LUMÍNA lumini s. f. I. 1. Radiatzie sau complex de radiatzii electromagnetice care impresioneaza ochiul omenesc fiind emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente. In revarsat de zori pe balta lumina face minuni. Pe fatza apei sclipesc ici sfarmaturi de oglinzi; colo placi de otzel; comori de galbeni intre trestii. GIRLEANU L. 16. Lampi mari de bronz cu globuri de portzelan arunca o lumina alba peste covoarele orientale. VLAHUTZA O. A. III 5. Stelele stralucesc de o mai vie lumina. NEGRUZZI S. I 58. ◊ Fig. Nu o sa ne invrednicim sa vedem o raza de lumina care sa ne indrepteze spre obshteasca fericire? GOLESCU I. 180. ♦ Prezentza radiatziilor care impresioneaza ochiul. Ziua e tot mai calda shi in vazduhul senin e lumina mare shi limpede. SADOVEANU O. VI 233. In tot satul numai la casa lui Mosh Gheorghe se vede lumina. SP. POPESCU M. G. 23. ◊ (Urmat de determinari in genitiv indicind timpul) Lumina diminetzii. ▭ Abia incepeau sa se distinga lucrurile din casa la lumina slaba a zorilor. BUJOR S. 109. ◊ Fig. Camera tacuta solemna se umplu deodata de lumina shi voioshia sanatoasa a tineretzii. BART E. 174. ◊ Lumina electrica v. electric. Anlumina = unitate intrebuintzata in astronomie pentru masurarea distantzelor mari egala cu distantza strabatuta de lumina intrun an. ◊ Loc. adv. Pe lumina = in timpul zilei dupa ce sa luminat de ziua sau inainte de a se insera. Mam trezit pe lumina. ◊ Loc. prep. (Urmat de o determinare in genitiv) In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptzii) din punctul de vedere al... potrivit cu... In lumina materialismului dialectic problemele teoretice shtiintzifice capata un aspect concret shi clar. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 112 10/2. (Rar) La lumina... = cu puterea... cu mijloacele... cu ajutorul... Aratane la lumina talentului tau durerile shi aspiratziile societatzii noastre de azi. VLAHUTZA O. A. 452. ◊ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtzul vazului. SHi el imi dete ochii sa vad lumina zilei. SHi inimami umplutau cu farmecele milei. EMINESCU O. I 115; b) fig. a se nashte. Creanga a vazut lumina zilei la Humuleshti. (Rar) La lumina mare = fatzish in mod deschis in vazul tuturor. A luptat pe fatza cu curaj la lumina mare pentru libertate contra despotismului. GHICA S. A. 135. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintro ascunzatoare) a ieshi la vedere. Paserile ishi vad de hrana gigilicii rasar iarashi la lumina shi linishtea shi pacea se lasa peste curtea mea. GIRLEANU L. 11. El la lumina zilei nu sa mai aratat. ALEXANDRESCU M. 11. A ieshi la lumina = a) a scapa de primejdie a ieshi la liman. O minune! Iatane iata Cam ieshit iar la lumina. ALECSANDRI T. I 438; b) a ieshi la iveala a deveni evident. Adevarul a ieshit la lumina; c) (invechit; despre tiparituri) a se publica a deveni cunoscut publicului. Poeziile ei... vor ieshi la lumina caci am gind sa le tiparesc. NEGRUZZI S. I 76. A scoate (pe cineva) la lumina = a scapa de primejdii a scoate dintro incurcatura. O tu zina adorata Scoatene iar la lumina. ALECSANDRI. T. I 421. A pune (ceva) in lumina = a scoate ceva in evidentza a atrage atentzia asupra...; a sublinia. A pune (ceva) intro lumina frumoasa (sau zdrobitoare urita etc.) = a scoate in evidentza aspectele pozitive (sau negative) din viatza sau din activitatea cuiva. Peste citeva zile se publicau marturisiri autografe fotografii care puneau intro lumina zdrobitoare tot trecutul... prin care trecuse omul acesta. VLAHUTZA O. A. III 6. A da lumina = a lumina. (Fig.) Apari sa dai lumina arcatelor fereshti Sa vaz in templui zina cu farmece cereshti. EMINESCU O. IV 430. A da la lumina v. da (I 11). A vedea lumina tiparului = a fi publicat a fi tiparit. Limpede k lumina zilei = de netagaduit clar evident. ♦ Fig. Stralucire inseninare. Ii trecu repede peste fatza o lumina k shi cum i venise un gind neashteptat. V. ROM. noiembrie 1953 125. Nare nici o lumina pe fatza tata. STANCU D. 141. In ochii lui adinci plutea iarashi o lumina cumplita. SADOVEANU O. I 432. 2. Izvor sau sursa de lumina (I 1). Nici o lumina nu se zarea la fereastra. BUJOR S. 106. AbuHasan a aprins lumini in odaie. CARAGIALE O. III 80. Vor arden preajma mea Luminilen dealuri. EMINESCU O. I 225. ♦ (Popular) Luminare. Se apropie de un paltin frumos inalt shi drept k lumina. MARIAN O. II 159. Fama lumina de ceara SHi ma pune subsuara. JARNÍKBIRSEANU D. 64. ♦ (Mai ales la pl. astazi numai familiar) Unitate de masura pentru fluxul luminos. Un bec de o suta de lumini inlocuise vechea lampa cu petrol. MIHALE O. 401. 3. (Adesea determinat prin «ochilor») Pupila. Avea ochi albashtri. Dacai priveai mai cu luareaminte vedeai lucind in jurul luminilor nishte raze dese aurii. GALAN Z. R. 44. Ochii cu luminile marite negre luceau atzintitzi plini de ginduri. SADOVEANU O. IV 66. Ma privi o clipa cu zimbetul pe fatza drept in luminile ochilor. HOGASH M. N. 21. ◊ (Poetic; k termen de comparatzie k simbol pentru tot cei poate fi omului mai drag mai de pretz) Binele ce mi lai facut mie nu tzil pot plati nici cu lumina ochilor. EMINESCU N. 12. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) drag k lumina ochilor = a fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) k (pe) lumina ochilor = a ingriji a feri a pazi cu cea mai mare atentzie. Ei aveau numai o fata shi o pazeau k lumina ochilor. ISPIRESCU L. 120. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca ceea ce o ajuta sa priceapa limpede shi adinc; invatzatura intzelepciune cultura educatzie. SHcoala da lumina poporului. Fara lumina cartzii nu se poate ieshi din intuneric. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intro chestiune) = a lamuri a explica a clarifica o problema. Victoriile in munca pashnica inregistrate in tzarile de democratzie populara arunca o lumina puternica asupra situatziei jalnice din tzarile capitaliste. SCINTEIA 1952 nr. 2371. A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a i se lamuri cuiva ceva a pricepe a intzelege. In capul lui Ratza se facu lumina... SHtiu totul totul cum sa petrecut. SAHIA N. 77. A face apel (sau a apela) la luminile (cuiva) = a cere parerea unei persoane competente in materie. III. 1. Distantza libera dintre fetzele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetzele interioare opuse ale unui gol. 2. (Invechit; de obicei urmat de «apei» «cimpului» «de apa» etc.) Suprafatza. Locul ales e o mlashtina cu stuf shi cu rachita in mijlocul careia a ramas o lumina de apa neteda. ODOBESCU S. III 109. Urmind a se impartzi lumina cimpului in trei partzi... sau scos padurea 4105 pogoane 525 stinjeni. I. IONESCU M. 650. [Orashul] este zidit pe o movila... avind naltzime peste 50 st socotindusa din lumina apii pina in cel mai nalt loc al orashului. GOLESCU I. 169. 2. Gura scocului stavilarul morii. Apa cadea la moara de la inaltzime de aproape doi stingeni: prea era ridicata lumina morii. SLAVICI V. P. 35. Pl. shi: (invechit) lumine (EMINESCU O. IV 28).