cearta sf [At: CORESI EV. 123/16 / Pl: certe shi certuri / E: pvb dl certa] 1 Discutzie aprinsa (cu schimb de vorbe aspre) intre (doua sau) mai multe persoane rezultata din (pareri sau) interese diferite Si: controversa disputa (liv) altercatzie litigiu disensiune (pop) galceava (pfm) ciorovaiala (irg) cioandra (inv) price voroava. 2 (Ie) A cauta ~ cu lumanarea A face tot posibilul sa provoace o cearta. 3 (Ic) Cata~ Persoana care cauta mereu prilej de a se certa. 4 (Bot; reg; ic) ~ta casei Vineritza (Ajuga reptans). 5 (Inv) Galagie. 67 Murmur (de nemultzumire). 8 Dushmanie. 9 Observatzie aspra adresata cuiva pentru o gresheala Si: dojana mustrare (liv) reprimanda. 10 (Irg) Pedeapsa.

CEÁRTA certuri s. f. 1. Schimb de vorbe aspre de imputari intre doua sau mai multe persoane rezultat din deosebire mare de pareri sau de interese; disputa verbala (in contradictoriu) sfada gilceava. La cearta unul spune una altul alta ori pe rind ori amindoi deodata. CARAGIALE P. 76. Vazind cearta iscata intre tata shi mama din pricina ma [bunicul] a zis CREANGA A. 18. ◊ Expr. A cauta cearta (sau cearta) cu luminarea = a cauta prilej de cearta a umbla dupa cearta a provoca cearta cu tot dinadinsul. SHi de asta data se legara de dinsul shii cauta cearta cu luminarea. ISPIRESCU L. 248. ◊ Fig. O cearta neincetata de ciocane cazute zgomotos pe nicovala umplea aerul. ANGHEL PR. 82. 2. (Rar) Discordie neintzelegere dushmanie vrajba ura. Cum e badiul pus la chin Sai dau un pahar de vin De certuri Sa nempacam De gresheli Sa ne iertam. TEODORESCU P. P. 547. Pl. shi: (invechit) certe (ALECSANDRI P. II 106 ALECSANDRI P. P. 151).

CEÁRTA certuri s. f. 1. Schimb de cuvinte aspre intre doua sau mai multe persoane; sfada galceava. ◊ Expr. A cauta cearta cu lumanarea = a provoca cearta cu orice pretz. 2. (Rar) Neintzelegere dushmanie ura. Sai dau un pahar de vin De certuri Sa nempacam (TEODORESCU). Postverbal al lui certa.

CEÁRTA cérturi f. 1) Schimb de vorbe rastite (adesea ofensatoare) intre doua sau mai multe persoane; sfada; galceava. ◊ Bun de ~ caruia i place sa se certe; certaretz. 2) Situatzie care reflecta o dezbinare de interese. [G.D. certei; Sil. cearta] /v. a (se) certa

cearta f. discutziune prea vie. [Abstras din certà].

ceárta f. pl. certe (d. a te certa). Discusiune pe ton suparat sfada gilceava.

cataceárta sm [At: BARONZI L. I 96/6 / Pl: ~ / E: ctim cata + cearta] (Pop) Om artzagos.

catzacearta m. galcevitor buclucash.

ceárta s. f. g.d. art. cértei; pl. cérturi

ceárta s. f. g.d. art. cértei; pl. cérturi

cearta gen. certei pl. certuri

cearta certe.

CEÁRTA s. 1. v. neintzelegere. 2. discutzie vorba zarva (pop.) galceava sfada. (Multa ~ sa facut intre ei pentru mine.) 3. admonestare admonestatzie certare dojana dojenire imputare morala mustrare observatzie reprosh (pop. shi fam.) beshteleala mushtruluiala ocara (inv. shi reg.) infruntare probozeala (reg.) probaza probozenie (prin Mold.) banat (Mold.) shmotru (inv.) dascalie imputaciune invatzatura preobrazitura probozire rapshte remonstrare zabrac (fam. fig.) sapuneala scuturatura. (~ care a primito la potolit.)

CEÁRTA s. v. animozitate discordie dushmanie invrajbire ostilitate pedeapsa pornire sanctziune ura vrajba vrajmashie zazanie.

cearta s. v. ANIMOZITATE. DISCORDIE. DUSHMANIE. INVRAJBIRE. OSTILITATE. PEDEAPSA. PORNIRE. SANCTZIUNE. URA. VRAJBA. VRAJMASHIE. ZIZANIE.

CEARTA s. 1. animozitate conflict dezacord dezbinare diferend discordie discutzie disensiune disputa divergentza gilceava invrajbire litigiu neintzelegere vrajba zizanie (inv. shi pop.) price pricina sfada (pop. shi fam.) circota dihonie rik (pop.) hartza (inv. shi reg.) pricaz scirba toi (reg.) bucluc hira poanca sfadalie zoala (Mold. shi Transilv.) poara (Bucov. shi Transilv.) shcort (inv.) dezunire gilcevire imponcishare judetz neashezare neunire pira pricinuire pricire prigoana prigonire zavistie zurbava (grecism inv.) filonichie (fig.) ciocnire. (~ dintre doua persoane.) 2. discutzie vorba zarva (pop.) gilceava sfada. (Multa ~ sa facut intre ei pentru mine.) 3. admonestare certare dojana dojenire imputare morala mustrare observatzie reprosh (pop. shi fam.) beshteleala mushtruluiala ocara (inv. shi reg.) infruntare probozeala (reg.) probaza probozenie (prin Mold.) banat (Mold.) shmotru (inv.) dascalie imputaciune invatzatura preobrazitura probozire rapshte remonstrare zabrac (fam. fig.) sapuneala scuturatura. (~ care a primito la potolit.)

CEARTA. Subst. Cearta certare (inv.) sfada (pop.) rica (fam.) gilceava (pop.) gilcevire (inv. shi pop.) zavistie (inv.) altercatzie (livr.) incontrare (pop.) ciorovaiala (fam.) ciorovaire (rar) ciondaneala (fam.) cioanda (reg.) hartza poara (reg.) circota (pop. shi fam.) sfadalie (reg.) ciorobor (reg.). Mustrare dojana. Neintzelegere divergentza discordie dezbinare disensiune dezacord zizanie dihonie (reg.) hira (reg.). Conflict litigiu diferend ciocnire (fig.) opozitzie infruntare imponcishare (inv.). Disputa controversa (fam) contentziune (rar). Scandal taraboi zarva galagie vilva tevatura a zgomot larma. Cearta cu bataie rix (rar) incaierare incaierat (reg.) artzag (pop. shi fam.) paruiala (fam.) bataie. Certaretz sfadnic (reg.) gilcevitor (pop.) scandalagiu zurbagiu circotash (pop. shi fam.) zavistios (inv.). Adj. Certaretz sfadnic (reg.) gilcevitor (pop.) artzagos (pop. shi fam.) circotash (pop. shi fam.) sfadaush (reg.) rau de gura (de clantza). Certat suparat imponcishat (inv.). Vb. A se certa a se sfadi (pop.) a se gilcevi (pop.) a se ciorovai (fam.) a se ciondani (fam.) a se hirii a se prici (inv. shi reg.) a se lua la hartza a se pune in pizma (cu cineva) a se lua in coltz (cu cineva) a se impunge cu vorba ashi face de najit a cauta cearta (pricina) cu luminarea a se certa furca a se certa (a se injura) k la usha cortului. A se infrunta a se ciocni (fig.) a se incontra (pop.) a se imponcisha (inv.). A face scandal (taraboi zarva galagie) a da dilg in tirg. A se lua la hartz (hartza) a sari in capul (cuiva) a fi pus pe incaierare a fi pus pe artzag a se incaiera a se lovi a se parui a se bate. A fi certaretz a fi cu gura mare a fi gata de cearta a sta cu toporul in briu a umbla cu tzifna in nas. A certa a mustra a dojeni a face observatzii a lua la rost. V. amenintzare bataie blestem cicaleala discreditare mustrare nestapinire de sine.