IESHÍ ies vb. IV. Intranz. A trece din interior in exterior. 1. (Despre fiintze) A parasi un loc o incapere limitele a ceva. Ieshi linishtit shi abia cind ajunse in poarta apuca la fuga spre acareturile lui Vrabie. CAMILAR TEM. 141. Dar intro dimineatza tocmai cind se gatea sa iasa o birja se opri la poarta. VLAHUTZA O. A. III 21. ◊ Expr. A ieshi k din pushca = a ieshi foarte repede. Ies k din pushca sar in birje shi alerg acasa. CARAGIALE O. II 286. ◊ (Determinat prin «afara») Iese afara in gradina shi incepe a plinge in inima sa. CREANGA P. 189. Iese mindra pinafara SHimi arataun drum de tzeara. JARNÍKBIRSEANU D. 123. ◊ Expr. A ieshi afara = a elimina materiile fecale a avea scaun. ◊ (Determinarea arata locul parasit) Parea k se vorbise toate lighionile k sa nu iasa de prin culcushurile lor. ISPIRESCU L. 288. Voi priveghea nurorile leoi pune la lucru leoi struni shi nu leoi lasa nici pas a ieshi din casa in lipsa feciorilor miei. CREANGA P. 4. Acum ea trista din cort ieshise SHi cu ochi umezi lung se uita la cornul lunii ce se ivise. ALECSANDRI P. I 21. ◊ (Determinarea arata directzia actziunii sau locul unde se savirsheshte) Iese rizind prin dreapta. DAVIDOGLU M. 11. Plumbul... a ieshit prin spate. NEGRUZZI S. I 29. ◊ (Determinarea arata locul unde ajunge sau unde se opreshte cineva) Dupa aceea ieshi la scara batu de trei ori in palme shi iata o carucioara. ISPIRESCU L. 188. Pornesc impreuna sa iasa la drum pe unde arata spinul. CREANGA P. 204. Un car coperit cu o rogojina shi intovarashit de doi oameni dete sa iasa in ulitza mare. NEGRUZZI S. I 31. ◊ Expr. A ieshi la liman v. liman. A ieshi in lume v. lume. A ieshi la lectzie v. lectzie. A ieshi (cuiva) inainte = a intimpina pe cineva. Miau ieshit muncitorii inainte shi miau vorbit de parca ma cunoshteau de cind lumea. BARANGA I. 160. Imi ieshi tata inainte bucuros. Ma sarutara veseli cei din casa. SADOVEANU O. VIII 10. Incaleca pe cal iese inaintea feciorusau pe alta cale shi se baga sub un pod. CREANGA O. A. 221. A ieshi in calea cuiva v. cale. ◊ (Determinarea arata sau sugereaza scopul actziunii) Umbla numai in zdrentze cind ieshea la cimp. PREDA I. 115. Totzi care sintetzi invoitori pe moshia domnului Gherasie... sa ieshitzi la munca sai saditzi via. STANCU D. 55. Adesea ieshea... la vinatoare k sashi petreaca ceasurile cei prisosea. ISPIRESCU L. 42. Viscolul framinta lumea!... Lupii suri ies dupa prada. ALECSANDRI P. A. 113. ♦ A pleca in orash. Ba nu da na plecat la tzara a ieshit asha. CARAGIALE O. II 273. 2. (Despre lucruri fenomene etc.) A se ivi a aparea a se face vazut sau auzit. Fumul alb alene iese Din camin. COSHBUC P. I 47. Moshneagul... se uita prin bordei in toate partzile sa vada de undea ieshit acel glas. CREANGA P. 79. De sfiiciune miiese singelen obraz. EMINESCU O. I 80. Calul era numai spuma: mushchii i se intinsesera k coarda unui arc shi aburi groshi iesheau din el. NEGRUZZI S. I 42. ◊ Expr. A ieshi la iveala v. iveala. A ieshi la lumina v. lumina. A ieshi (cuiva) parul prin caciula v. caciula. A ieshi in relief = a) a fi mai in afara decit cele din jur a fi proeminent. Cornisha iese in relief; b) a se remarca in mod deosebit a se releva. A ieshi din comun v. comun. Ai ieshi (cuiva) ochii din cap (sau sufletul) se zice cind cineva depune un efort prea mare. Trezinduse gindeai k va sai iasa Sufletul asha zbiera de tare. BUDAIDELEANU TZ. 276. Ai ieshi (cuiva) un sfint din gura = a spune o vorba nimerita. Haidem sa pornim la drum. K bine zici dascale Zaharie; parca tza ieshit un sfint din gura. CREANGA A. 126. A nui mai ieshi (cuiva ceva) din cap = a nu putea uita ceva al stapini mereu acelashi gind. Ai ieshi (cuiva) nume rau (sau vorbe) = a se raspindi birfeli pe socoteala cuiva. Decit sami iasa nume rau mai bine sa mor; caci iata ce glasuieshte o zicatoare: decit sa iasa omului nume rau mai bine ochii din cap. ISPIRESCU L. 273. Albo Albo de la munte! Ceai pus fesciorul pe frunte K tziau ieshit vorbe multe. ALECSANDRI P. P. 267. ◊ (Despre astre) Niciodata no sa iasa Luna palida craiasa Sa tenvaluie cu raze. BENIUC V. 18. Deasupra casei tale ies SHi azi aceleashi stele. EMINESCU O. I 186. Dear fi luna de cu seara Mash duce la badean tzeara; Dar luna iese tirziu Nu poci mere shi sa viu! JARNÍKBIRSEANU D. 127. ◊ (Despre eruptzii ale pielii shi alte fenomene patologice; construit cu dativul) Uite ce blinda mia ieshit pe trup! CREANGA P. 264. ◊ (Despre manifestari spirituale in special despre publicatzii) Nici la celelalte nu prea pot invatza cu slova asta noua care a ieshit. CREANGA A. 87. Ashtept banii aceshti fagaduitzi k sa platesc tiparul broshurii mele care iese in saptamina asta. GHICA A. 504. Cind au murit boierii aceia ieshise shi un cintec. NEGRUZZI. S. I 185. ◊ (Despre noutatzi mode obiceiuri etc.) A ieshit obicei k miresele sa poarte beteala la cununie. SHEZ. VII 67. ♦ (Despre semanaturi) A rasari a creshte. Am samanat griu de vara SHo ieshit numai secara. JARNÍKBIRSEANU D. 163. Ceam semanat nau ieshit. ALECSANDRI P. P. 228. ♦ (Despre fiintze) A se nashte din... ashi trage originea a proveni. Ce iese din pisica shoareci maninca. 3. A parasi o stare o situatzie o imprejurare (pentru a trece in alta). Deacum inainte tot asha are satzi fie pana cei ieshi din slujba spinului. CREANGA P. 222. ◊ Expr. Ashi (rar a) ieshi din sarite (sau din fire din rabdari din pepeni) = ashi pierde rabdarea cumpatul a se enerva. [Directorul] pe lucratori i frigea cu amende. Pe ucenici i lua de urechi shii aducea k pe un plocon shefilor din ateliere. Nushi ieshea din sarite. PAS Z. I 283. Striga gazda ieshind din rabdare intru auzul atitor laude. NEGRUZZI S. I 77. Ashi ieshi din mintzi = a innebuni. Ashi ieshi din balamale v. balama. ♦ A se abate a incalca (o hotarire o decizie etc.). Nu ieshea co iota din asprimile regulamentului. VLAHUTZA N. 184. Umblu tot cu binishorul pe linga dinsa shi nu ies din cuvintul ei afara nici cu fapta nici cu vorba. CREANGA O. A. 67. Nu ieshi din hotarirea maicasa. id. P. 4. 4. (Urmat de un nume predicativ) A ajunge a izbuti a reushi a deveni. A ieshit primul la examen. ▭ A trecut vremea aluia mai tare shi a silniciei. In Rusia dupa ce au fost darimate boieriile shi lacomiile iata ieshi dreptate pentru omul muncitor. SADOVEANU M. C. 160. ◊ Expr. A ieshi biruitor (sau invingator) = a birui a invinge. O invatza cum sa faca sa iasa shi de asta data biruitoare. ISPIRESCU L. 18. Ai ieshi (cuiva ceva) dupa plac = ai reushi dupa voie. HarunalRashid care vazuse shi auzise tot a coborit degraba in salon bucuros k toate i ieshisera dupa plac. CARAGIALE P. 144. ◊ (Impersonal) Numai sa dea dumnezeu sa iasa cum cred eu. REBREANU R. I 241. (Expr.) Cum o ieshi sa iasa exprima indiferentza sau resemnarea fatza de un rezultat ashteptat. 5. A rezulta de pe urma unui efort a unei activitatzi a unei afaceri etc. Nimic nimic dar tot ai ceva. Iese piinea. Eu nam nici atit. SAHIA N. 95. Are sa ne iasa shi de cheltuiala. CREANGA P. 161. Noi asha ne dam solia K sa ne iasa simbria. TEODORESCU P. P. 180. ♦ (In legatura cu socoteli calcule etc.) A da rezultat (bun) a se incheia cu o concluzie. Cit tzia ieshit la adunare? Problema mia ieshit. 6. (Despre culori; p. ext. despre obiecte colorate) A se decolora ashi pierde fatza; a trece o culoare in alta (la spalat). Bluza a ieshit la spalat.