creshte [At: COD. VOR. 145/3 / V: (inv) ~eash / Pzi: cresc / E: ml crescere] 1 vi (D. animale shi pasari salbatice) A se nashte shi a se mari treptat pana la maturitate. 2 vi (D. animale shi pasari salbatice) A se dezvolta facanduse mai mare inalt gros etc. 3 vi A trai. 45 vi (Ie) (Sa) ~ti (sau irg creshtereai) mare! Formula de salut sau de multzumire (adresata unui copil). 6 vi (D. plante; ilv) A ~ imprejur A se intinde. 7 vi (Ie) A ~ vazand cu ochii (sau k din apa) A creshte foarte repede. 8 vi (Pop; ilv) A ~ in burta (sau a ~ carnea pe cineva) A se ingrasha (de prea multa mancare). 9 vi (Pfm; ie) A ~ carnea pe cineva Ai merge cuiva bine. 10 vi (Pfm; iae) A fi multzumit. 1112 vi (Pfm) A ~ inima din (sau in) cineva ori ai ~ cuiva sufletul sau pieptul A simtzi o mare bucurie sau multzumire. 13 vi (D. o parte a corpului unui animal) A ajunge in starea originala. 14 vi A se face la loc Si: a se reface. 15 vi (D. par pene etc.) A aparea. 16 vi (Adesea ioc a descreshte a se micshora a scadea) A se ivi (in departare) shi a se mari prin apropiere. 17 vi (D. ape) A se umfla. 18 vi (D. aluat) Ashi mari volumul. 19 vi (D. zile noptzi vreme timp; adesea ioc a descreshte a se micshora a scadea) A dura mai mult. 20 vi (D. zgomote sunete glas etc.; adesea ioc a descreshte a se micshora a scadea) A deveni mai puternic (in vibratzii). 21 vi (D. natziuni popoare; adesea ioc a descreshte a scadea) A se inmultzi k numar. 22 vi (D. avere bunuri; adesea in opozitzie a descreshte a se micshora a scadea) A spori k numar valoare etc. 23 vi (De obicei cu determinari care indica substantza inlocuita; adesea ioc a se micshora a scadea a descreshte) A deveni mai puternic shi mai greu de suportat. 24 vi (D. defecte ale obiectelor; adesea ioc a se micshora a scadea a descreshte) A deveni mai intens shi mai adanc. 25 vi (D. boli simptome epidemii etc.) A se intinde pe o arie mai mare. 26 vi (D. forme de teren) A deveni mai mare prin apropiere. 27 vi (D. oameni sau actziunile manifestarile etc. lor) A progresa. 28 vi (D. ape) A se umfla. 29 vi (D. nivelul apelor) A se ridica. 30 vi (D. aluat paine cozonac etc.) Ashi mari volumul prin dospire. 31 vi (Ivr; d. lana) A deveni mai mare. 32 vi (Rar; d. timp sau unitatzi de timp) A deveni mai lung. 33 vi (D. timp sau unitatzi de timp) A se adauga. 34 vi (D. ura) A se mari. 35 vt (C.i. copii) A ingriji sa se dezvolte bine. 36 vt (C.i. plante) A cultiva. 37 vt (C.i. animale) A prasi. 38 vt (C.i. copii) A educa. 39 vt (C.i. copii) A instrui. 40 vi (D. oameni) Ashi ridica nivelul profesional cultural etc. corectata

CRÉSHTE cresc vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni animale plante) A se mari treptat k rezultat al. procesului vietzii; a se dezvolta. Ciripitzi acolo Pasaruici golashe Ciripitzi shi creshtetzi K copilun fashe. GOGA C. P. 13. Baiatul de ce creshtea daia se facea mai istetz. ISPIRESCU L. 41. Vad iarba cum creshte din pamint. CREANGA P. 243. SHi crescu shi se facu mare k brazii codrilor. EMINESCU N. 4. ◊ (Determinat prin «mare») De trei ani de cind nu lam vazut o fi crescut mare shi mo fi uitat. ALECSANDRI T. I 183. ◊ (Poetic) Vom creshte bogatzi shi puternici shi dirji Cum creshte in basm fatfrumosul. BANUSH B. 125. Dar amurgul palid anceput sa scada. Noaptea k un abur creshte din zapada. TOPIRCEANU S. A. 28. ◊ Fig. Din fiece piept de ogor Creshte poemul spicului roditor. DESHLIU G. 19. ◊ Expr. Sa creshti mare! formula cu care se raspunde la salut unui copil sau cu care i se multzumeshte pentru un serviciu. Buna seara... zisera copiii.Sa creshtetzi mari! zise o baba. RETEGANUL P. II 34. A creshte vazind cu ochii = a creshte neobishnuit de repede. Griul papushoiul creshteau vazind cu ochii. CAMILAR TEM. 102. Tase e voinic shi creshte vazind cu ochii. SADOVEANU M. C. 196. Purcelul incepe a se infiripa shi a creshte vazind cu ochii. CREANGA P. 76. ♦ (Despre par pene unghii shi in general despre partzi ale corpului) A se ivi shi a se dezvolta; a deveni mare. Porni luceafarul. Creshteau In cer a lui aripe. EMINESCU O. I 176. Ceai patzit ce tzia crescut in spinare? ALECSANDRI T. 438. Grijeshtene o luna doua Sa ne creasca pene noua Sa putem shi noi zbura. JARNÍKBIRSEANU 205. Creshte barba fara veste. JARNÍKBIRSEANU D. 367. ♦ (Despre o parte a corpului taiata rupta; adesea determinat prin «la loc») A se reface a se regenera. Unghia zdrobita creshte la loc. 2. Intranz. (Despre oameni urmat de un adverb sau de determinari introduse prin prep. «la» «in» «pe» «cu») Ashi petrece copilaria a trai primii ani ai vietzii. Cu mine shi cu ea atzi crescut. PREDA I. 188. SHi eu am crescut pe cimpul Baraganului! ODOBESCU S. III 14. ♦ (Despre plante) A trai ashi duce viatza. Peste flori ce cresc in umbra Linga ape pe potici Vezi bejanii de albine. EMINESCU O. I 100. In ai Daciei muntzi mari Cresc stejari linga stejari SHi viteji cu bratze tari. ALECSANDRI T. II 204. 3. Tranz. (Cu privire la copii) A ingriji in perioada copilariei a educa. Mama Anghelina dadaca cea batrina care ma crescuse. SADOVEANU N. F. 6. Mai crescut... shi miai purtat de grija k un frate. ALECSANDRI T. 260. O fata orfana crescuta de o bunica a ei. NEGRUZZI S. I 109. ♦ (Cu privire la animale) A prasi a inmultzi. Statzia nu avea un loc imprejmuit unde Tina sashi poata creshte pasarile. C. PETRESCU A. 311. Creshte cai salbatici shii prinde cu arcanul. ALECSANDRI P. III 200. ♦ (Neobishnuit cu privire Ia plante) A cultiva. Ea creshtea legumi shi... le ducea la tirg de vindut. SBIERA P. 249. 4. Intranz. Fig. (Despre oameni) Ashi ridica nivelul politic profesional cultural; a evolua. Cresc la tzara oameni noi cum inainte vreme nu au putut sa creasca. GHEORGHIUDEJ GOSP. AGR. 9. Mashini se nasc dar mai cu osebire cresc oameni mintzi shi bratze incordate. CASSIAN H. 50. SHi dinsul shi oricare dintre tractorishti shi uite shi SHtefan Turcu creshteau mereu pe masura sarcinilor in lupta ce o dadeau pentru indeplinirea lor. MIHALE O. 295. ◊ Tranz. (In expr.) A creshte cadre = a ridica nivelul politic shi ideologic sau calificarea profesionala a cadrelor; a forma cadre noi. 5. Intranz. A se mari a spori (k numar volum. intensitate putere). In rindurile milioanelor shi milioanelor de oameni simpli din toate tzarile creshte dorintza fireasca de apropiere de cunoashtere shi colaborare intre tzari shi popoare. SCINTEIA 1953 nr 2723. Parca zaream crescind spre zari belshugul. DESHLIU in POEZ. N. 143. Din ce in ce cintarea in valuri ea tot creshte Se pare k furtuna ridica al ei glas. EMINESCU O. I 94. Expr. A creshte inima din cineva sau ai creshte inima in piept sau ai (creshte sufletul) se zice cind cineva simte o mare bucurie o deosebita multzumire. Cind te vad zimbind... sufletul imi creshte. EMINESCU O. I 120. Cit imi creshtea mie iniman piept auzind glasul ei! ALECSANDRI C. 28. Cind la joc sempodobeshte Inima din tine creshte. JARNÍKBIRSEANU D. 31. A creshte carnea pe cineva v. carne. ◊ Tranz. Steaua ciobanului parea ashi creshte vilvoarea in rasarit intrecind lucirea palida a lunii. SADOVEANU F. J. 546. ◊ Fig. (Despre corpuri in mishcare) A aparea din ce in ce mai mare apropiinduse. Din departari Vazutusa crescind in zari Radvan cu mire. COSHBUC P. I 145. In goana roibului un sol... Rasare creshten zari venind SHi zarile deabial cuprind. COSHBUC P. I 145. Se iveshteun negru nor Plin de zgomot sunator Ce tot vine ce tot creshte SHi pe cimpuri se latzeshte. ALECSANDRI P. II 14. 6. Intranz. (Despre aluat) A se umfla dospind. Framintata sha dospit SHi cuptorul la umplut SHi colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. 7. Intranz. (Despre ape) Ashi mari volumul a umfla. A crescut Murashu mare De nu pot trece calare. JARNÍKBIRSEANU D. 129. Forme gramaticale: perf. s. crescut part. crescut.

A CRÉSHTE cresc 1. intranz. 1) (despre fiintze plante sau partzi ale organismului lor) A se mari treptat shi continuu; a se dezvolta. ◊ Sa creshti mare! formula de raspuns la salut sau de multzumire adresata mai ales copiilor. ~ vazand cu ochii a creshte foarte repede. 2) (despre un organism sau despre partzi ale lui) A reveni la conditzia initziala; a se regenera; a se reface; a se restabili. 3) fig. (despre persoane) A trece printro serie de schimbari spre o treapta superioara; a progresa; a propashi; a evolua; a se dezvolta; a avansa; a inainta. 4) A petrece anii de copilarie; a copilari. 5) (despre aluat) A se transforma intro masa afanata sub actziunea drojdiilor (sau a altor fermentzi); a dospi. 6) (despre ape) Ashi mari volumul depashind limitele normale; a se umfla. 7) A lua proportzii (k numar volum intensitate etc.); a se dezvolta. ◊ Ai ~ cuiva inima in piept (sau sufletul) (de bucurie) a simtzi un sentiment de satisfactzie deplina. 2. tranz. 1) (copii) A avea in grija asigurand cu cele necesare shi educand (pana la varsta maturitatzii). 2) (animale pasari) A ingriji facand sa se inmultzeasca. 3) rar (plante) A semana a ingriji shi a recolta (in vederea obtzinerii unui venit); a cultiva. /<lat. crescere

creshte v. 1. a se face mai mare a se desvolta: iarba copilul creshte repede; 2. fig. i creshte inima de bucurie; 3. a se adaoge: unde’s doi puterea creshte; 4. a hrani a ingriji shi a instrui: a creshte un copil. [Lat. CRESCERE].

cresc út a créshte v. intr. (lat. créscere it. créscere pv. creisser fr. croitre sp. crecer pg. crescer). Ma maresc ma dezvolt: ĭarba copilu puterea creshte. Ma unflu dospind: cozonaciĭ cresc. A creshte mare a te dezvolta a ajunge adult: sa creshtĭ mare baĭete (formula de urare)! Atzĭ creshte inima de bucurie a te bucura foarte mult. V. tr. Ingrijesc educ: a creshte un copil. Cultiv: a creshte pasarĭ.

créshte (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cresc 1 pl. créshtem; conj. prez. 3 sa creásca; ger. crescand; part. crescút

créshte vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. cresc; conj. prez. 3 sg. shi pl. creásca; perf. s. 1 sg. crescúi 3 sg. crescú m. m. c. p. crescúse; ger. crescand; part. crescút

CRÉSHTE vb. 1. a se dezvolta a se inaltza a se mari (inv. shi pop.) a odrasli (pop.) a se ridica a salta a (se) zburataci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta a trai a vegeta. (Ciupercile ~ in sol bogat.) 3. v. inaltza. 4. v. regenera. 5. v. educa. 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. v. cultiva. 8. v. inmultzi. 9. v. extinde. 10. a (se) mari a spori (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. v. indesi. 12. a se mari a se ridica a se umfla. (Au ~ apele in matca lor.) 13. v. dospi. 14. v. majora. 15. a (se) mari a (se) ridica a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mari a se ridica a se sui a se urca. (Ia ~ temperatura.) 17. v. intensifica. 18. v. intetzi. 19. v. adanci.

CRÉSHTE vb. v. avansa dezvolta evolua inainta progresa propashi.

CRESHTE vb. 1. a se dezvolta a se inaltza a se mari (inv. shi pop.) a odrasli (pop.) a se ridica a salta a (se) zburataci. (Ce mult a ~ copilul!) 2. a se dezvolta a trai a vegeta. (Ciupercile ~ in sol bogat.) 3. a se inaltza a se ridica a se urca. (Vitza a ~ mult de la pamint.) 4. a se reface a se regenera. (Ia ~ unghia cazuta.) 5. a educa a forma (inv.) a pedepsi. (A ~ pe cineva in spiritul patriotismului.) 6. (prin Transilv.) a scula. (~ doi porci.) 7. a cultiva. (~ legume.) 8. a se inmultzi a se mari a se ridica a spori a se urca (inv.) a se multzi a prisosi a se umnoji. (A ~ numarul participantzilor.) 9. a (se) extinde a (se) largi a (se) mari a (se) ridica a spori a (se) urca. (Suprafetzele cultivate au ~ la...) 10. a (se) mari a spori (livr.) a (se) augmenta. (A ~ fondul de rulment.) 11. a se indesi a se ingrosha a se inmultzi a spori. (Rindurile au ~.) 12. a se mari a se ridica a se umfla. (Au ~ apele in matca lor.) 13. a (se) dospi (reg.) a rasari (inv.) a aveni. (Aluatul a ~.) 14. a (se) majora a (se) mari a (se) ridica a (se) scumpi a spori a (se) sui a (se) urca. (Au ~ pretzul; pretzurile sau ~.) 15. a (se) mari a (se) ridica a spori. (A ~ nivelul de trai.) 16. a se mari a se ridica a se sui a se urca. (Ia ~ temperatura.) 17. a se accentua a se amplifica a se intensifica a se intari a se intetzi a se mari a spori. (Viteza vintului a ~.) 18. a (se) indirji a (se) intetzi a spori (fig.) a (se) ascutzi. (Lupta ~ in intensitate.) 19. a (se) adinci a (se) agrava a (se) amplifica a (se) intensifica a (se) mari a spori (fig.) a (se) ascutzi. (Disensiunile au ~.)

creshte vb. v. AVANSA. DEZVOLTA. EVOLUA. INAINTA. PROGRESA. PROPASHI.

A creshte ≠ a descreshte a (se) micshora a (se) reduce a scadea a imputzina

créshte (crésc crescút) vb. 1. A se mari a se dezvolta. 2. A se mari a capata volum a deveni gros. 3. A se umfla aluatul. 4. A se umfla a se ridica apa. 5. A ridica pretzul. 6. A se mari Luna. 7. A ingriji a veghea dezvoltarea unei plante sau a unui copil. 8. A educa a instrui a forma. Mr. crescu criscui creashtire megl. cresc istr. crescu. Lat. crescĕre (Pushcariu 414; CandreaDens. 407; REW 2317; DAR); cf. it. crescere prov. creire fr. croitre cat. crexer sp. port. crecer. Der. crescind adj. (care creshte) der. artificial pe baza part. prez. k fr. croissant; crescut adj. (dezvoltat; educat; adoptat; fermentat; matur); crescut s. n. (inv. virsta); necrescut adj. (foarte tinar; prost crescut); crescator adj. (educator; persoana care se ocupa de creshterea animalelor); creshtere s. f. (marire; actziunea de a creshte; inv. recolta educatzie); crescatorie s. f. (loc unde se cresc animale; pepiniera); creshtet s. n. (virf culme creasta virful capului) mr. creashtit cu suf. et (Pushcariu Dacor. IX 440; DAR; dupa Meyer Alb. St. IV 70 din alb. krešte „creasta” opinie extrem de putzin probabila; dupa Pascu I 70 de la un lat. *crĭstĭdum der. putzin convingator; dupa Cihac I 62 shi Scriban de la creasta) cuvint folosit in general (ALR I 5; lipseshte in Mold. dar apare la Cantemir Negruzzi Creanga); descreshte vb. (a diminua a micshora a se reduce) format k fr. décroitre.

INTER VEPRES ROSAE NASCUNTUR (lat.) trandafirii cresc shi intre maracini Ammiannus Marcellinus „Res gestae” 16 7 4.

VIVAT CRESCAT FLOREAT! (lat.) traiasca creasca infloreasca! Urare rostita la reuniunile academice.

ai creshte ceafa expr. 1. a se ingrasha. 2. a prospera. 3. a parveni.

ai creshte gradinitza pe piept expr. (intl.) a muri; a fi ucis.

cand mio creshte par in palma expr. niciodata.