie) sare unde nu1 semeni Se spune despre cineva care se iveshte acolo unde nu te ashteptzi. 19 vi (Adesea insotzit de complinirea „in minte”) A aparea brusc in mintea cuiva. 20 vi (Adesea insotzit de complinirea „in minte”) A i se nazari. 21 vi (Irg) Ai veni cuiva o idee neashteptata sau ciudata. 22 vt (Ie) Ai ~ (cuiva ceva) in minte Ashi aminti deodata de ceva. 23 vi (D. muntzi copaci cladiri etc.) A intra in raza vizuala a cuiva care se apropie. 24 vi (D. muntzi copaci cladiri etc.) A se arata in toata inaltzimea. 25 vi (Rar) A se zari. 26 vi (D. sunete) A se auzi (cu putere) Si: a razbate (8). 27 vi A depashi un anumit nivel. 28 vi A ieshi in evidentza. 29 vtf (Rar) A inaltza. 30 vi A aparea lamurit. 31 vi (D. copii) A se face mai mare. 32 vi (Reg; d. aluat) A dospi. 33 vi (Pop) A sari brusc (in picioare). 34 vi (Pop) A tresari. 35 vi (Ie) A i (se) ~ sau a se ~ (cuiva) (in sau pe gat) A se ineca (cu mancare sau cu bautura). 36 vi (Fig) A interveni brusc intro discutzie.

RASARÍ rasár vb. IV. (Mai ales la pers. 3) Intranz. 1. (Despre ashtri in opozitzie cu apune) A se arata la orizont a aparea pe cer. Ce lumina shi totushi luna inca nu a rasarit. GIRLEANU L. 19. Cerul se inseninase shi luceafarul de ziua rasarise. SANDUALDEA U. P. 225. La steaua carea rasarit Eo caleatit de lunga K mii de ani iau trebuit luminii sa neajunga! EMINESCU O. I 234. ◊ (Cu o precizare care arata locul unde sau de unde apare sau pare k apare un astru) Din adincimi fara de margini A rasarit pe cer o stea. COSHBUC P. I 268. Dintro zare de codru soarele rasarea incet peun cer de un albastru cald shi fara pic de nor. VLAHUTZA O. A. 276. Rasare luna linishtit SHi tremurind din apa. EMINESCU O. I 179. 2. (Despre plante) A incoltzi shi a ieshi deasupra pamintului. [Calului] i vine alt gust: sa rupa un coltz de iarba care a rasarit delicat shi subtzire k un ac. SADOVEANU O. VIII 200. Iarba rasarise mai peste tot. CALINESCU E. O. I 267. Pomul nalt frumos rasare din samintza cea marunta. ALECSANDRI O. 196. ◊ (Prin analogie) Iau rasarit mustetzile. GANE la TDRG. ◊ (Poetic) Printre bolovanii drumului rasarisera totushi gizele marunte de primavara. C. PETRESCU A. 315. ◊ Fig. Satul Podenilor rasarise cindva de multa vreme aici in mijlocul Baraganului. MIHALE O. 37. Rasarea un orash k prin farmec Falnic spre cerul senin inaltzind auritele turnuri. ANGHELIOSIF C. M. II 98. «Subiecte» dragul meu cind shtii sa scrii itzi rasar in cale la fiece pas. VLAHUTZA O. A. II 28. ◊ (Poetic) Dar in pieptul lor rasare... Ce rasare? Ia un dor... ce se nashte din scinteia unui ochi farmacator. CREANGA P. 275. ◊ Expr. (Glumetz avind la baza un joc de cuvinte) Seamana dar nu rasare se spune pentru a respinge afirmatzia cuiva despre asemanarea intre doua lucruri sau doua persoane. (De obicei peiorativ) A rasari k ciupercile = a aparea in numar mare a se inmultzi peste masura. Cartzile au plouat scriitorii au rasarit k ciupercile. RUSSO S. 52. ♦ (Rar despre oameni) A capata viatza a se nashte. In neamul lui Orceag totzi barbatzii rasar pe lume maruntzi. STANCU D. 87. Omul cel vecinic din care rasare tot shirul de oameni trecatori. EMINESCU N. 54. ◊ Fig. Cind valuri afla un mormint Rasar in urma valuri. EMINESCU O. I 177. 3. A se ivi (din departare) a aparea (pe neashteptate) a intra (brusc sau treptat) in cimpul vizual al cuiva. Coborim o costisha shi un sat rasare cu case albe cu livezi incarcate de roada. SADOVEANU O. VI 232. Fara veste Pe la portzi rasar neveste Satul se deshteaptacum. TOPIRCEANU P. 57. In goana roibului un sol Cu friun dintzi shin capul gol Rasare creshten zari venind SHi zarile deabial cuprind. COSHBUC P. I 145. ◊ (Urmat de determinari locale) Deodata rasari inaintemi... usha deschisa a morii. SADOVEANU O. VI 13. O sumedenie de sticle shi pahare rasari pe mese. REBREANU I 33. Colon coltz acum rasare Un copil al nu shtiu cui. COSHBUC P. I 224. ◊ Fig. Ishi curma glasul brusc intilnind intristarea ce rasarise in ochii fetei. REBREANU I. 55. Un tzipat rasare Pe deal shi pe lunca. COSHBUC P. I 188. ◊ Expr. Ai rasari cuiva (ceva) in minte = ai veni cuiva in minte o amintire sau un gind neashteptat. Se luptase el cu gindul acesta il invinsese apoi il vazuse iar cum i rasare in minte. DUMITRIU N. 96. 4. A depashi un anumit nivel a se ridica peste... a ieshi in evidentza desprinzinduse sau izolinduse dintrun cadru. Capul lui Cheorghe Dima rasarea... cu citeva palme bune deasupra capetelor multzimii. GALAN Z. R. 34. Copaci roditori de toate soiurile rasareau de la briu in sus din finatzul inalt shi inflorit. HOGASH M. N. 150. Din zidurile arcate rasareau ferestre stralucite. EMINESCU N. 14. ◊ Fig. Dovada armoniei... rasare mai ales din versuri. MACEDONSKI O. IV 32. ◊ Tranz. fact. (Rar) [Nastasia] infrunta adunarea rasarindushi shi mai mult decit se cuvenea fruntea lucie. SADOVEANU M. C. 128. 5. (Despre copii) A se face mai mare a ajunge mai in virsta; a creshte. Cind a mai rasarit fetitza sho mina mama dupa vitzei sau cu boboceii... nu mai poate toata ziulica cata de papusha. SEVASTOS N. 2. ♦ (Regional despre aluat) A dospi a creshte. Dupa ce pinea pentru colaci se plamadeshte... dupa ce se framinta shi se lasa k sa rasara adica sa inceapa a creshte. PAMFILE CR. 5. 6. (Popular) A sari (in picioare) a tresari (din somn). Rasari in picioare shi cauta loc de trecere. SADOVEANU B 232. Intro martzi pe sub seara Gherghina vazu cum rasare din somn shi cum ishi mishca neincetat buzele parca ar fi vrut sa zvirle ceva de pe ele. SANDUALDEA D. N. 275. Arabii totzi rasar din cort Sami vada roibul cind il port. COSHBUC P. I 109. ◊ Fig. Iar izvorul prins de vraja Rasarea sunind din valuri. EMINESCU O. I 103. ♦ Fig. A interveni brusc in discutzie. Ai stat cam mult domnule negustor; noi ne grabim rasari cu indrazneala Gheorghitza. SADOVEANU B. 115. Prez. ind. pers. 2 shi: rasai (EMINESCU O I 213).

A RASARÍ rasár intranz. 1) (despre plante) A ieshi din pamant (dupa incoltzire); a aparea. ◊ ~ k ciupercile (dupa ploaie) a aparea repede shi in numar mare. Seamana dar nu rasare se spune despre lucruri sau despre persoane intre care nu este nici o asemanare. 2) (despre ashtri) A se ridica deasupra orizontului. 3) fig. Ashi face brusc aparitzia; a se arata; a se isca; a se ivi. ~ k din pamant. 4) fig. A lua nashtere; ashi lua inceputul; a aparea. Rasar orashe noi. 5) (despre copii) A creshte in inaltzime; a deveni mai inalt; a se salta. 6) pop. A se ridica in picioare (cu repeziciune). ◊ ~ din somn a tresari. 7) rar (despre aluat) A creshte in timpul dospirii. /<lat. resalire

rasarì v. 1. a sari deodata: tzipa rasarind din somn; 2. a ieshi din pamant (vorbind de plante): iarba abia rasarise; 3. fig. a ieshi pe neashteptate: de unde ai rasarit? 4. a se arata la orizont (vorbind de astre): pana a nu rasari soarele; 5. fig. a apare: vad rasarind din umbra trecutului; 6. fam. a creshte mare (vorbind de copii): cat a rasarit. [Tras din sarì].

rasár a sarí v. intr. (d. sar dupa care se conjuga). Ma inaltz apar ĭes in evidentza: soarele se vedea rasarind din ocean (V. apun) plantele rasar din pamint periĭ albĭ incepuse aĭ rasari de pe la timple slabise shiĭ rasarise oasele biserica rasarea dintre case. Cresc maĭ mare: copiiĭ au rasarit. Ma scol orĭ apar deodata: maĭcamea a rasarit de linga mine (Sadov. VR. 1924 1 9) un jandarm rasari k din pamint. Ricoshez rasalt: grindina rasare pe acoperemint. Tresar: a rasari din somn. Atzĭ rasari (mincarea din git) a inghitzi greshit shi a fi apucat de tuse súbita. V. refl. Vechĭ. Ma perd din alte lucrurĭ: hirtia s’a rasarit. V. tr. Vechĭ (dupa ngr. vlastáno orĭ anatello). Scot la iveala produc. Bucov. (dupa germ. absprengen orĭ abschlangen). Fac sa sara lovind.

rasarí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rasár 2 sg. rasári imperf. 3 sg. rasareá; conj. prez. 3 sa rasára

rasarí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rasár 2 sg. rasári imperf. 3 sg. rasareá; conj. prez. 3 sg. shi pl. rasára

rasari (ind. prez. 1 sg. rasar 2 sg. rasari)

rasar sara 3 conj. sai impr.

RASARÍ vb. 1. a aparea a se arata a se ivi a se ridica. (A ~ luna.) 2. v. germina. 3. v. inaltza.

RASARÍ vb. v. creshte dospi.

RASARI vb. 1. a aparea a se arata a se ivi a se ridica. (A ~ luna.) 2. (BOT.) a germina a ieshi a incoltzi a miji. (A ~ griul.) 3. a se inaltza a se ridica. (A ~ un nou orash.)

rasari vb. v. CRESHTE. DOSPI.

A rasari ≠ a apune a asfintzi a muri a scapata

rasarí (rasár rasarít) vb. 1. A incoltzi a miji a creshte (o planta parul coarnele etc.). 2. A ieshi stelele shi luna. 3. Ashi croi drum a se arata. 4. A se dezvolta a creshte (desprec copii). 5. A se ivi a se arata pe neashteptate. 6. A se trezi speriat. 7. Ai trece prin cap. 8. (Familiar) A se asemana a avea asemanare. Mr. arsar arsarire megl. rasar rasariri. Lat. *resalĭre (Pushcariu 1440; REW 7540; Densusianu GS II 322) cf. it. risalire sp. resalir port. resair. Sensul 8 se explica prin expresia glumeatza seamana dar nu rasare in care intra in joc cele doua sensuri ale lui seamana „este asemanator” shi „a pune samintza in pamint”. Der. rasarit s. n. (ivirea soarelui; Levant Est); rasarita s. f. (inv. aparitzia soarelui); rasaritean adj. (oriental); rasaritura s. f. (tresarire). Cf. sari.