lumina f. pl. ĭ (lat. *lumina ild. lúmina pl. d. lúmen lúminis. V. lume). Raze care le raspindeshte soarele orĭ focu shi care fac k ochiu sa vada ceĭa ce e inaintea luĭ. Luminare lampa candela aprinsa: aducetzĭ o lumina. Mica deschizatura pin care te uĭtzĭ pin vreun instrument. Efecte de lumina imitate intr’un tabloŭ: opozitziunea umbrelor shi a luminilor produc clarobscuru. Cantitatea de lumina la o lampa: aceasta lampa are 14 luminĭ (lumineaza cit 14 luminarĭ). Un peshte numit shi luminitza. Fig. Tot ceĭa ce lumineaza sufletu shtiintza: lumina filosofiiĭ luminile shtiintzeĭ a recurge la luminile cuĭva. Persoana foarte erudita: filosofiĭ is nishte luminĭ. Lumina ochĭuluĭ pupila ochĭuluĭ. A ĭeshi la lumina a aparea a se ivi. A scoate la lumina a arata a face sa apara. E lumina soarele saŭ lampa lumineaza. Pe lumina in timpu zileĭ.