PURTÁ port vb. I. 1. Tranz. A lua a ridica a tzine pe cineva sau ceva in mana in bratze etc. pentru al transporta in alta parte; a duce. ◊ Expr. A purta pe cineva pe palme = a arata cuiva o grija deosebita a rasfatza pe cineva. A purta (pe cineva) pe degete = a dispune de cineva dupa bunul sau plac. (Inv.) A purta arma = a aduce arma in pozitzia regulamentara de salut. ♦ A trece a transmite ceva (dintro mana intralta din mana in mana de la unul la altul) ◊ Expr. A purta vorbe (sau minciuni) = a cleveti a barfi. ♦ (Despre vehicule) A transporta a cara. ♦ (Despre animale) A trage dupa sine. 2. Tranz. A duce dintro parte in alta dintrun loc in altul sau intrun anumit loc; a conduce (indrumand calauzind dirijand); a insotzi. ♦ (Inv. shi pop.) A induce in eroare; a amagi a pacali. ◊ Expr. A purta (pe cineva) cu vorba = a face promisiuni fara ashi tzine cuvantul (pentru a obtzine un ragaz); a taragana. ♦ (Pop.) A manui o unealta. 3. Tranz. Ashi duce sarcina a avea fat in pantece. ♦ Fig. A suporta a suferi a rabda. 4. Refl. (Reg.) A umbla (de colo pana colo) a circula a merge. 5. Tranz. A mishca incoace shi incolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau ashi tzine corpul intro anumita pozitzie. ♦ A face sa se mishte de colo pana colo; a agita a plimba dintro parte in alta. 6. Tranz. A avea a poseda a detzine; a contzine a ascunde. ♦ A avea anumite sentimente atitudini; a nutri. ◊ Loc. vb. A purta dushmanie (sau pica) = a dushmani. A purta interes = a se interesa de... (Reg.) A purta frica de... = a se teme de... 7. Tranz. A avea a moshteni sau a transmite un nume. 8. Tranz. A avea a tzine asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). 9. Tranz. A pune pe sine un obiect de imbracaminte o podoaba etc. a fi imbracat incaltzat sau impodobit cu... a folosi un anumit obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte. ◊ Loc. adj. De purtat = care serveshte k imbracaminte (de fiecare zi). ◊ Expr. A purta doliu = a umbla imbracat in negru (in semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe imbracaminte. ♦ A avea ceva pe sine (de la natura sau datorita obiceiului a modei etc.) Poarta un coc deosebit. ◊ Expr. (Fam.) A purta coarne = (despre barbatzi) a fi inshelat in casnicie. (Refl. impers.) Se poarta = e la moda se obishnuieshte e modern. ♦ Refl. A se conforma unei anumite mode. ♦ Tranz. A aranja imbracamintea accesoriile de imbracaminte parul etc. intrun anumit fel. Poarta parul peste cap. 10. Tranz. A suporta cheltuielile grija cuiva; a intretzine. ◊ Expr. A purta de grija cuiva = a ingriji. A purta grija cuiva = a fi ingrijorat din cauza cuiva. 11. Tranz. A detzine o functzie un post un titlu. ◊ Expr. A purta raspunderea = a fi raspunzator. 12. Tranz. A intretzine a duce a sustzine. ◊ Loc. vb. A purta (o) discutzie = a discuta. A purta (o) conversatzie = a conversa. A purta lupte (sau razboi) = a se lupta a se razboi. 13. Tranz. (Despre obiecte) A avea imprimat gravat etc. un semn distinctiv. 14. Refl. A se comporta a se manifesta (intrun anumit fel). Lat. portare.

purta [At: PSALT. HUR. 116^r/8 / V: (inv) porta / Pzi: port / E: ml portare] 1 vt A tzine in maini in spate pe umar etc. ducand cu sine undeva. 2 vt (Inv; is) Poartavoce Portavoce. 3 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) pe degete A dispune de cineva dupa bunul plac. 4 vt (Pex; iae) A inshela. 5 vt (Reg; ie) A ~ poshta A flecari. 6 vt (Reg; ie) A ~ sufletul in traista A nu se tzine de cuvant Si: a mintzi. 7 vt (Fig; asr) A suporta consecintzele. 8 vt (Fig; asr; pex) A suporta. 9 vi (Rar; ie) Ai ~ (cuiva) de cheltuiala A suporta toate cheltuielile cuiva. 10 vt A trece dintro mana in alta de la unul la altul. 11 vt A trece dintro parte in alta. 12 vt A avea asupra sa pentru a se folosi la nevoie. 13 vt (D. mijloace de transport d. fiintze) A transporta. 14 vt A duce cu sine. 15 vt (Inv; c. i. victorii succese) A reputa. 16 vt A sprijini in mers sa nu cada. 17 vt(a) (D. femele femei) A fi insarcinata. 18 vt (D. plante) A rodi. 19 vt (C. i. fiintze) A calauzi¹ (1). 2021 vtrp (Pgn) A (se) duce dintrun loc intraltul. 22 vt A determina sa se duca undeva in mod real sau imaginar. 23 vt A duce cu fortza shi sub paza. 24 vt (Inv; pfm; fig) A inshela ducand pe o cale greshita. 25 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau cu vorbe ori inv cu voroave) A face promisiuni fara ashi tzine cuvantul pentru a obtzine ragaz. 26 vr (Pop; pex) A se perinda. 27 vr (Pop) A se plimba. 28 vr (Ivr) A pleca. 29 vr (Rar) A se indrepta catre... 30 vt (Rar) A trimite. 31 vt (Rar; c. i. drumuri) A parcurge. 32 vr (Reg) A se grabi. 33 vt (C. i. corpul sau o parte a corpului unei fiintze un organ anatomic) A mishca ritmic incoace shi incolo de obicei in timpul mersului. 34 vtf (Spc; rar; c. i. parul) A flutura. 3536 vtrp (Rar) A trece pe suprafatza a ceva dintro parte in alta. 3738 vtrp (Ivp; c. i. vorbe veshti zvonuri etc.) A raspandi. 39 vr (Inv; ie) A i se ~ numele A ajunge sa fie cunoscut de totzi. 40 vt (Irg) A avea grija de... 41 vt (Ivr) A intretzine din punct de vedere material. 42 vt (C. i. actziuni) A desfashura cu eforturi proprii. 43 vt (Ie) A ~ (pe cineva) prin judecatzi A da pe cineva in judecata tarandul mereu pe la procese. 44 vt A indeplini o functzie o insarcinare sau a detzine un titlu o demnitate. 45 vt (C. i. instrumente unelte arme etc.) A manui cu pricepere cu indemanare. 46 vt A avea o anumita infatzishare de la natura ori potrivit obiceiului modei etc. 47 vt (Rar; ie) A ~ coarne A fi inshelat in casnicie. 48 vt (Spc; c. i. obiecte de imbracaminte de incaltzaminte podoabe etc.) A umbla imbracat incaltzat impodobit cu... 49 vi (Jur; udp „asupra”) A se referi la... 50 vi (Reg) A fi mai rezistent. 51 vt (Ie) A ~ doliu A umbla imbracat in negru sau a avea aplicata o fashie neagra pe haine in semn de doliu. 52 vt A avea imprimat gravat pictat scris. 53 vt A avea in structura sa. 54 vt (Inv) A detzine pentru a conduce a decide etc. 55 vt (C. i. ganduri sentimente intentzii etc.) A nutri. 5657 vti (Ilv) A ~ (de) grija (sau grija) cuiva sau de (ori inv despre) ceva A se ingriji de cineva sau de ceva. 58 vt (Fam; ie) Ai ~ cuiva un dinte A urmari sa se razbune pe cineva. 59 vt A contzine intro maniera abstracta psihologica. 60 vt (C. i. nume) A se numi. 6162 vtrp (C. i. conversatzii corespondentza) A intretzine. 6364 vtrp (Pop) A indeplini conform traditziei sau randuielilor bisericeshti. 65 vr A avea o anumita conduita. 66 vr (Pex) A actziona intrun anumit fel. 67 vtf (Pop) A se comporta cu cineva dupa bunul sau plac. 68 vr (Ivr; fig) A se desfata (5). 69 vr (Inv) A se desfashura.

PURTÁ port vb. I. 1. Tranz. A lua a ridica a tzine pe cineva sau ceva in mana in bratze etc. pentru al transporta in alta parte; a duce. ◊ Expr. A purta pe cineva pe palme = a arata cuiva o grija deosebita a rasfatza pe cineva. A purta (pe cineva) pe degete = a dispune de cineva dupa bunul sau plac. (Inv.) A purta arma = a aduce arma in pozitzia regulamentara de salut. ♦ A trece a transmite ceva (dintro mana intralta din mana in mana de la unul la altul) ◊ Expr. A purta vorbe (sau minciuni) = a cleveti a barfi. ♦ (Despre vehicule) A transporta a cara. ♦ (Despre animale) A trage dupa sine. 2. Tranz. A duce dintro parte in alta dintrun loc in altul sau intrun anumit loc; a conduce (indrumand calauzind dirijand); a insotzi. ♦ (Inv. shi pop.) A induce in eroare; a amagi a pacali. ◊ Expr. A purta (pe cineva) cu vorba = a face promisiuni fara ashi tzine cuvantul (pentru a obtzine un ragaz); a taragana. ♦ (Pop.) A manui o unealta. 3. Tranz. Ashi duce sarcina a avea fat in pantece. ♦ Fig. A suporta a suferi a rabda. 4. Refl. (Reg.) A umbla (de colo pana colo) a circula a merge. 5. Tranz. A mishca incoace shi incolo corpul sau o parte a corpului; a umbla sau ashi tzine corpul intro anumita pozitzie. ♦ A face sa se mishte de colo pana colo; a agita a plimba dintro parte in alta. 6. Tranz. A avea a poseda a detzine; a contzine a ascunde. ♦ A avea anumite sentimente atitudini; a nutri. ◊ Loc. vb. A purta dushmanie (sau pica) = a dushmani. A purta interes = a se interesa de... (Reg.) A purta frica de... = a se teme de... 7. Tranz. A avea a moshteni sau a transmite un nume. 8. Tranz. A avea a tzine asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). 9. Tranz. A pune pe sine un obiect de imbracaminte o podoaba etc. a fi imbracat incaltzat sau impodobit cu... a folosi un anumit obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte. ◊ Loc. adj. De purtat = care serveshte k imbracaminte (de fiecare zi). ◊ Expr. A purta doliu = a umbla imbracat in negru (in semn de doliu) sau cu un semn negru de doliu pe imbracaminte. ♦ A avea ceva pe sine (de la natura sau datorita obiceiului a modei etc.) Poarta un coc monumental. ◊ Expr. (Fam.) A purta coarne = (despre barbatzi) a fi inshelat in casnicie. (Refl. impers.) Se poarta = e la moda se obishnuieshte e modern. ♦ Refl. A se conforma unei anumite mode. ♦ Tranz. A aranja imbracamintea accesoriile de imbracaminte parul etc. intrun anumit fel. Poarta parul peste cap. 10. Tranz. A suporta cheltuielile grija cuiva; a intretzine. ◊ Expr. A purta de grija cuiva = a ingriji. A purta grija cuiva = a fi ingrijorat din cauza cuiva. 11. Tranz. A detzine o functzie un post un titlu. ◊ Expr. A purta raspunderea = a fi raspunzator. 12. Tranz. A intretzine a duce a sustzine. ◊ Loc. vb. A purta (o) discutzie = a discuta. A purta (o) conversatzie = a conversa. A purta lupte (sau razboi) = a se lupta a se razboi. 13. Tranz. (Despre obiecte) A avea imprimat gravat etc. un semn distinctiv. 14. Refl. A se comporta a se manifesta (intrun anumit fel). Lat. portare.

PURTÁ port vb. I. 1. Tranz. A lua a ridica a tzine (pe cineva sau ceva) in mina in bratze in spinare pentru al transporta in alta parte sau al duce dintrun loc in altul. Copilul se simtzea purtat pe sus. DUMITRIU N. 147. Femeilealearga mincare facind SHi umplu paharul shil poarta pe rind. COSHBUC P. I 143. La ceremoniile cele mari vataful de copii purta arcul shi purpura domnilor. BALCESCU O. I 18. ◊ Fig. Multe au vazut ochii mei deatita amar de veacuri cite port pe umerele acestea. CREANGA O. A. 223. Ce sa va spun voua oameni de ieri eu omul veacului care port doua sute de ierne in spate. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Expr. A purta pe cineva pe palme (sau k pe palma) = a arata cuiva o grija deosebita a dezmierda a rasfatza pe cineva. A purta (pe cineva) pe degete v. deget. ◊ (Mil.; invechit) A purta arma = a aduce arma in pozitzia reglementara de salut. Pe loc tot regimentul Senshira poarta arma saluta cu onor. ALECSANDRI O. 244. ♦ (Cu privire la o insarcinare oficiala) A conduce a executa a indeplini. El purta cu intzelepciune treburile imparatziei. RETEGANUL P. III 7. De douazeci shi mai bine de ani de cind port vornicia in Pipirig am duso cam anevoie numai cu rabushul. CREANGA A. 18. Eu port toata puterea. ALECSANDRI T. II 169. ♦ A duce a transporta. Iarna puneam ciinele in saniutza K sa shtie shi el ce binei sa te poarte altzii. BENIUC V. 24. Gabrioleta boierului lea purtat la conac. STANCU D. 53. Calul meu sa ma poarte k sageata. ALECSANDRI P. III 12. ◊ Fig. Pe cind luna straluceshte pestea tomurilor bracuri Intro clipal poarta gindul indarat cu mii de veacuri. EMINESCU O. I 132. ◊ Expr. A purta vorbe (sau minciuni) = a cleveti a birfi. ♦ (Cu privire la fiintze date in seama sau in grija cuiva) A face sa mearga dintrun loc in altul conducind calauzind minind din urma sau ducind cu sine. Fata mea e k o stea frumoasa shi curata sham purtato shin tzara lesheasca la oleaca de invatzatura. SADOVEANU O. VII 30. Pe cucosh il purta in toate partzile dupa dinsul cu salba de aur la git. CREANGA P. 70. Om bogat shi fara sfat Ce ma portzi prin sat legat Zici k birul nu tziam dat? TEODORESCU P. P. 289. ◊ Fig. Ce vint te poarta pe la mine? RETEGANUL P. V 43. Mau purtat odata pacatele pe acolo. CREANGA P. 235. ◊ Expr. A purta (pe cineva) de nas = a supune pe cineva vointzei sale amagindul prostindul inshelindul. Era gura unui vlajgan mare din gramada care se vede cai purta pe ceilaltzi de nas. STANOIU C. I. 68. Sai poarte ei de nas dupa cum le place lor. CARAGIALE O. III 65. SHacum se zice cal poarta de nas fata lui domnitza Sinziana? ALECSANDRI T. I 390. A purta (pe cineva) cu vorba (mai rar cu vorbe sau cu fagaduintzi) = a promite fara ashi tzine cuvintul pentru a obtzine un ragaz; a taragana. La inceput purtat cu fagaduintzi apoi respins... paloshul shi focul intrara in tzara vrajmasha. SADOVEANU O. I 247. De unde sa shtiu de ce ma poarta cu vorba Alcaz? C. PETRESCU C. V. 54. Sal port cu vorbe k loi insura cu Mandica pina ceoi mintui tirgul. ALECSANDRI T. 827. (Eliptic) Asha ma purtat shi pe mine deau trecut saptaminile. REBREANU R. I 205. A purta (pe cineva) de la Ana la Caiafa v. caiafa. ♦ (Cu privire la unelte) A minui. Apoi lasca Rada shtie SHin ce fel sa poarte sapa. COSHBUC P. I 94. Capitane Solomoane Ia dami drumu din catane Sa mai port plugu de coarne. SHEZ. II 79. 2. Tranz. A duce o povara; a cara. K un fluviu care poarta a lui insule pe el. EMINESCU O. IV 125. ♦ Fig. A suporta. Doua zile au purtat ei nelinishtea aceasta sau trudit shi sau sfatuit. SADOVEANU O. VIII 139. Iubirea ta o port k peun blestem. CAZIMIR L. U. 94. Este drept k fiecare sa poarte ponosul faptelor shi ziselor sale. ODOBESCU S. III 10. ♦ Ashi duce sarcina a avea fat in pintece. Nu vezi pe cine am la genunchii mei? Pe muma care a purtat in pintecele ei pe domnul de mine al Moldovei. DELAVRANCEA O. II 32. Itzi iert moartea mea dar nutzi voi ierta niciodata pe aceea a nevinovatului prunc ce port in sinul meu. NEGRUZZI S. I 29. ◊ (Prin metonimie) O! de sinul meu ferice K purtat shi a nascut Domn viteaz shi priceput! ALECSANDRI P. II 108. ◊ Absol. Bivolitzele poarta un an de zile. RETEGANUL P. V 50. ♦ (Despre flori plante; cu complementul «rod») A rodi. Multe flori sint dar putzine Rod in lume o sa poarte. EMINESCU O. I 226. 3. Refl. (Mold.) A se indrepta spre... a merge de colo pina colo a circula. Sateni cu fetzele linishtite cu muierile shi cu copiii dupa dinshii se purtau incet spre comedii. SADOVEANU O. III 384. La doua ferestre se vedea seara lumina shi o umbra se purta mereu de colo colo. VLAHUTZA O. A. III 81. Vornicul Nica Petricai cu paznicul vatamanul shi citziva nespalatzi de mazili se purtau pintre oameni de colo pina colo. CREANGA A. 8. ♦ A umbla a se tzine a merge. Abia se mai purta pe picioare. VLAHUTZA N. 6. 4. Tranz. (Cu privire la corp sau la o parte a corpului) A mishca incoace shi incolo; a duce. V. deplasa. Baba ishi purta prin casa trupui greu cautind plosca de lemn. SADOVEANU B. 53. Dracul... intra inlauntru shi incepe ashi purta coditza cea birligata pe la nasul unchiashului. CREANGA P. 53. Astfel vine mladioasa trupul ei frumos il poarta. EMINESCU O. I 85. ◊ (Prin analogie) Ceasornicul... batea clipele tictac rar shishi purta limba in lungul peretelui. SADOVEANU P. 101. ◊ Refl. Tot trupul fetei se purta intrun ritm mladios. SADOVEANU O. I 408. Trupul lautarului sta k de piatra numai minile se purtau. id. ib. 303. ♦ A face sa se mishte de colo pina colo. Vintul le purta pletele. SADOVEANU O. I 298. Cind vintul sufla de poarta crengutzele copacilor avem vint; de poarta cracii mai groshi shi sufla col de jos e vint mare. SHEZ. V 140. 5. Tranz. (In locutziuni verbale) A purta (de) grija (sau grija cuiva sau a ceva) = a avea grija (de cineva sau de ceva); a fi ingrijorat (de soarta cuiva sau a ceva). Poartai grija! Tot a mea So gasesc tot dor sami poarte! COSHBUC P. I 138. Despre sosirea mea daca nu te anuntz din vreme nu purta grija. CARAGIALE O. VII 78. Nu purta grija noastra domnule. ALECSANDRI T. II 32. A purta raspunderea = a fi raspunzator. Sfaturile populare poarta raspunderea pentru aplicarea intocmai a hotaririlor partidului shi guvernului in vederea imbunatatzirii schimbului de marfuri dintre orash shi sat. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 103. Ai purta (cuiva) simbetele v. simbata. A purta dushmanie (sau pica) = a dushmani a invidia. Era var cu un lucrator caretzi purta pica. PAS Z. I 270. Nam dat in viatza nimanui Prilej sami poarte dushmanie. COSHBUC P. I 199. A purta banat = a purta pica a avea necaz ciuda (pe cineva). Nu shtiu cei cu tine K tot portzi banat De te rid prin sat. COSHBUC P. II 143. A purta interes = a se interesa de... Deshi erau amindoi batrini ei se grabise astfeli incit aceasta trada viul interes ce trebuia sal poarte pentru Dionis. EMINESCU N. 77. A purta lupte (sau razboi batalie) = a se lupta a se razboi. Cincizeci de ani de cind imparatul purta razboi cun vecin. EMINESCU N. 3. K de cind portzi batalie Ramin holdele pustie Fete shi mame batrine SHi copiii fara pine. HODOSH P. P. 229. A purta biruintza = a birui a invinge. Sa purtam biruintza asupra vrajmashilor. ISPIRESCU M. V. 23. (Regional) A purta frica de... = a se teme de... Nu purta frica de aceasta. SBIERA P. 53. Port frica de barbat. JARNÍKBIRSEANU D. 177. 6. Tranz. A avea a detzine a tzine asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). Eu pe parintele mitropolit tot vreau sal ushurez de galbenii carei poarta cu el. SADOVEANU O. VIII 249. De patruzeci de ani purta Cu el acest cutzit: Era pentrun dushman menit. COSHBUC P. I 231. ◊ (Poetic) Omul maren suflet moshnean strain el fie in suflet poarta lumea intreaga drept moshie! ALECSANDRI T. II 114. 7. Tranz. A fi imbracat (incaltzat sau impodobit) cu...; a folosi un anumit obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte. Omul purta o shapca neagra de elev de liceu cu cozorocul mare. DUMITRIU N. 5. Jupin Hagiul purta pe umeri o scurteica de lastic. DELAVRANCEA H. T. 6. Dupa ceai purtat ciubotele atita amar de vreme... acum ai vrea satzi dau shi banii inapoi? CREANGA A. 106. Flori albastre aren parui shi o stea in frunte poarta. EMINESCU O. I 85. ◊ Fig. Tantza purta pe fatza un suris curat de fericire. REBREANU R. I 245. ◊ Expr. A purta doliu = a umbla imbracat in negru sau a aplica o fishie neagra pe haine (mai ales la rever) k semn al doliului in urma mortzii unei persoane apropiate. Poarta (sau sa portzi) sanatos urare care se face celui care are un obiect de imbracaminte nou. (Familiar) A purta coarne = (despre barbatzi) a fi inshelat in casnicie; a fi incornorat. Dar cind mai portzi shi coarne ce zici Prutescule? CONTEMPORANUL VII 501. ◊ Refl. E negrual ei vestmint Can negru se purtase De cind se maritase. COSHBUC P. I 280. ◊ (Refl. pas. in expr.) Se poarta = se obishnuieshte e la moda. ♦ Refl. A se conforma unei anumite mode. Mustatzile nui prea creshteau shi de aceea le radea zicind k se poarta dupa moda angloamericana. REBREANU I. 61. ♦ A aranja imbracamintea sau o podoaba intrun anumit fel. Purta parul impletit in cununa fara nici o broboada dupa rinduiala fecioarelor. SADOVEANU B. 21. ♦ A se ingriji de cineva procurindui imbracamintea; a sustzine cheltuielile necesare unei persoane ai da cuiva cele necesare. Nu mai shtiau bietzii parintzi ce sami mai faca shi cum sa ma mai poarte. Eram singurul lor copil. VLAHUTZA O. A. II 248. Bine teoi purta SHi tzioi cumpara Rochitza cu zale. ALECSANDRI P. P. 116. ◊ (Intranz. in expr.) A purta (cuiva) de cheltuiala = a procura (cuiva) banii necesari pentru trai. Eu ma lupt cu gindul cum sai port de cheltuiala CREANGA A. 120. A da (cuiva) de purtat = a da cuiva obiectele de imbracaminte necesare. Sami dai de mincare shi de purtat cit mia trebui. CREANGA P. 151. ◊ (Despre obiecte) A avea imprimat gravat etc. un semn distinctiv. Romini nu va atingetzi de banii cu pacat Ce poarta a lui Despot chip mindruncoronat. ALECSANDRI T. II 189. 8. Refl. A se comporta a se manifesta (potrivit cu buna creshtere). Sa purtat bine shi na avut nici o pedeapsa. REBREANU R. I 141. Oamenii aceshtii sau purtat vitejeshte. NEGRUZZI S. I 174. Tu mindrutzo cum te portzi Te urasc voinicii totzi. HODOSH P. P. 114. Ori te poarta cum tzii vorba ori vorbeshte cum tzii portul. (Regional) A umbla (repede). Uitemi vine Sa vad oare cu cositza Stamiar bine? O cami sta mien tot felul! Sa ma port cuncetinelul. COSHBUC P. I 104. Grabnic hai sanchid dulapul Sa ma port sa nu ma prinda. id. ib. 104.

A PURTÁ port tranz. I. 1) (fiintze sau lucruri) A deplasa tzinand (in bratze pe spate intrun loc special amenajat in acest scop etc.); a duce. ~ ghiozdanul. ◊ ~ (pe cineva) pe palme (sau k pe palme) a avea o grija deosebita (fatza de cineva). ~ arma a manui arma pentru a da onorul. 2) fig. (greutatzi de ordin moral) A rabda simtzind inutilitatea protestului; a indura. Poarta cu greu ura dushmanului. ◊ ~ jugul a fi impilat exploatat. 3) (fiintze sau lucruri) A duce dintrun loc in altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de transport); a transporta; a cara. Trenul la ~t prin multe orashe. 4) (fiintze) A duce cu sine sau dupa sine. Poarta copilul la lucru. Il poarta de mana. ◊ ~ cu vorba (pe cineva) a taragana realizarea celor promise. 5) (obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte podoabe etc.) A avea cu sine. El poarta barba. Port cercei de aur. ◊ ~ sarcina a fi gravida. 6) (acte bani etc.) A tzine la sine (pentru a fi folosit la necesitate). 7) A avea imprimat in calitate de semn distinctiv. Documentul poarta antetul institutziei. ◊ Poarta numele (sau porecla titlul) a avea drept nume (sau porecla titlu). 8) (corpul sau partzi ale lui) A mishca dintrun loc in altul sau dintro pozitzie in alta; a deplasa; a dirija. Ishi purta mana deasupra capului meu. 9) (unelte shi instrumente) A pune in functziune operand (dibaci) cu mainile; a manui; a manipula. Poarta cu iscusintza bisturiul. 10) A face sa se poarte. II. (in imbinari stabile) 1) (sugerand ideea de mentzinere a unei stari de spirit). ~ (cuiva) de grija ~ grija cuiva v. GRIJA. ~ raspunderea a raspunde de ceva. ~ dushmanie (sau pica) a dushmani. ~ cuiva sambetele a purta pizma cuiva. ~ interes v. INTERES. Interesul poarta fesul v. FES. Ai ~ frica cuiva a se teme de cineva. 2) (sugerand ideea de conducere shi de organizare) ~ gospodaria a avea in grija sa treburile gospodariei. ~ razboi (sau lupte) a se razboi. ~ o discutzie a discuta. ~ biruintza a birui. /<lat. portare

A SE PURTÁ ma port intranz. A avea un anumit fel de conduita; a se comporta. ~ grosolan. /<lat. portare

purtà v. 1. a sustzine ceva greu: a purta o povara; 2. a transporta dintr’un loc intr’altul: a purta un pachet la poshta; 3. a pune pe sine: a purta un palton; 4. a avea asuprashi: a purta arme; fig. a purta grija; 5. a duce: il poarta in toate partzile: fig. il poarta cu vorba; 6. a indemna: inima ma poarta sa stau in veci cu tine AL.; 7. a intreprinde: a purtat multe rasboaie; 8. a fi de purtat: aceasta haina nu se mai poarta; 9. a avea purtare buna sau rea: se poarta aspru cu totzi. [Lat. PORTARE].

portbebé s. n. (Ruc)sac matlasat unde este pus copilul purtat pe spatele sau pe pieptul persoanei carel duce ◊ „[...] articole pentru nounascutzi: costumashe botoshei ghetutze portbebe.” R.l. 17 XII 80 p. 4. ◊ „[...] sau adus baitze rucsacuri portbebe tzarcuri [...]” I.B. 23 IV 84 p. 45 (din fr. portebébé; PR 1969)

portbonheur s. n. (frantzuzism) Mic obiect care ◊ „aduce” fericire amuleta ◊ „SHi cine poate shti daca aceste flori [...] nu sunt chiar portbonheurul necesar [...]” Sapt. 15 VI 84 p. 8 [pron. portbonör] (din fr. portebonheur)

3) port a purtá v. tr. (lat. pŏrtare it. portare pv. sp. pg. portar fr. porter. Poarta sa poarte. V. com ex im ra su shi transport). Duc sustzinind: a purta o greutate in spinare a purta steagu in mina. Is imbracat cu am pe mine: a purta suman. Am cu mine duc: el poarta totzĭ baniĭ cu el. Fig. Duc sustzin intreprind: SHtefan cel Mare a purtat zecĭ de razboaĭe. Duc sustzin sufer: el duce greu caseĭ. V. refl. Am atitudine: acest elev se poarta bine el se purta aspru cu inferioriĭ poartate bine. A fi purtat v. pasiv. A fi tzinut pe corp vorbind de imbracaminte arme decoratziunĭ: fracu se poarta la solemnitatzĭ sabia se poarta la stinga el poarta cacĭula peo ureche. A fi la moda: aceasta haĭna se purta pe la 1848. A purta bine o haĭna a n’o uza curind. A purta raŭ o haĭna a o uza prea curind. A purta arme a fi armat. A purta arma saŭ armele a fi militar. A purta grija saŭ de grija cuĭva a ingriji de el aĭ procura cele necesare. A purta grija cuĭva a fi ingrijorat a fi nelinishtit din cauza luĭ k sa nu i se intimple ceva raŭ. A purta pe cineva cu vorba al tot amina neimplinindutzĭ promisiunea. A purta vorba saŭ vorbele a birfi a flecari a face intrigĭ. A purta pe cineva in gura al defaĭma. A purta pe cineva pe palme al menaja foarte mult. A purta cuĭva Simbetele a pindi ocaziunea de al ucide saŭ cel putzin de aĭ face raŭ (Simbata e ziŭa mortzilor shi a pomenilor). A purta pe cineva de la moara la rishnitza al purta de la Ana la Kĭfa de colo colo k sal shicanezĭ. A purta un nume stralucit a fi dintr’o familie ilustra.

purtá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. port 3 poárta

purtá vb. ind. prez. 1 sg. port 3 sg. shi pl. poárta

PURTÁ vb. v. apuca cashtiga cuceri deplasa desfashura dobandi duce evolua grabi iutzi indrepta indura intampla lua merge mishca obtzine orienta pashi patimi patzi petrece pleca porni rabda realiza repurta suferi suporta trage umbla zori.

PURTÁ vb. 1. v. cara. 2. a transmite a trece. (~ paharul din mana in mana.) 3. a avea a tzine. (~ in mana un buchet de flori.) 4. a tzine. (O ~ de talie.) 5. v. duce. 6. a sprijini a sustzine a tzine. (Vom merge cat neor ~ picioarele.) 7. a merge a umbla. (Vara ~ o bluza subtzire.) 8. a avea. (~ pantofi galbeni.) 9. v. comporta. 10. a avea a detzine a poseda. (~ numele de roman.) 11. a avea a nutri. (~ cele mai bune sentimente pentru...) 12. a pastra a retzine. (~ in suflet icoana copilariei.) 13. a duce a intretzine. (A ~ o corespondentza vie cu...) 14. a da a desfashura a duce a sustzine (inv.) a sta. (Au ~ o lupta continua cu inertzia.) 15. a ademeni a amagi a incanta a inshela a mintzi a momi a pacali a prosti a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a maglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gambosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a parli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu minciuni.)

purta vb. v. APUCA. CISHTIGA. CUCERI. DEPLASA. DESFASHURA. DOBINDI. DUCE. EVOLUA. GRABI. IUTZI. INDREPTA. INDURA. INTIMPLA. LUA. MERGE. MISHCA. OBTZINE. ORIENTA. PASHI. PATIMI. PATZI. PETRECE. PLECA. PORNI. RABDA. REALIZA. REPURTA. SUFERI. SUPORTA. TRAGE. UMBLA. ZORI.

PURTA vb. 1. a cara a duce a transporta (reg.) a carabani (inv.) a podvodari a transportarisi. (Doi sanitari ~ bolnavul.) 2. a transmite a trece. (~ paharul din mina in mina.) 3. a avea a tzine. (~ in mina un buchet de flori.) 4. a tzine. (O ~ de talie.) 5. a conduce a duce. (Il ~ de mina.) 6. a sprijini a sustzine a tzine. (Vom merge cit neor ~ picioarele.) 7. a merge a umbla. (Vara ~ o bluza subtzire.) 8. a avea. (~ pantofi galbeni.) 9. a se comporta. (Vezi cum te ~.) 10. a avea a detzine a poseda. (~ numele de roman.) 11. a avea a nutri. (~ cele mai bune sentimente pentru...) 12. a pastra a retzine. (~ in suflet icoana copilariei.) 13. a duce a intretzine. (A ~ o corespondentza vie cu...) 14. a da a desfashura a duce a sustzine (inv.) a sta. (Au ~ o lupta continua cu inertzia.) 15. a ademeni a amagi a incinta a inshela a mintzi a momi a pacali a prosti a trisha (livr.) a iluziona (inv. shi reg.) a juca a planisi a poticari a prilesti a sminti a smomi a shutili (reg.) a shugui (Transilv. shi Ban.) a celui (Munt.) a miglisi (Transilv.) a tashca (inv.) a aromi a blazni a gimbosi a maguli a mistifica a surprinde (fam.) a duce a fraieri a shmecheri (fam. fig.) a arde a frige a incaltza a pingeli a pingelui a pirli a potcovi a praji (Mold. fig.) a boi (inv. fig.) a luneca. (Ia ~ cu minciuni.)

purtá (pórt purtát) vb. 1. A duce. 2. A transporta a conduce. 3. A dirija a administra a guverna. 4. A trage dupa sine a tzine a poseda. 5. A pune pe sine a folosi a imbraca. 6. A imbraca pe altcineva a intretzine (un fiu o femeie etc.). 7. A impinge a determina. 8. A sustzine a sprijini. 9. (Refl.) A merge a se mishca. 10. (Refl.) A se comporta. Mr. portu purtare megl. istr. port. Lat. portāre (Pushcariu 1357; CandreaDens. 1483; REW 6672) cf. it. portare prov. cat. sp. port. portar fr. porter. Der. purtare s. f. (actziunea de a se purta; conduita); purtaretz adj. (ushor de purtat; inv. mobil nestatornic; de toate zilele curent); purtat adj. (dus transportat; uzat; experimentat invechit); purtator s. m. (aducator) care CandreaDens. 1484 shi REW 6674 il deriva direct din lat. portātor; nepurtat adj. (nefolosit); prepurta vb. refl. (Banat a plimba). Der. neol. porto s. m. din germ. Porto; portaltoi s. n. (planta care poarta altoiul) dupa fr. portegreffe; portdrapel s. m. (stegar) din fr. portedrapeau; por(t)moneu s. n. din fr. portemonnaie; portofel s. n. dupa fr. portefeuille prin intermediul ngr. πορτοφόλι dublet al lui portofoliu s. n. (functzie ministeriala titlu); porttzigar s. n. inv. din fr. portecigares; porttzigareta s. f. din fr. portecigarettes; portvizit s. n. din fr. portevisite; importa vb. din fr. importer; important adj. din fr. important; importantza s. f. din fr. importance; deporta vb. din fr. déporter; comporta vb.; suporta vb.; reporta vb.; transporta vb. etc.

PORTBEBE [portbebé] (cuv. fr.) subst. Coshuletz sau mic scaunel folosit pentru transportul bebelushilor.

a nu shti ce hram poarta cineva expr. a nu cunoashte calitatea (oficiala) a cuiva.

a purta (cuiva) sambetele expr. 1. a dushmani a pizmui a uri (pe cineva). 2. a cauta sa faca rau (cuiva).

a purta coarne expr. (d. barbatzi) a fi inshelat in casatorie.

a purta pe palme (pe cineva) expr. a ingriji foarte bine (fatza de cineva); a rasfatza (pe cineva).

a purta pica / raca (cuiva) expr. a nu(i) putea ierta (cuiva) o ofensa un afront din trecut; a fi ranchiunos (pe cineva).

a purta vorba expr. a fi indiscret ai placea sa afle shi sa raspandeasca informatzii care nul privesc in mod direct.

a se purta cu manushi (cu cineva) expr. a se purta cu menajamente (cu cineva); a se purta delicat (fatza de cineva).

a se purta fara manushi fatza de cineva expr. a avea un comportament grosolan / nepoliticos / intransigent (fatza de cineva).

ashi purta / ashi duce crucea expr. a indura o suferintza mare.