*myosótis m. (vgr. myosotis idos d. mys shoarice [V. miologie] shi ûs otós ureche [V. parotida]). Numele grecesc al floriĭ urechea shoariceluĭ. V. ureche.

NUMAUITÁ s. f. Planta erbacee cu flori mici albastre roshii sau albe care creshte prin locuri umede shi umbroase la margini de paduri shi prin fanetze sau care este cultivata k planta decorativa; miozotis (Myosotis silvatica); p. restr. floarea acestei plante. Nu + ma + uita (dupa germ. Vergissmeinnicht).

ÓCHI¹ (I II 4 7 11 12 III) ochi s. m. (II 1 2 3 4 5 6 8 9 10 13) ochiuri s. n. I. S. m. 1. Fiecare dintre cele doua organe ale vederii de forma globulara sticloase ashezate simetric in partea din fatza a capului omului shi a unor animale; globul impreuna cu orbita pleoapele genele; irisul colorat al acestui organ; organul vederii unui animal sau al unei insecte indiferent de structura lui. ◊ Loc. adv. Vazand cu ochii = repede. Ochi in ochi = privinduse unul pe altul. Cu ochii inchishi = a) fara discernamant; b) pe dinafara pe de rost; foarte ushor fara dificultatzi. ◊ Expr. (A fi) numai ochi (shi urechi) = (a privi) foarte atent (la ceva). A dormi numai cu un ochi = a dormi ushor nelinishtit; a dormi iepureshte. Cat vezi cu ochii (sau cu ochiul) = cat cuprinzi cu privirea pana la departari foarte mari. A vedea cu ochii lui = a vedea el insushi a fi de fatza la o intamplare. A vedea cu ochii altuia = a nu avea pareri proprii a judeca prin prisma altuia. A pazi (sau a ingriji) pe cineva k ochii din cap = a pazi a ingriji etc. pe cineva cu cea mai mare atentzie. A arata (pe cineva sau ceva) din ochi = a semnala cuiva in mod discret (pe cineva sau ceva) facand o mishcare ushoara a ochilor in directzia voita. A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k lumina ochilor (sau mai mult decat ochii din cap) = a iubi (sau a fi iubit) din tot sufletul. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ochii dupa cineva (sau dupa ceva) = a se uita cu mult drag la cineva sau la ceva ai placea foarte mult cineva sau ceva a tzine mult la cineva sau la ceva. A nu avea ochi sa vezi pe cineva = a fi manios pe cineva a nu putea suferi pe cineva. A privi pe cineva cu (sau a avea pe cineva la) ochi buni (sau rai) = a (nu) simpatiza pe cineva. A nu vedea (lumea) inaintea ochilor = a fi foarte suparat a fierbe de manie. A da ochii (sau ochi) cu cineva = a intalni pe cineva (pe neashteptate). A da cu ochii de cineva (sau de ceva) = a vedea ceva sau pe cineva care itzi iese intamplator in cale; a zari. Ashi vedea visul cu ochii = ashi vedea realizata o dorintza. E cu ochi shi cu sprancene = e evident e clar. A i se intoarce (cuiva) ochii in cap (sau pe dos) se zice cand cineva este in agonie cand moare. A(shi) da ochii peste cap = a) a cocheta a afecta²; a face fasoane; b) (a fi pe punctul de) a muri. A privi cu ochii mari = a privi atent a fi uimit de ceea ce vede. A pune (o arma) la ochi sau a lua la ochi = a tzinti a ochi. A lua (pe cineva) la ochi = a avea banuieli asupra cuiva a suspecta. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva) = ai placea cineva sau ceva; a pune sub observatzie a urmari. A face un lucru cu ochii inchishi = a face un lucru foarte ushor fara dificultate fara ezitare. Intre patru ochi = fara martori in intimitate. Plin ochi = foarte plin. (Fam.) Cu un ochi la faina shi cu altul la slanina se spune despre cel care: a) se uita crucish sau b) ravneshte la doua lucruri deodata. (Munceshte lucreaza alearga se fereshte fuge etc. de ceva) deshi scoate ochii = (munceshte lucreaza etc.) cat poate din rasputeri. 2. Facultatea de a vedea simtzul vazului vedere; privire uitatura. ◊ Loc. adv. Cu ochi pierdutzi = cu privirea neconcentrata privind in gol; in extaz. Sub ochii noshtri = a) sub privirea noastra; b) acum in prezent. In ochii cuiva = dupa parerea cuiva dupa aprecierea cuiva in conshtiintza cuiva; in fatza cuiva. De (sau pentru) ochii lumii = de forma pentru a salva aparentzele. ◊ Expr. A privi cu ochi de piatra = a privi nepasator rece inmarmurit. A avea ochi = a se arata priceput in a aprecia un lucru dintro privire. A masura (sau a judeca a pretzui etc.) din ochi = a aprecia cu aproximatzie cu privirea insushirea unui obiect sau a unei fiintze; a studia a cerceta a analiza cu privirea ceva sau pe cineva. A vinde (sau a da a cumpara) pe ochi = a vinde (sau a cumpara) apreciind cantitatea cu privirea. A sorbi pe cineva din ochi = a tzine foarte mult la cineva al privi cu drag. A manca (sau a inghitzi) cu ochii = a manca cu mare pofta; a pofti. Incotro vede cu ochii sau unde il duc ochii = indiferent unde in orice directzie fara tzinta aiurea. ♦ Fig. Putere de patrundere discernamant; judecata ratziune. 3. (La pl.) Obraz fatza. ◊ Loc. adv. De la ochi sau (verde) in ochi = cu indrazneala fatzish fara crutzare. II. P. anal. 1. S. n. Fiecare dintre spatziile libere ale unei ferestre in care se monteaza geamurile; panou de sticla care inchide fiecare dintre aceste spatzii. ♦ Mica deschizatura inchisa cu sticla facuta intrun perete exterior folosind la aerisirea sau la iluminarea unei incaperi. ◊ Ochi de bou = nume dat ferestrelor rotunde de mici dimensiuni folosite pentru iluminarea shi aerisirea podurilor a mansardelor sau a incaperilor de serviciu ale unui edificiu. 2. S. n. Portziune de loc in forma circulara acoperita cu altceva (apa nisip zapada etc.) decat mediul inconjurator. 3. S. n. Intindere de apa in forma circulara in regiuni mlashtinoase marginita cu papura; loc unde se aduna shi stagneaza apa. ♦ Vartej de apa bulboana; copca. 4. S. n. shi m. Orificiu facut intro panza de nava plasa foaie de cort prin care se poate petrece o sfoara o franghie un cablu; ochetz. ♦ Bucla formata prin indoirea unei sfori a unei franghii etc. petrecuta cu un capat prin indoitura; latz. ♦ Fiecare dintre golurile (simetrice) aflate intre firele unei impletituri ale unor tzesaturi ale unor plase etc.; golul impreuna cu firele care il marginesc. ♦ Fiecare dintre verigile din care se compune un lantz; za. 5. S. n. Orificiu circular situat pe partea superioara a unei mashini de gatit care se ashaza vasele pentru a le pune in contact direct cu flacara. 6. S. n. (Mai ales la pl.) Mancare facuta din oua prajite in tigaie sau fierte fara coaja astfel k galbenushul sa ramana intreg (cu albushul coagulat in jurul lui). 7. S. m. Complex de muguri existent pe nod la vitza de vie sau la subsuoara frunzelor unor plante. 8. S. n. Despartzitura intro magazie intrun hambar etc.; boxa. 9. S. n. Fiecare dintre petele colorate de pe coada paunului. 10. S. n. Particula rotunda de grasime care pluteshte pe suprafatza unui lichid. 11. S. m. (In sintagmele) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent care se foloseshte in special la aparatele de receptzie radiofonica sau radiotelegrafica k sa arate in ce masura este realizat acordul pe lungimea de unda dorita; indicator de acord. 12. S. m. Fiecare dintre punctele de pe zaruri cartzi de joc etc. 13. S. n. Fig. Pata de lumina licarire punct stralucitor. III. S. m. Compuse: ochidepisica = a) disc de sticla sau de material plastic (montat intro garnitura de metal) care reflecta razele de lumina proiectate asupra lui shi care este folosit k piesa de semnalizare la vehicule sau la panourile fixe de pe shosele; b) varietate de minerale care shlefuite intrun anumit mod capata o luminozitate neobishnuita; ochideciclop = fereastra speciala care separa acustic incaperile unui studio permitzand insa o vizibilitate buna; ochiulboului = a) (Bot.) nume dat mai multor plante din familia compozeelor cu inflorescentze mari albe sau viu colorate; b) (Ornit.) pitulice; ochiullupului = a) planta erbacee cu flori mici albastre shi cu fructe nucule (Lycopsis arvensis); b) planta erbacee cu tulpina ramificata shi cu florile dispuse in forma de spice (Plantago indica); ochiipasaruicii = a) planta erbacee cu frunze lanceolate shi cu flori albastre albe sau roshii (Myosotis palustris); b) numauita; ochiulsharpelui = a) planta erbacee cu frunze mici in forma de rozeta acoperite cu peri albi matasoshi cu flori albastre rar albe placut mirositoare (Eritrichium nanum); b) mica planta erbacee cu frunze paroase shi cu flori mici albastre inchis (Myosotis arvensis); ochiishoricelului = a) mica planta erbacee cu tulpini roshietice cu frunzele bazale dispuse in rozeta cu flori alburii rareori liliachii (Saxifraga adscendens); b) numauita; ochiulsoarelui = vanilie salbatica; ochiulpaunului = fluture de noapte care are pe aripi pete rotunde colorate asemanatoare cu cele de pe coada paunului (Saturnia pyri); OchiulTaurului = numele unei stele din constelatzia Taurului. Lat. oc(u)lus.

OCHI¹ ~ m. I. 1) (la om shi la animale) Organpereche al vazului situat (simetric) pe partea din fatza a capului. ◊ Intre patru ~ confidentzial. Cat vezi cu ~i pe intinderi foarte mari; pana la orizont. Cu ~i inchishi a) fara posibilitate de a alege; la intamplare; b) pe de rost; c) fara nici o dificultate; cu ushurintza. (A fi) numai ~ (shi urechi) (a fi) foarte atent. A pazi (sau a ingriji) k ~i din cap a pazi (sau a ingriji) cu cea mai mare atentzie cu solicitudine. A nu avea ~ sa vezi pe cineva a nu putea suporta pe cineva. A privi pe cineva cu ~ buni (sau rai) a avea sentimente de simpatie (sau antipatie) pentru cineva. A iubi pe cineva (sau ai fi drag cuiva) k (sau mai mult k) ~i din cap a iubi sau a fi iubit cu ardoare. Ai fi cuiva drag k sarean ~ a nu putea suporta pe cineva. A i se scurge (sau ai curge) cuiva ~i dupa cineva (sau dupa ceva) a privi pe cineva sau ceva cu jind. A da cu ~i de cineva (sau de ceva) a observa intamplator pe cineva (sau ceva). A nu vedea (lumea) inaintea ~lor a fi foarte indispus. A(shi) da ~i peste cap a) a se comporta afectat; a cocheta; b) (a fi pe punctul de) a inceta din viatza. A privi cu (sau a face a deschide) ~ mari a privi cu mirare. A face (cuiva) ~ dulci a arunca cuiva priviri amoroase. (A fi) cu ~i in patru (a fi) foarte atent precaut. A lua (pe cineva) la ~ a retzine in memorie fapta sau vorba cuiva pentru a io putea aminti (la prima ocazie). A deschide ~i cuiva a face pe cineva sa intzeleaga lucrurile just. A scoate ~i cuiva ai reprosha cuiva ceva; ai aminti mereu de ceva din trecut. Corb la corb nu scoate ~i cei deo teapa nushi fac rau unul altuia. Banul e ~ul dracului banul reprezinta un indemn spre rau. 2) Facultatea de a vedea; vaz. ◊ De (sau pentru) ~i lumii pentru a salva aparentzele. Sub ~i noshtri a) in fatza noastra in vazul nostru; b) actualmente in prezent. A privi cu ~ de piatra a se uita rece insensibil. A manca pe cineva din ~ a privi cu multa dragoste pe cineva. A pierde pe cineva din ~ a inceta de a mai vedea din cauza departarii. A nu scapa din ~ a supraveghea indeaproape; a tzine sub supraveghere permanenta. A pune ~ (pe cineva sau pe ceva) ai veni cuiva pe plac cineva sau ceva. (A spune) verde in ~ (a spune) drept in fatza fara ocolishuri deschis. 3) Embrion vegetativ; mugur. 4) Desen care marcheaza un punct (pe cartzile de joc pe zaruri etc.). II. (in imbinari ce denumesc plante pasari sau insecte): ~ulboului a) planta erbacee cu tulpina erecta cu frunze alungite crestate shi cu flori solitare divers colorate dispuse in varful tulpinii; margareta; b) soi de vitza de vie; c) pasare de talie mica cu ciocul ascutzit shi cu penaj cafeniuroshcat pe spate shi cenushiudeschis pe pantece; pitulice. /<lat. oculus

OCHI² óchiuri n. 1) Placa de sticla fixata in fiecare cadru al unei ferestre. 2) Deschizatura de dimensiuni reduse facuta in ceva cu scopuri diferite. ~ in acoperish. 3) Fiecare dintre golurile formate de firele unei site plase impletituri. 4) Portziune circulara de substantza diferita de mediul inconjurator. ~ de apa. 5) la pl. Fel de mancare preparata din oua prajite cu galbenushul intreg. 6) Gaura ce se formeaza intrun aliment (branza paine etc.). 7) Pata sau desen constand din cercuri concentrice de diferite culori. ~ de pe coada paunului. /<lat. oculus

A OCHÍ ochésc 1. intranz. A potrivi din ochi tzinta pentru a putea nimeri; a tzinti. 2. tranz. 1) A lua k tzinta; a lua la ochi; a tzinti. 2) A atinge cu proiectilul sau cu ceva aruncat; a lovi drept in tzinta; a tzinti. 3) A fixa cu privirea k pe ceva foarte dorit; a pune ochii. 4) A privi cu interes. /Din ochi

A SE OCHÍ pers.3 se ochéshte intranz. (despre suprafetze de teren inzapezite) A se acoperi cu ochiuri negre sau ochiuri de verdeatza (in urma topirii zapezii); a face ochiuri. /Din ochi

numauitá s. f.

ochi (organul vederii mugur) s. m. pl. ochi

ochi (de fereastra de padure la o impletitura la plita mancare) s. n. pl. óchiuri

ochí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. ochésc imperf. 3 sg. ocheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. ocheásca

NUMAUITÁ s. (BOT.; Myosotis silvatica) miozotis (reg.) ochiipasaruicii ochiulsharpelui urecheashoarecelui.

NUMAUITÁ s. v. ochiipasaruicii.

OCHI s. v. luminish poiana.

OCHI s. 1. v. vedere. 2. v. privire. 3. (la pl.) v. fatza. 4. (BOT.) ochiipasaruicii (Myosotis palustris) = (reg.) graulcucului numauita ochiulsharpelui urecheashoarecelui; ochiishoricelului (Saxifraga adscendens) = (reg.) strugurel; ochiulboului (Callistephus chinensis) = (reg.) rotil rotocoale (pl.). 5. (ORNIT.) ochiulboului (Troglodytes troglodytes) = pitulice (reg.) imparatush imparatzel nuculitza panciarush parasita patrutz pietroshel pipirush pitulusha pitz pitziimparat pitziimparatush pitzur sfredelash sfredeleac sfredelush tartalac reginapasarilor (Ban.) curtubesh (Bucov. Transilv. shi Ban.) shofrac (prin Bucov.) shofracutz. 6. (FIZ.) ochi magic = indicator de acord indicator de sintonie. 7. v. latz. 8. v. za. 9. (BOT.) mugur (prin Ban. shi Transilv.) pup. (~ la vitza de vie.) 10. (reg.) pancova (Ban.) caigana. (~ din oua.) 11. v. copca. 12. v. bulboana.

OCHÍ vb. 1. v. tzinti. 2. v. indrepta. 3. v. lovi.

OCHÍ vb. v. atzipi dormita motzai picoti piroti.

OCHI s.n. In gastronomie preparat culinar dintrun ou intreg desfacut din coaja prajit in tigaie sau la capac fara a fi amestecat astfel incat galbenushul sa ramana intreg in mijlocul albushului coagulat de jur imprejur; (la pl.) ochiuri romaneshti = oua intregi desfacute din coaja shi fierte in apa cu otzet astfel incat galbenushul sa fie invelit de albushul coagulat numite shi oua poshate (din fr. poche = buzunar).

MYOSOTIS L. NU MA UITA fam. Boraginaceae gen originar din Europa Asia Australia America Africa de S cu peste 50 specii erbacee anuale bienale sau perene. Flori (caliciu cu 5 diviziuni corola lunga tubuloasa iar limbul plan cu 5 petale indepartate cu gitul inchis prin solzi galbui 5 stamine) hermafrodite albe roz sau albastre fara bractee rar cu citeva bractee in cima scorpioidala. Frunze opuse simple nedivizate alterne lipsite de stipele. Tufe scunde compacte.