3) port a purtá v. tr. (lat. pŏrtare it. portare pv. sp. pg. portar fr. porter. Poarta sa poarte. V. com ex im ra su shi transport). Duc sustzinind: a purta o greutate in spinare a purta steagu in mina. Is imbracat cu am pe mine: a purta suman. Am cu mine duc: el poarta totzĭ baniĭ cu el. Fig. Duc sustzin intreprind: SHtefan cel Mare a purtat zecĭ de razboaĭe. Duc sustzin sufer: el duce greu caseĭ. V. refl. Am atitudine: acest elev se poarta bine el se purta aspru cu inferioriĭ poartate bine. A fi purtat v. pasiv. A fi tzinut pe corp vorbind de imbracaminte arme decoratziunĭ: fracu se poarta la solemnitatzĭ sabia se poarta la stinga el poarta cacĭula peo ureche. A fi la moda: aceasta haĭna se purta pe la 1848. A purta bine o haĭna a n’o uza curind. A purta raŭ o haĭna a o uza prea curind. A purta arme a fi armat. A purta arma saŭ armele a fi militar. A purta grija saŭ de grija cuĭva a ingriji de el aĭ procura cele necesare. A purta grija cuĭva a fi ingrijorat a fi nelinishtit din cauza luĭ k sa nu i se intimple ceva raŭ. A purta pe cineva cu vorba al tot amina neimplinindutzĭ promisiunea. A purta vorba saŭ vorbele a birfi a flecari a face intrigĭ. A purta pe cineva in gura al defaĭma. A purta pe cineva pe palme al menaja foarte mult. A purta cuĭva Simbetele a pindi ocaziunea de al ucide saŭ cel putzin de aĭ face raŭ (Simbata e ziŭa mortzilor shi a pomenilor). A purta pe cineva de la moara la rishnitza al purta de la Ana la Kĭfa de colo colo k sal shicanezĭ. A purta un nume stralucit a fi dintr’o familie ilustra.