INTZELÉGERE intzelegeri s. f. 1. Actziunea de a (se) intzelege shi rezultatul ei. ♦ Pricepere iscusintza inteligentza ratziune. 2. Bunavointza compasiune fatza de situatzia (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei de sentimente; acord invoiala invoire. ♦ Tratat document incheiat intre doua sau mai multe state organisme etc. 4. Pace armonie¹. V. intzelege.

intzelegere sf [At: TDRG / Pl: ~ri / E: intzelege] 1 Posedare a unei idei clare shi precise despre un lucru Si: intzeles¹ (1) intzelegut¹ (1) intzeleguta (1) (inv) intzelegatura (1). 2 (Inv) Patrundere cu mintea Si: intzeles¹ (2) (inv) intzelegatura (2). 3 (Inv) Receptare a ceea ce vrea sa spuna cineva Si: intzeles¹ (3) (inv) intzelegatura (3). 45 (Pricepere shi) aprobare a cauzelor comportarii cuiva Si: intzeles¹ (45). 6 Acceptare a unei glume facute pe socoteala sa Si: intzeles¹ (6). 7 Constatare. 8 Observare. 9 Imaginare. 10 Compasiune fatza de situatzia grea a cuiva Si: intzeles¹ (10). 11 Comuniune de sentimente Si: intzeles¹ (11). 12 Posibilitate de a decoda un mesaj intro limba straina Si: intzeles¹ (12). 13 Decodare a unui sens exprimat prin aluzii fara a fi spus explicit Si: intzeles¹ (13). 14 Raspandire a zvonului despre ceva Si: intzeles¹ (14). 15 Aflare. 16 Scuzare. 17 Concepere. 18 Luare in consideratzie a ceva Si: intzeles¹ (18). 19 Cadere de acord cu cineva asupra unei probleme Si: intzeles¹ (19). 20 Convenire cu cineva asupra unei afaceri Si: acord invoiala intzeles¹ (20). 21 Convietzuire in armonie. 22 Concordantza a ideilor. 23 Gandire. 24 Inteligentza.

INTZELÉGERE intzelegeri s. f. 1. Actziunea de a (se) intzelege shi rezultatul ei. ♦ (Inv.) Pricepere iscusintza inteligentza ratziune. 2. Bunavointza compasiune fatza de situatzia (grea a) cuiva. 3. Comuniune de idei de sentimente; acord invoiala invoire. 4. Pace armonie¹. V. intzelege.

INTZELÉGERE intzelegeri s. f. Actziunea de a (se) intzelege shi rezultatul ei. 1. Facultate putere de a pricepe de a patrunde un fenomen o situatzie o idee. Deodata privind piezish la ochii ei avu intzelegerea k ea de mult banuieshte toate. SADOVEANU B. 160. Sa se duca la shcolile de adultzi k sa invetze shi sashi ascuta intzelegerea. id. E. 26. Poeziile care le invatza [copiii] pe dinafara... ramin departe de intzelegerea lor. VLAHUTZA O. A. 188. ♦ (Invechit) Pricepere. Mihai avea destula intzelegere spre a constitui acest stat. BALCESCU O. II 289. 2. Bunavointza fatza de situatia (grea a) cuiva faptul de a lua parte la necazurile cuiva de a le impartashi. In ochii lui Matei pina atunci reci shi rai k nishte ochi de sharpe scapara o luminitza de intzelegere de interes. GALAN B. I 413. Robenii ori de cite ori lea stat in putintza sau aratat oameni cu suflet shi cu intzelegere pentru cumpenile vietzii. id. Z. R. 45. 3. Aranjament acord invoiala. Pe estrada dupa intzelegere sa urcat intii Toma Ganovici pe vremuri ceferist. GALAN Z. R. 17. ◊ Expr. A lua intzelegere (cu cineva) = a cadea de acord a ajunge la invoiala (cu cineva asupra unui lucru). Venea sa ia intzelegere cu Bologa in privintza serviciului de noapte. REBREANU P. S. 63. ♦ Relatzii pashnice prietenie pace. Oamenii sovietici sint incredintzatzi k colaborarea culturala internatzionala contribuie la progresul shtiintzei culturii artei la intzelegerea intre popoare. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 373 1/3. ◊ Buna intzelegere = acord deplin.

INTZELÉGERE ~i f. 1) v. A INTZELEGE shi A SE INTZELEGE. 2) Facultatea de a intzelege lucrurile. 3) Atitudine binevoitoare; bunavointza. 4) Comunitate de vederi asupra unui lucru; conventzie; acord. 5) Situatzie caracterizata prin relatzii bune; stare de conceptzii comune asupra unei chestiuni; consens. [G.D. intzelegerii] /v. a (se) intzelege

intzelegere f. 1. actziunea puterea shi starea de a intzelege: intzelegerea lucrurilor; 2. fig. acord de sentimente unire de vederi: traiesc in buna intzelegere; 3. legaturi secrete: a avea intzelegere cu conspiratorii.

intzelégere f. Pricepere inteligentza: intzelegerea lucrurilor. Invoĭala acord concordie: a trai in (buna) intzelegere. Legaturĭ secrete: a avea intzelegere cu conspiratoriĭ. A lua intzelegere cu cineva a te intzelege a te invoi a conveni.

atoateintzelegere sf [At: SADOVEANU D. P. 139 / Pl: ~ri / E: atoate + intzelegere] Intzelegere pentru toate ideile situatziile etc.

intzelegere cordiala f. v. Entente.

intzelégere s. f. g.d. art. intzelégerii; pl. intzelégeri

intzelégere s. f. g.d. art. intzelégerii; pl. intzelégeri

INTZELÉGERE s. 1. percepere pricepere sesizare (inv.) pricepatura shtiutura. (~ situatziei.) 2. cunoashtere perceptzie pricepere. (Proces de ~.) 3. patrundere pricepere (livr.) comprehensiune (inv.) vedere. (Inzestrat cu o ~ deosebita.) 4. v. judecata. 5. v. conshtiintza. 6. bunavointza ingaduintza marinimie mila (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (A demonstrat multa ~.) 7. (pop.) ingaduintza. (~ fatza de necazurile cuiva.) 8. v. armonie. 9. acord aranjament combinatzie contract conventzie invoiala invoire legamant pact tranzactzie (inv. shi pop.) legatura (pop.) targ tocmeala tocmire (prin Munt.) prinsoare (inv.) ashezamant cuvant simfonie sulf shart (arg.) shusta. (Conform ~...) 10. v. invoiala. 11. acord. 12. acord invoiala vorba. (Asha nea fost ~?)

INTZELÉGERE s. v. deshteptaciune intelect inteligentza judecata minte pricepere ratziune spirit.

intzelegere s. v. DESHTEPTACIUNE. INTELECT. INTELIGENTZA. JUDECATA. MINTE. PRICEPERE. RATZIUNE. SPIRIT.

INTZELEGERE s. 1. percepere pricepere sesizare (inv.) pricepatura shtiutura. (~ situatziei.) 2. cunoashtere perceptzie pricepere. (Proces de ~.) 3. patrundere pricepere (livr.) comprehensiune (inv.) vedere. (Inzestrat cu o ~ deosebita.) 4. gindire intelect judecata minte ratziune (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5. conshtiintza. (~ datoriei implinite.) 6. bunavointza ingaduintza marinimie mila (inv. shi pop.) milostenie (inv.) priintza (turcism inv.) musaadea. (A demonstrat multa ~.) 7. (pop.) ingaduintza. (~ fatza de necazurile cuiva.) 8. acord armonie impaciuire pace unire (livr.) concert concordie (pop.) potriveala. (~ ce domnea intre ei.) 9. acord aranjament combinatzie contract conventzie invoiala invoire legamint pact tranzactzie (inv. shi pop.) legatura (pop.) tirg tocmeala tocmire (prin Munt.) prinsoare (inv.) ashezamint cuvint simfonie sulf shart (arg.) shusta. (Conform ~...) 10. invoiala (reg.) tocma (prin Ban.) pogoada (prin Olt. shi Ban.) pogodeala. (Au ajuns la ~ in privintza pretzului.) 11. (JUR.) acord consens (inv.) soglasuire. (Intre partzi a intervenit o ~.) 12. acord invoiala vorba. (Asha nea fost ~?)

Intzelegere ≠ neintzelegere

INTZELEGEREA BALCANICA aliantza regionala de securitate shi cooperare incheiata pe 9 febr. 1934 la Atena intre Romania Iugoslavia Grecia shi Turcia. I. B. avea drept scop mentzinerea statuquoului teritorial statornicit in Balcani in urma primului razboi mondial. Alaturi de Mica Intzelegere a constituit unul dintre instrumentele de baza ale politicii externe a Romaniei de promovare a pacii pentru dezarmare shi securitate colectiva in Europa. SHia incetat activitatea in 1940.

MICA INTZELEGERE (MICA ANTANTA) organizatzie de securitate regionala alcatuita din Romania Iugoslavia shi Cehoslovacia prin conventzii bilaterale de aliantze intre Cehoslovacia shi Iugoslavia (14 aug. 1920) Romania shi Cehoslovacia (23 apr. 1921) shi RomaniaIugoslavia (7 iun. 1921). Avea k obiectiv principal respectarea prevederilor tratatelor de pace de la sfarshitul primului razboi mondial shi mentzinerea statusquoului teritorial. Sa destramat dupa cotropirea Cehoslovaciei de catre trupele germane (sept. 1938mart. 1939).

TRIPLA INTZELEGERE (ANTANTA) denumire a blocului militar shi politic format in anii 19041907 de Marea Britanie Frantza shi Rusia. In cursul primului Razboi Mondial i sau alaturat shi alte state. Era indreptata impotriva Triplei Aliantze.