LUMÍNA lumini s. f. I. 1. Radiatzie sau complex de radiatzii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente shi care impresioneaza ochiul omenesc; efectul acestei radiatzii. ◊ Lumina alba = lumina mijlocie a zilei care contzine toate radiatziile spectrului vizibil. Lumina rece = lumina care contzine un numar foarte mic de radiatzii infraroshii shi care are un efect termic redus. Lumina monocromatica = lumina formata din radiatzii de o singura culoare spectrala. Lumina compusa = lumina care contzine radiatzii de mai multe lungimi de unda. Lumina naturala = lumina complet nepolarizata caracterizata prin diversitatea directziilor de oscilatzie ale radiatziilor electromagnetice care o compun distribuite uniform in jurul directziei de propagare. Lumina polarizata = lumina alcatuita din radiatzii electromagnetice ale caror directzii de oscilatzie nu sunt uniform distribuite in jurul directziei de propagare. (Astron.) Lumina antisolara = pata foarte slab luminoasa care se vede noaptea pe cer in locul opus Soarelui. Lumina zodiacala = pata luminoasa care la latitudinea noastra se vede toamna spre est inainte de rasaritul Soarelui shi primavara spre vest dupa apusul Soarelui. (Fiziol.) Lumina animala = lumina produsa de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substantze. ◊ Loc. adv. La lumina mare = fatzish in vazul tuturor. Pe lumina = in timpul zilei de la rasaritul pana la apusul Soarelui pana nu se insereaza. ◊ Loc. prep. In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptzii) din punctul de vedere al... potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea... cu ajutorul... ◊ Loc. vb. A da lumina = a lumina. Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtzul vazului; b) a se nashte. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintro ascunzatoare) a ieshi la vedere a se arata. A ieshi la lumina = a) a scapa de primejdie a ieshi dintro situatzie grea; b) a ieshi la iveala a deveni evident a se dezvalui. A scoate (pe cineva) la lumina = a) a scoate (pe cineva) dintro incurcatura; b) a ajuta (pe cineva) sa dobandeasca o situatzie a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) in lumina = a scoate (ceva) in evidentza; a sublinia. A pune intro lumina buna (sau rea urata etc.) = a scoate in evidentza aspectele pozitive (sau negative) din viatza sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi a aprecia) ceva sau pe cineva intro lumina oarecare = a prezenta (sau a privi a aprecia) ceva sau pe cineva intrun anumit fel sau dintrun anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite conceptzii. A vedea lumina tiparului sau (inv.) a ieshi la lumina = a fi publicat tiparit. (Limpede) k lumina zilei = de netagaduit clar evident. ♦ Fig. Stralucire; inseninare. 2. Izvor sursa de lumina (I 1). ◊ Lumina electrica = iluminare pe baza de energie electrica. Lumina de control = indicatzie luminoasa care serveshte la controlul starii shi al modului de functzionare a unei instalatzii de telecomanda a macazurilor a semnalelor de cale ferata etc. ♦ Spec. Sursa luminoasa (de obicei colorata) situata pe o nava aeronava etc. folosita la indicarea pozitziei sau la semnalizare. ♦ Flacara flacaruie. ♦ (Pop.) Lumanare. ♦ Unitate de masura pentru fluxul luminos. 3. (SHi in sintagma lumina ochiului) Pupila; p. ext. ochi privire. ♦ (K termen de comparatzie) Fiintza lucru obiect etc. mai drag mai de pretz mai scump. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) drag k lumina ochilor = ai fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) k (pe) lumina ochilor = a ingriji a feri cu cea mai mare atentzie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca; invatzatura cultura educatzie. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intro chestiune) = a lamuri a clarifica (o problema). A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a pricepe a intzelege. III. 1. Distantza libera dintre fetzele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetzele interioare opuse ale unui gol. 2. (inv.; urmat de determinari) Suprafatza. 3. Stavilarul morii. [Pl. shi: (inv.) lumine] Lat. lumina (< lumen inis).

lumina sf [At: PSALT. 289/5 / Pl: ~ni (ivr) ~ne ~nuri / E: ml lumina] 1 Radiatzie electromagnetica emisa de corpuri incandescente cu sau fara flacara sau luminiscente care impresioneaza ochiul Si: (ivr) lucoare (1). 2 Efect al acestei radiatzii. 34 (Iljv) (Limpede) k ~na zilei (Care este) incontestabil Si: clar evident. 5 (Ilav) Pe (sau la) ~ In timpul zilei. 6 (Ie) A se bucura de ~ (sau a vedea) ~na A se bucura de viatza. 7 (Iae) A fi inzestrat cu simtzul vazului. 8 (Pfm; ie) A vedea ~na (zilei) A se nashte. 9 (Pfm; ie) A nu mai vedea ~na A orbi. 10 (Pop; ie) A se arata (sau a rasari) la ~ (sau la ~na zilei) A ieshi la vedere. 11 (Ie) A da (sau a scoate a ieshi) la ~ A scoate pe cineva dintro incurcatura. 12 (Pop; iae) A ajuta pe cineva sa dobandeasca o situatzie. 13 (Pop; ie) A ieshi la ~ A scapa de primejdie. 14 (Iae) A se dezvalui. 15 (Inv; iae; shie a vedea ~na tiparului) A tipari. 16 (Inv; ie) A fi in ~ A fi valabil. 17 (Ie) A prezenta a privi a aprecia ceva sau pe cineva intro ~ oarecare A prezenta a privi a aprecia ceva sau pe cineva intrun anumit fel sau dintrun anumit punct de vedere. 18 (Ie) A arunca (sau a raspandi) o ~ asupra unei chestiuni A clarifica o problema. 19 (Ie) A pune (o chestiune) in ~ A atrage atentzia asupra ei Si: a sublinia. 2021 (Ie) A (se) face ~ in mintea (sau in capul) cuiva A (intzelege sau) a face pe cineva sa intzeleaga o chestiune. 22 (Fig) Stralucire. 23 Efect de lumina (1) intro pictura intrun tablou intro fotografie etc. 24 (Pop; ie) A vorbi de un lucru k orbul de ~ A vorbi despre lucruri necunoscute. 25 (Ast; is) ~ zodiacala Pata luminoasa care la latitudinea noastra se vede toamna spre est inainte de rasaritul soarelui shi primavara spre vest dupa apusul soarelui. 26 (Chm; is) ~na de var (a lui Drummond) Lumina (1) alba foarte intensa shi stralucitoare obtzinuta prin atingerea unei placi de var cu varful unei flacari mici de gaz detonant. 27 (Chm; is) ~na Auer Lumina (1) foarte vie shi stralucitoare obtzinuta prin aplicarea unei site de incandescentza la lampile cu petrol sau gaz. 28 (Is) ~na apei (sau a campului) Suprafatza (a apei sau) a campului. 29 (Pgn) Orice sursa de lumina (1). 30 (Ie) A lucra la ~ A lucra noaptea la lampa. 31 (Pop; ie) Ai stinge cuiva ~na A omori pe cineva. 32 (Reg; ie) A aprinde ~na A intzelege. 33 (Irg; ie) A pune ~na sub obroc A ascunde adevarul. 34 (Pfm; ie) A cauta cearta cu ~na (sau cu lumanarea) A cauta cearta cu orice pretz. 35 (Pop) Lumanare (1). 36 (Pop; is) ~ de veci Lumanare (1) care nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta. 37 (Ivp; is) ~ de stat Lumanare (1) foarte inalta care se aprinde langa sicriu. 38 (Pop; is) ~ mortzilor Lumanare (1) care a ars aproape in intregime. 39 (Pfm; ie) A tzine ~na (sau lumanarea) cuiva A fi nash la cununia cuiva. 40 (Pfm; iae) A asista la moartea cuiva punandui in mana o lumanare (1) aprinsa. 41 (Pop; ie) A nu avea parte de ~ A muri singur fara sai tzina cineva lumanarea (1). 42 (Reg) Prajina dreapta de care se atarna galeata pentru scos apa din putz. 43 (Mol; Trs) Flacara (1). 44 (Ban) Foc mic care se face la morminte langa cruce in Joia Mare. 45 (Pop) Luna (1). 46 (Ivp) Luna (59). 47 (Nob) Lunatzie (2). 48 (SHis ~na ochiului) Pupila. 49 (Pex) Ochi. 50 (Pex) Privire. 51 (Fig) Fiintza lucru obiect etc. mai drag mai de pretz. 52 (Pfm; ie) Ai fi (cuiva) drag k ~na ochilor Ai fi cuiva foarte drag. 53 (Pfm; ie) A ingriji (a pazi a feri) pe cineva k (pe) ~na ochilor A ingriji a pazi a feri pe cineva cu multa grija shi atentzie. 54 (Pop; ie) A fi lipsit de ~ sau ashi pierde ~na A nu vedea. 55 (Inv) Marime interioara a unei incaperi sau cladiri Si: suprafatza. 56 (Ivr) Fereastra prin care se lumineaza interiorul unei incaperi. 57 (Reg) Spartura facuta iarna in podul de gheatza de pe un rau unde se aduna peshtii Si: rasuflatoare. 58 (Pgn) Deschizatura prin care se poate vedea in interiorul unui obiect. 59 Stavilar la moara. 60 (Pop) Germene al oului fecundat Si: banutz (8). 61 (Pop; lpl) Piatra pretzioasa la un inel Si: diamant. 62 (Ent; ic) ~depadure Licurici. 63 (Liv) Fericire. 64 (Tlg) Dumnezeire. 65 (Tlg; is) Fiii (sau ingerii) ~nii Ingeri ramashi credincioshi lui Dumnezeu. 66 (Tlg; is) Oameni ai ~nii Oameni care traiesc cu frica lui Dumnezeu. 67 (Ivp) Calauza. 68 (Fig) Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca Cf cultura (12) educatzie (2) invatzatura. 69 (Inv) Explicatzie. 70 (Tlg; inv) Adevar moral. 71 (Is) ~ alba Lumina (1) mijlocie a zilei care contzine toate radiatziile spectrului vizibil. 72 (Is) ~na rece Lumina (1) care contzine un numar foarte mic de radiatzii infraroshii shi care are un efect termic redus. 73 (Is) ~na monocromatica Lumina (1) formata din radiatzii de o singura culoare spectrala. 74 (Is) ~na compusa Lumina (1) care contzine radiatzii de mai multe lungimi de unda. 75 (Is) ~ naturala Lumina (1) complet nepolarizata caracterizata prin diversitatea directziilor de oscilatzie ale radiatziilor electromagnetice care o compun distribuite uniform in jurul directziei de propagare. 76 (Is) ~ polarizata Lumina (1) alcatuita din radiatzii electromagnetice ale caror directzii de oscilatzie nu sunt uniform distribuite in jurul directziei de propagare. 77 (Ast; is) ~ antisolara Pata foarte slab luminoasa care se vede noaptea pe cer in locul opus soarelui. 78 (Fzl; is) ~ animala Lumina (1) produsa de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substantze. 79 (Ilav) La ~na mare In vazul tuturor Si: fatzish. 80 (Ilpp) In ~na ... Din punctul de vedere al... 81 (Ilv) A da ~ A lumina (1). 8283 (Ie) A pune intro ~ buna (sau rea urata etc.) A scoate in evidentza aspectele (pozitive sau) negative din viatza sau din activitatea cuiva. 84 (Is) ~ electrica Iluminare pe baza de energie electrica. 85 (Is) ~ de control Indicatzie luminoasa care serveshte la controlul starii shi al modului de functzionare a unei instalatzii de telecomanda a macazurilor a semnalelor de cale ferata etc. 86 (Spc) Sursa luminoasa de obicei colorata situata pe o nava aeronava etc. folosita la indicarea pozitziei sau la semnalizare. 87 Unitate de masura pentru fluxul luminos Cf lumen (1). 88 Distantza libera dintre fetzele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetzele interioare opuse ale unui gol. 89 (Mun; is) ~na casei Fatzada a unei case.

LUMÍNA lumini s. f. I. 1. Radiatzie sau complex de radiatzii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente shi care impresioneaza ochiul omenesc; efectul acestei radiatzii. ◊ Lumina alba = lumina mijlocie a zilei care contzine toate radiatziile spectrului vizibil. Lumina rece = lumina care contzine un numar foarte mic de radiatzii infraroshii shi care are un efect termic redus. Lumina monocromatica = lumina formata din radiatzii de o singura culoare spectrala. Lumina compusa = lumina care contzine radiatzii de mai multe lungimi de unda. Lumina naturala = lumina complet nepolarizata caracterizata prin diversitatea directziilor de oscilatzie ale radiatziilor electromagnetice care o compun distribuite uniform in jurul directziei de propagare. Lumina polarizata = lumina alcatuita din radiatzii electromagnetice ale caror directzii de oscilatzie nu sunt uniform distribuite in jurul directziei de propagare. (Astron.) Lumina antisolara = pata foarte slab luminoasa care se vede noaptea pe cer in locul opus soarelui. Lumina zodiacala = pata luminoasa care la latitudinea noastra se vede toamna spre est inainte de rasaritul soarelui shi primavara spre vest dupa apusul soarelui. (Fiziol.) Lumina animala = lumina produsa de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substantze. ◊ Loc. adv. La lumina mare = fatzish in vazul tuturor. Pe lumina = in timpul zilei de la rasaritul pana la apusul soarelui pana nu se insereaza. ◊ Loc. prep. In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptzii) din punctul de vedere al... potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea... cu ajutorul... ◊ Loc. vb. A da lumina = a lumina. ◊ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtzul vazului; b) a se nashte. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintro ascunzatoare) a ieshi la vedere a se arata. A ieshi la lumina = a) a scapa de primejdie a ieshi dintro situatzie grea; b) a ieshi la iveala a deveni evident a se dezvalui. A scoate (pe cineva) la lumina = a) a scoate (pe cineva) dintro incurcatura; b) a ajuta (pe cineva) sa dobandeasca o situatzie a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) in lumina = a scoate (ceva) in evidentza; a sublinia. A pune intro lumina buna (sau rea urata etc.) = a scoate in evidentza aspectele pozitive (sau negative) din viatza sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi a aprecia) ceva sau pe cineva intro lumina oarecare = a prezenta (sau a privi a aprecia) ceva sau pe cineva intrun anumit fel sau dintrun anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite conceptzii. A vedea lumina tiparului sau (inv.) a ieshi la lumina = a fi publicat tiparit. (Limpede) k lumina zilei = de netagaduit clar evident. ♦ Fig. Stralucire; inseninare. 2. Izvor sursa de lumina (I 1). ◊ Lumina electrica = iluminare pe baza de energie electrica. Lumina de control = indicatzie luminoasa care serveshte la controlul starii shi al modului de functzionare a unei instalatzii de telecomanda a macazurilor a semnalelor de cale ferata etc. ♦ Spec. Sursa luminoasa (de obicei colorata) situata pe o nava aeronava etc. folosita la indicarea pozitziei sau la semnalizare. ♦ Flacara flacaruie. ♦ (Pop.) Lumanare. ♦ Unitate de masura pentru fluxul luminos. 3. (SHi in sintagma lumina ochiului) Pupila; p. ext. ochi privire. ♦ (K termen de comparatzie) Fiintza lucru obiect etc. mai drag mai de pretz mai scump. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) drag k lumina ochilor = ai fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) k (pe) lumina ochilor = a ingriji a feri cu cea mai mare atentzie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca; invatzatura cultura educatzie. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intro chestiune) = a lamuri a clarifica (o problema). A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a pricepe a intzelege. III. 1. Distantza libera dintre fetzele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetzele interioare opuse ale unui gol. 2. (Inv.; urmat de determinari) Suprafatza. 3. Stavilarul morii. [Pl. shi: (inv.) lumine] Probabil din lume (inv.) „lumina”.

LUMÍNA lumini s. f. I. 1. Radiatzie sau complex de radiatzii electromagnetice care impresioneaza ochiul omenesc fiind emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente. In revarsat de zori pe balta lumina face minuni. Pe fatza apei sclipesc ici sfarmaturi de oglinzi; colo placi de otzel; comori de galbeni intre trestii. GIRLEANU L. 16. Lampi mari de bronz cu globuri de portzelan arunca o lumina alba peste covoarele orientale. VLAHUTZA O. A. III 5. Stelele stralucesc de o mai vie lumina. NEGRUZZI S. I 58. ◊ Fig. Nu o sa ne invrednicim sa vedem o raza de lumina care sa ne indrepteze spre obshteasca fericire? GOLESCU I. 180. ♦ Prezentza radiatziilor care impresioneaza ochiul. Ziua e tot mai calda shi in vazduhul senin e lumina mare shi limpede. SADOVEANU O. VI 233. In tot satul numai la casa lui Mosh Gheorghe se vede lumina. SP. POPESCU M. G. 23. ◊ (Urmat de determinari in genitiv indicind timpul) Lumina diminetzii. ▭ Abia incepeau sa se distinga lucrurile din casa la lumina slaba a zorilor. BUJOR S. 109. ◊ Fig. Camera tacuta solemna se umplu deodata de lumina shi voioshia sanatoasa a tineretzii. BART E. 174. ◊ Lumina electrica v. electric. Anlumina = unitate intrebuintzata in astronomie pentru masurarea distantzelor mari egala cu distantza strabatuta de lumina intrun an. ◊ Loc. adv. Pe lumina = in timpul zilei dupa ce sa luminat de ziua sau inainte de a se insera. Mam trezit pe lumina. ◊ Loc. prep. (Urmat de o determinare in genitiv) In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptzii) din punctul de vedere al... potrivit cu... In lumina materialismului dialectic problemele teoretice shtiintzifice capata un aspect concret shi clar. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 112 10/2. (Rar) La lumina... = cu puterea... cu mijloacele... cu ajutorul... Aratane la lumina talentului tau durerile shi aspiratziile societatzii noastre de azi. VLAHUTZA O. A. 452. ◊ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtzul vazului. SHi el imi dete ochii sa vad lumina zilei. SHi inimami umplutau cu farmecele milei. EMINESCU O. I 115; b) fig. a se nashte. Creanga a vazut lumina zilei la Humuleshti. (Rar) La lumina mare = fatzish in mod deschis in vazul tuturor. A luptat pe fatza cu curaj la lumina mare pentru libertate contra despotismului. GHICA S. A. 135. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintro ascunzatoare) a ieshi la vedere. Paserile ishi vad de hrana gigilicii rasar iarashi la lumina shi linishtea shi pacea se lasa peste curtea mea. GIRLEANU L. 11. El la lumina zilei nu sa mai aratat. ALEXANDRESCU M. 11. A ieshi la lumina = a) a scapa de primejdie a ieshi la liman. O minune! Iatane iata Cam ieshit iar la lumina. ALECSANDRI T. I 438; b) a ieshi la iveala a deveni evident. Adevarul a ieshit la lumina; c) (invechit; despre tiparituri) a se publica a deveni cunoscut publicului. Poeziile ei... vor ieshi la lumina caci am gind sa le tiparesc. NEGRUZZI S. I 76. A scoate (pe cineva) la lumina = a scapa de primejdii a scoate dintro incurcatura. O tu zina adorata Scoatene iar la lumina. ALECSANDRI. T. I 421. A pune (ceva) in lumina = a scoate ceva in evidentza a atrage atentzia asupra...; a sublinia. A pune (ceva) intro lumina frumoasa (sau zdrobitoare urita etc.) = a scoate in evidentza aspectele pozitive (sau negative) din viatza sau din activitatea cuiva. Peste citeva zile se publicau marturisiri autografe fotografii care puneau intro lumina zdrobitoare tot trecutul... prin care trecuse omul acesta. VLAHUTZA O. A. III 6. A da lumina = a lumina. (Fig.) Apari sa dai lumina arcatelor fereshti Sa vaz in templui zina cu farmece cereshti. EMINESCU O. IV 430. A da la lumina v. da (I 11). A vedea lumina tiparului = a fi publicat a fi tiparit. Limpede k lumina zilei = de netagaduit clar evident. ♦ Fig. Stralucire inseninare. Ii trecu repede peste fatza o lumina k shi cum i venise un gind neashteptat. V. ROM. noiembrie 1953 125. Nare nici o lumina pe fatza tata. STANCU D. 141. In ochii lui adinci plutea iarashi o lumina cumplita. SADOVEANU O. I 432. 2. Izvor sau sursa de lumina (I 1). Nici o lumina nu se zarea la fereastra. BUJOR S. 106. AbuHasan a aprins lumini in odaie. CARAGIALE O. III 80. Vor arden preajma mea Luminilen dealuri. EMINESCU O. I 225. ♦ (Popular) Luminare. Se apropie de un paltin frumos inalt shi drept k lumina. MARIAN O. II 159. Fama lumina de ceara SHi ma pune subsuara. JARNÍKBIRSEANU D. 64. ♦ (Mai ales la pl. astazi numai familiar) Unitate de masura pentru fluxul luminos. Un bec de o suta de lumini inlocuise vechea lampa cu petrol. MIHALE O. 401. 3. (Adesea determinat prin «ochilor») Pupila. Avea ochi albashtri. Dacai priveai mai cu luareaminte vedeai lucind in jurul luminilor nishte raze dese aurii. GALAN Z. R. 44. Ochii cu luminile marite negre luceau atzintitzi plini de ginduri. SADOVEANU O. IV 66. Ma privi o clipa cu zimbetul pe fatza drept in luminile ochilor. HOGASH M. N. 21. ◊ (Poetic; k termen de comparatzie k simbol pentru tot cei poate fi omului mai drag mai de pretz) Binele ce mi lai facut mie nu tzil pot plati nici cu lumina ochilor. EMINESCU N. 12. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) drag k lumina ochilor = a fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) k (pe) lumina ochilor = a ingriji a feri a pazi cu cea mai mare atentzie. Ei aveau numai o fata shi o pazeau k lumina ochilor. ISPIRESCU L. 120. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca ceea ce o ajuta sa priceapa limpede shi adinc; invatzatura intzelepciune cultura educatzie. SHcoala da lumina poporului. Fara lumina cartzii nu se poate ieshi din intuneric. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intro chestiune) = a lamuri a explica a clarifica o problema. Victoriile in munca pashnica inregistrate in tzarile de democratzie populara arunca o lumina puternica asupra situatziei jalnice din tzarile capitaliste. SCINTEIA 1952 nr. 2371. A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a i se lamuri cuiva ceva a pricepe a intzelege. In capul lui Ratza se facu lumina... SHtiu totul totul cum sa petrecut. SAHIA N. 77. A face apel (sau a apela) la luminile (cuiva) = a cere parerea unei persoane competente in materie. III. 1. Distantza libera dintre fetzele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetzele interioare opuse ale unui gol. 2. (Invechit; de obicei urmat de «apei» «cimpului» «de apa» etc.) Suprafatza. Locul ales e o mlashtina cu stuf shi cu rachita in mijlocul careia a ramas o lumina de apa neteda. ODOBESCU S. III 109. Urmind a se impartzi lumina cimpului in trei partzi... sau scos padurea 4105 pogoane 525 stinjeni. I. IONESCU M. 650. [Orashul] este zidit pe o movila... avind naltzime peste 50 st socotindusa din lumina apii pina in cel mai nalt loc al orashului. GOLESCU I. 169. 2. Gura scocului stavilarul morii. Apa cadea la moara de la inaltzime de aproape doi stingeni: prea era ridicata lumina morii. SLAVICI V. P. 35. Pl. shi: (invechit) lumine (EMINESCU O. IV 28).

LUMÍNA ~i f. 1) Radiatzie electromagnetica emisa de un corp incandescent sau luminescent care actzioneaza asupra ochilor facand vizibila lumea inconjuratoare. ~a soarelui. ◊ A se face ~ a se face ziua. Pe ~ la lumina zilei; dupa ce sa luminat de ziua sau inainte de a insera. A vedea ~a zilei a) a avea vedere; b) a se nashte. A vedea ~a tiparului a aparea de sub tipar. (Limpede) k ~a zilei absolut clar; de netagaduit. 2) Sursa izvor care lumineaza. * A aprinde ~a a aprinde ceva de luminat. ~ electrica iluminare pe baza de energie electrica. 3) Deschizatura din mijlocul irisului prin care patrunde radiatzia electromagnetica a corpurilor incandescente sau luminescente; pupila. ~a ochilor. 4) fig. Deshteptare a mintzii. * A se face ~ in capul (sau mintea) cuiva a deveni clar. 5) Deschidere libera intro constructzie. [G.D. luminii] /Probabil din lume

LUMINA s.f. 1. (Mold. Trans. S) Luminare. A: Intra in beseareca cu luminile aprinse. DM 34^v. [Sehastrul] vedea . . . multe lumini intru acel paltin. NECULCE; cf. DM 32^r. C: Pentru cela ce fura lumini din beseareca. VS 17481749 22^v; cf. VS 17481749 24^v. 2. (Ban.) Flacara. Luminĕ. Lumen. Ignis. AC 351. Etimologie: lat. lumina (< lumen inis).

lumina f. 1. ceea ce lumineaza shi face obiectele vizibile: lumina de la soare pana la pamant ajunge in 8 1/4 minute; lumina ochiului pupila; 2. (poetic) ochiu: ingerashi cu dulci lumini AL.; 3. lumanare candela lampa aprinsa: aducetzi o lumina; 4. partzile luminate intr’un tablou; 5. gaura prin care se da foc: lumina pushtii; 6. fig. tot ce lumineaza spiritul: lumina filozofiei; 7. pl. cunoshtintze: a recurge la luminile cuiva; 8. vileag publicitate: a ieshi a scoate la lumina. [Vechiurom. lumina = lat. LUMINA].

lumina f. pl. ĭ (lat. *lumina ild. lúmina pl. d. lúmen lúminis. V. lume). Raze care le raspindeshte soarele orĭ focu shi care fac k ochiu sa vada ceĭa ce e inaintea luĭ. Luminare lampa candela aprinsa: aducetzĭ o lumina. Mica deschizatura pin care te uĭtzĭ pin vreun instrument. Efecte de lumina imitate intr’un tabloŭ: opozitziunea umbrelor shi a luminilor produc clarobscuru. Cantitatea de lumina la o lampa: aceasta lampa are 14 luminĭ (lumineaza cit 14 luminarĭ). Un peshte numit shi luminitza. Fig. Tot ceĭa ce lumineaza sufletu shtiintza: lumina filosofiiĭ luminile shtiintzeĭ a recurge la luminile cuĭva. Persoana foarte erudita: filosofiĭ is nishte luminĭ. Lumina ochĭuluĭ pupila ochĭuluĭ. A ĭeshi la lumina a aparea a se ivi. A scoate la lumina a arata a face sa apara. E lumina soarele saŭ lampa lumineaza. Pe lumina in timpu zileĭ.

culoárelumína s. f. ♦ 1. Culoare de o mare luminozitate ◊ „Incrangaturile culoriilumina reconsidera [...] tehnici shi motive a caror putere eruptiva cumulata intrun figurativ nostalgic ori polemic ishi atesta perenitatea.” Luc. 18 II 67 p. 8. ♦ 2. Procedeu folosit de pictori ◊ „Mijlocul nou de lucru (acest termen devine impropriu) al pictorului este gama proiectoarelor cinematografice atat pentru ecrane plane cat shi pentru cele adanci. Noul material se cheama culoarelumina cu o gama shi cu o putere incomparabile. Material extraushor ushor de manuit care il dilatezi il comprimi shi il shtergi dupa voie.” R.lit. 11 X 73 p. 28; v. shi Cont. 4 VIII 67 p. 6 //din culoare + lumina//

lumína vérde sint. s. (fig.) Aprobare ◊ „Domnul S. a primit lumina verde.” R.l. 681/92 p. 3. ◊ „Lumina verde data arheologilor na surprins pe nimeni.” Expres 29/94 p. 16. ◊ „Olandezul R.L. pare a fi obtzinut indispensabila lumina verde din partea americanilor pentru ai succeda lui W. Claes in functzia de secretar general al NATO.” R.l. 4 XI 95 p. 8 (dupa fr. feu vert engl. green light; R. Zafiu in R.lit. 15/96 de unde am preluat shi citatul din 1992)

lumína s. f. g.d. art. lumínii; pl. lumíni

lumína s. f. g.d. art. lumínii; pl. lumíni

LUMÍNA s. 1. v. stralucire. 2. lumina electrica = electricitate energie electrica. (Sa intrerupt ~.)

LUMÍNA s. v. luminare watt.

LUMINA s. 1. stralucire (rar) straluminare (inv. shi pop.) vedere (inv. shi reg.) lume (reg.) zare (inv.) lucoare. (~ soarelui.) 2. lumina electrica = electricitate energie electrica. (Sa intrerupt ~.)

lumina s. v. LUMINARE. WATT.

Lumina ≠ intunecime intuneric obscuritate umbra

LUMINA ÓCHIULUI s. v. pupila.

LUMINA VÉRDE s. v. aprobare.

lumina ochiului s. v. PUPILA.

lumína (lumíni) s. f. 1. Claritate transparentza. 2. Stralucire splendoare. 3. SHtiintza cunoashtere. 4. Faclie corp luminos. 5. Luminare. 6. Vedere. Mr. lumina lunina. Lat. lumina pl. lui lūmen (Pushcariu 994; REW 5161; Tiktin). Schimbarea de accent se aplica poate prin confuzia terminatziei cu suf. ina k in albina sulfina tulpina etc. CandreaDens. 1016 shi Candrea propune un intermediar lat. *luminina care nu pare convingator. Sensul de lumina „pupila” este aproape general (ALR I 19). Der. lumina vb. (a da lumina; a straluci; a clarifica; a ghida a sfatui) din sec. XVII shi forma de conjug. pare der. din rom. (dupa Tiktin shi Candrea din lat. lumināre; dupa CandreaDens. 1017. din lat. *allumināre; conservarea lui i arata shi o dependentza directa de lumina); luminaciune s. f. (inv. iluminare; inv. titlu de demnitate; inaltzime altetza); luminat adj. (iluminat; cult; stralucitor; inv. inalt calificativ oficial in sec. XVIIXIX cind e vorba de voievod); luminatzie s. f. (inv. inaltzime titlu de demnitate); luminator adj. (care luceshte care lumineaza; care iradiaza; care clarifica); luminator s. n. (ferastruica lucarna); luminish s. n. (rarishte poiana; spatziu descoperit intro padure); luminitza s. f. (lumina mica; planta Oenothera biennis); luminos adj. (stralucitor splendid cult instruit); luminoasa s. f. (planta Clematis erecta) care Scriban il deriva din rus. lomonos incrucishat cu luminos; stralumina vb. (a ilumina); straluminat adj. (marit slavit). Cf. lume luminare. Der. neol. ilumina vb. din fr. iluminer; iluminatzi(un)e (var. pop. luminatzie) s. f. (iluminatzie; sarbatoare nocturna); inlumina vb. (a ilumina; a prinde culoare) din fr. enluminer; luminozitate s. f. din fr. luminosité. Din rom. provine ngr. λουμίνι „candela luminarica”.

LUMINA. Subst. Lumina luminitza (dim.) luminare luminatzie (rar) iluminare iluminat iluminatzie luminat. Lumina naturala; lumina polarizata; lumina electrica; lumina rece; lumina monocromatica; lumina compusa; lumina polarizanta; lumina zodiacala. Luminozitate; luminescentza; fosforescentza bioluminescentza chemiluminescentza fotoluminescentza (fiz.) fluorescentza. Refractzie (fiz.); reflexie. Stralucire (rar) straluciu (rar) straluminare (rar) luminantza (fiz.); sclipire sclipit sclipitura sclipeala (rar) reflex scinteiere sticlire lucire luciu licar licarire licarit licarish (rar). Fulger fulgerare fulgeratura (rar) strafulgeratura; fulguratzie. Rasarit rasarire revarsarea zorilor ivirea zorilor zorit (rar) zori faptul zilei. Sursa de lumina; soare; luna foc; lampa; bec; far. Raza de lumina raza; fascicul luminos; iradiatzie iradiere. Lumen (fiz.). Lumenmetru. Optica. Optician. Foto (fotocelula; fotochimie; fotocromie; fotoelement; fotoenergetica; fotometrie etc.). Adj. Luminos luminat iluminat plin de lumina; luminator luminescent stralucitor stralucit fosforescent fluorescent lucitor luciu lucios sclipitor sclipicios (reg.) sticlitor sticlos scinteietor scinteios (inv.) licaritor; fulgurant; iradiant. Optic. Foto (fotochimic; fotoconductiv; fotoelectric; fotometric etc.). Vb. A lumina a raspindi lumina a emite lumina a iradia a fi luminos a ilumina; a stralumina (rar); a straluci a sclipi a scinteia a sticli a luci a licari; a fulgera a strafulgera. A se lumina a deveni luminos a se umple de lumina. A revarsa raze. A miji de ziua a se zori (pop.) a zori de ziua a se revarsa (a se varsa a crapa a se crapa a se ivi a se zari a miji) zorile (zorii zori de zi zori de ziua); a da in fapt de zori a se crapa de ziua a se lumina de ziua a se face ziua. V. dimineatza foc surse de lumina.

lumína lumini (lumnina lumninea) s.f. 1. (reg.) Lumanare: „Cand e aproape de sfarshit omului de regula i se da sa tzina o lumina in mana ce reprezinta curatzenia sufleteasca” (Barlea 1924 II: 472). Conform obiceiului la capul mortului trebuie sa arda o lumanare pe toata perioada priveghiului (timp de trei zile) avand credintza k astfel sufletul acestuia va gasi drumul spre Lumea Cealalta. „In locutz de lumninele / Imi punetzi patru nuiele” (Lenghel 1962). Creshtinismul a preluat lumanarea k element de cult din Antichitatea greaca shi romana. Atestat cu acest sens shi in Maramureshul din dreapta Tisei. 2. Lumina ochiului = pupila (ALR 1964: 39). Lat. *lumina < lat. lumen luminis „lumina claritate” (SHaineanu Scriban; Pushcariu Tiktin cf. DER; DEX MDA).

lumína i (lumnina lumninea) s.f. 1. Lumanare: „Cand e aproape de sfarshit omului de regula i se da sa tzina o lumina in mana ce reprezinta curatzenia sufleteasca” (Barlea 1924 II: 472). Conform obiceiului la capul mortului trebuie sa arda o lumanare pe toata perioada priveghiului (timp de trei zile) avand credintza k astfel sufletul acestuia va gasi drumul spre Lumea Cealalta. „In locutz de lumninele / Imi punetzi patru nuiele” (Lenghel 1962). Creshtinismul a preluat lumanarea k element de cult din Antichitatea greaca shi romana. 2. Lumina ochiului pupila (ALR 1964: 39). Lat. lux „lumina”.

lumína lumini s. f. 1. Complex de radiatzii electromagnetice emise de corpuri incandescente care impresioneaza ochiul omenesc. 2. Lumanare. 3. Fig. (Bis.) Simbol al luminii eterne al izvorului vietzii Iisus Hristos; lumina adevarata sperantza iubirea viatza bucuria shi adoratzia noastra amintindune k shi noi suntem fii ai luminii. ◊ „Lumina lina...” = una dintre cele mai vechi cantari bisericeshti din timpul vecerniei atribuita sf. martir Aftinoghen (†311) prin care se preamareshte Tatal ceresc intrucat numai prin intruparea Fiului Sau am ajuns la cunoashterea maririi dumnezeieshti. 4. (In sintagma) Lumina ochiului = pupila. Din lume (inv.) „lumina”.

FIAT LUX! (lat.) sa se faca lumina! „Geneza” I 3. Capatand un sens profan aceste cuvinte au devenit deviza ratziunii care lumineaza alungand intunericul ignorantzei.

lumina s. f. sg. art. hot. (pop.) curent electric; lumina electrica

a face economie de lumina expr. (glum.) a dormi.

a face lumina expr. a lamuri / a clarifica o situatzie.

a imbraca in lumina expr. (in televiziune cinematografie) a pregati filmarea unui cadru.

a scoate la lumina expr. 1. a dezvalui a expune. 2. a publica.

a vedea lumina tiparului expr. a fi tiparit a fi editat.

a vedea lumina zilei expr. a se nashte.

vine lumina expr. (pop.) este ziua de plata a facturii la energia electrica.