DÉGET degete s. n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile alcatuite din falange cu care se sfarsheshte mana sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Ii dai un deget shitzi ia mana toata. Sunt cinci degete la o mana shi nu seamana unul cu altul. ◊ Expr. A se ascunde (sau a se da) dupa deget = a cauta in zadar sashi ascunda o vina evidenta a fugi de raspundere. A shti sau a cunoashte (ceva) (k) pe degete = a shti sau a cunoashte ceva foarte bine. Ii numeri (sau i potzi numara) pe degete = sunt foarte putzini. A purta sau a invarti a juca (pe cineva) pe degete = a face ce vrei din cineva a duce pe cineva de nas. Ashi da cu degetul in ochi (din cauza intunericului) = a nu vedea nimic. A aluneca sau a scapa a (se) strecura printre degete = a scapa a (se) strecura pe neobservate pe nesimtzite. A sta cu degetul in gura = a pierde vremea. A pune degetul = a aplica amprenta digitala in loc de iscalitura. A pune degetul pe rana = a gasi punctul sensibil al unei chestiuni. A umbla (sau a pashi a merge) in varful degetelor = a umbla pe furish tiptil fara zgomot. A incerca marea cu degetul = a incerca imposibilul. Ashi linge degetele = ai placea foarte mult (ceva de mancare). A avea (sau a fi) in degetul cel mic (al cuiva) = a cunoashte foarte bine. A nui putea ajunge (cuiva) nici la degetul cel mic = a nu se putea compara cu cineva in privintza capacitatzii comportarii etc. 2. Compus: cincidegete = planta erbacee taratoare ale carei frunze au cinci foliole (Potentilla reptans). 3. Piesa componenta a aparatelor de taiere la cositori seceratori combine de cereale etc. care separa shi sprijina plantele in momentul taierii. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi avand aproximativ latzimea unui deget (1). [Var.: (pop.) desht s. n.] Lat. digitus.

deget sn [At: CORESI PS. 16/7 / V: (pop) desht (irg) dagit dejt digit (ivr) deajet / Pl: ~e shi (rar) ~uri / E: ml digitus] 1 Fiecare dintre prelungirile mobile alcatuite din falange cu care se sfarsheshte mana. 2 (Pfm; ie) Sunt cinci ~e la o mana shi nu seamana Nici fratzii nu seamana perfect intre ei. 3 (Is) ~ul (cel) mare (sau cel gros) Degetul cel mai gros al mainii format din doua falange opozabil Si: policar. 4 (Is) ~ul aratator sau (reg) cel dintai Degetul al doilea cu care se arata Si: aratator index. 5 (Is) ~ul mijlociu sau (cel) din mijloc (cel) mai lung Degetul al treilea situat intre degetul aratator shi cel inelar. 6 (Is) ~ul inelar sau (inv) al inelului de inele Degetul al patrulea care se poarta de obicei inelul Si: inelar. 7 (Is) ~ul (cel) mic (sau mititel micutz) Ultimul deget mai scurt shi mai subtzire al mainii. 8 (Pfm; ie) A se ascunde (sau a se da) dupa (propriul) ~ A cauta in zadar sashi ascunda o vina evidenta. 9 (Iae) A fugi de raspundere. 10 (Pfm; ie) A shti (sau a cunoashte) (ceva) (k) pe ~e A shti (sau a cunoashte) ceva foarte bine. 11 (Pfm; ie) A purta (sau a duce a invarti a juca) (pe cineva) pe ~e A face ce vrea din cineva. 12 (Iae) A pacali pe cineva. 13 (Fam; ie) A (putea) numara pe ~e (sau pe ~ele mainilor ori de la o mana) A fi un numar (foarte) mic de obiecte sau fiintze. 14 (Pfm; ie) A aluneca (sau a se strecura) printre ~e A scapa. 15 (Iae) A disparea pe neobservate. 16 (Ie) A pune (sau a trece cu ori inv a intari cu) ~ul A aplica amprenta digitala in loc de iscalitura. 17 (Pop; ie) A se trage in ~e sau a trage ~ul cu cineva Ashi masura puterile cu cineva. 18 (Iae) A se lua la cearta cu cineva. 19 (Pfm; iae) A arata cu ~ul A dispretzui (fatzish) pe cineva pentru faptele sale. 20 (Pfm; iae) A face de rushine pe cineva. 21 (Inv; iae) A fi evident dovedit. 22 (Fam; ie) A avea ~e lungi (sau a fi lung in ~e) A avea obiceiul de a fura. 23 (Fam; ie) A nu mishca (macar) un ~ A ramane pasiv cand trebuie sa rezolvi o problema. 24 (Iae) A nu ajuta pe cineva. 25 (Pfm; ie) Ashi da cu ~ul in ochi A nu vedea nimic (din cauza intunericului). 26 (Pfm; ie) Ashi linge degetele A manca o mancare foarte buna. 2728 (Ie; rar) A nu shti sashi numere ~ele A fi (prost sau) lipsit de invatzatura. 29 (Pop; ie) A fi (sau a ramane) gol k ~ul (sau k ~ul de gol) A ajunge foarte sarac. 30 (Pop; ie) A ramane (numai) cu ~ul A ramane foarte sarac. 31 (Pop; ie) A fi cu ~ul in gura A fi foarte sarac. 32 (Iae) A fi foarte naiv. 33 (Pop; ie) A sta (sau a shedea a fi) cu ~ul (ori cu ~ele) in gura A pierde vremea fara sa faca nimic. 34 (Pop; ie) A da cuiva cu ~ele in ochi A spune cuiva lucruri neplacute. 35 (Iae) A incerca sa insheli pe cineva. 36 (Rar; ie) A da din ~ A fi viu. 37 (Pop; ie) Ashi mushca ~ele A fi zgarcit. 38 (Reg; ie) A da cu ~ul A voma. 39 (Pop; ie) A da pe cineva dupa ~ A inshela pe cineva. 40 (Iae) A intrece pe cineva in privintza situatziei materiale pozitziei sociale etc. 41 (Pop; ie) A fluiera din ~e A ramane pagubash. 42 (Irg; ie) A bate (cuiva) cu ~ul A amenintza cu degetul. 4344 (Ie) A atinge (ceva) cu ~ul A fi foarte aproape (in spatziu sau) in timp de ceva. 45 (Ie) A nu ramane loc nici sa pui ~ul A nu ramane nici un pic de loc. 46 (Pfm; ie) A nu ajunge cuiva nici la ~ul cel mic A fi cu mult inferior cuiva. 47 (Pop; ie) ~ul lui Dumnezeu Vointza divina. 48 (Ie) A incerca marea cu ~ul A incerca ceva evident imposibil 4950 (Pfm; ie) A pune ~ul pe rana A intzelege (sau a exprima) esentzialul intro problema sensibila. 51 (Pfm; ie) Ashi mushca ~ele A regreta. 52 (Rar; ie) A strange ~ele floarea A distruge. 53 (Pfm; ie) A avea (pe cineva) la ~ul (cel) mic A putea face orice cu cineva. 54 (Pfm; ie) A lasa (pe cineva) la ~ul cel mic A intrece pe cineva. 55 (Pop; ie) A pune (pe cineva) la ~ul cel mic A se dovedi superior cuiva. 56 (Ie) A schimba (pe cineva) cu ~ul cel mic A schimba pe cineva cu ushurintza. 57 (Pex) Fiecare dintre prelungirile manushii care imbraca degetele (1). 58 (Atm; ~ piciorului)^[1] Fiecare dintre prelungirile cu care se termina piciorul la om sau laba la unele animale. 59 (Ie) A merge (sau a umbla a pashi a se inaltza etc.) in (sau pe) varful (sau varfurile) ~elor (sau in ~e) A merge a umbla etc. cu corpul sprijinit numai pe varfurile picioarelor. 60 (Pex; iae) A merge a umbla etc. fara zgomot. 61 Fiecare dintre prelungirile picioarelor terminate cu gheare la unele pasari. 62 Veche unitate de masura pentru lungimi avand aproximativ latzimea unui deget (1). 63 (Inv) Dactil. 64 (Teh) Piesa componenta a aparatelor de taiere la cositori seceratori combine de cereale etc. care separa shi sprijina plantele in momentul taierii. 65 (Bot; rar) Golomoz (Dactilis glomerata). 66 (Reg; ic) Cinci~e sau iarba~elor Planta erbacee taratoare ale carei frunze au cinci foliole (Potentilla reptens). 67 (Reg; ic) ~roshu Degetzelroshu (11) (Digitalia purpurea). corectata

DÉGET degete s. n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile alcatuite din falange cu care se sfarsheshte mana sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Ii dai un deget shitzi ia mana toata. Sunt cinci degete la o mana shi nu seamana unul cu altul. ◊ Expr. A se ascunde (sau a se da) dupa deget = a cauta in zadar sashi ascunda o vina evidenta a fugi de raspundere. A shti sau a cunoashte (ceva) (k) pe degete = a shti sau a cunoashte ceva foarte bine. Ii numeri (sau i potzi numara) pe degete = sunt foarte putzini. A purta sau a invarti a juca (pe cineva) pe degete = a face ce vrei din cineva a duce pe cineva de nas. Ashi da cu degetul in ochi (din cauza intunericului) = a nu vedea nimic. A aluneca sau a scapa a (se) strecura printre degete = a scapa a (se) strecura pe neobservate pe nesimtzite. A sta cu degetul in gura = a pierde vremea. A pune degetul = a aplica amprenta digitala in loc de iscalitura. A pune degetul pe rana = a gasi punctul sensibil al unei chestiuni. A umbla (sau a pashi a merge) in varful degetelor = a umbla pe furish tiptil fara zgomot. A incerca marea cu degetul = a incerca imposibilul. Ashi linge degetele = ai placea foarte mult (ceva de mancare). (Rar) A avea (sau a fi) in degetul cel mic (al cuiva) = a cunoashte foarte bine. A nui putea ajunge (cuiva) nici la degetul cel mic = a nu se putea compara cu cineva in privintza capacitatzii comportarii etc. 2. Compus: cincidegete = planta erbacee taratoare ale carei frunze au cinci foliole (Potentilla reptans). 3. Piesa componenta a aparatelor de taiere la cositori seceratori combine de cereale etc. care separa shi sprijina plantele in momentul taierii. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi avand aproximativ latzimea unui deget (1). [Var.: (pop.) desht s. n.] Lat. digitus.

DÉGET degete s. n. 1. Fiecare din prelungirile mobile compuse din falange articulate cu care se sfirsheshte mina talpa piciorului sau laba unor animale. Ridica degetul aratator al minii drepte linga barba. SADOVEANU Z. C. 90. Doctorul se opri o clipa la mijlocid scarii amenintzindul cu degetul k pe un copil. BART E. 183. Sau gasit de aceia care sashi bata joc de saracia lui shi sashi vire degetele rizind prin sparturile hainei lui vechi. VLAHUTZA O. A. I 92. Cu pas moleshit se apropie de usha marchizei unde pune degetul pe butonul soneriei. CARAGIALE O. II 272. Ii dai un deget shitzi ia mina toata (se spune despre cel obraznic care profita de bunavointza cuiva). Sint cinci degete la o mina shi nu seamana unul cu altul (se spune despre oamenii care nu seamana intre ei shi mai ales despre fratzi). Mai bine sa pierzi un deget decit mina toata. ◊ Fig. In fereastra vintul cu degetele pare K bate lin shi dulce shi vijiie incet. EMINESCU O. IV 265. ◊ Expr. A se ascunde (sau a se da) dupa deget = a cauta sashi ascunda o vina foarte evidenta. A avea degete lungi sau a fi lung in (sau la) degete = a fi hotz a fura. Ii numeri (sau i potzi numara) pe degete = sint foarte putzini. A shti a cunoashte (ceva) pe degete = a shti a cunoashte foarte bine. Baci de pe shapte maguri i cunoshteau viatza pe degete. CAMILAR T. 23. Filozofii cei vechi... i cunoashte pe cele zece degete ale minilor sale. SADOVEANU Z. C. 17. A purta a invirti a juca (pe cineva) pe degete = a face ce vrei din cineva a duce pe cineva de nas. De opt saptamini ma poarta pe degete shi ma fierbe. SADOVEANU D. P. 167. Lumea aceasta ai purtao uite asha pe degete. CREANGA P. 190. A arata (pe cineva) cu degetul v. arata. Ashi da cu degetul in ochi = a nu vedea nimic din cauza intunericului. A luneca a scapa sau a (se) strecura printre degete = a scapa a trece pe neobservate pe nesimtzite. Nar trebui satzi lunece printre degete K un peshte de argint Tineretzea. BENIUC V. 30. A sta cu degetul in gura = a pierde vremea. A se trage in degete (cu cineva) = a se pune a se masura (cu cineva). A umbla a pashi a se duce a merge in virful degetelor (mai rar in degete) = a umbla pe furish tiptil fara zgomot. Lina pe furish k dorul Pashean degete pridvorul. COSHBUC P. I 50. Se scoala binishor shi se duce in virfu degetelor linga carutza. CREANGA P. 132. A pune degetul = a aplica amprenta digitala pe hirtie in loc de iscalitura. A incerca marea cu degetul = a incerca imposibilul. Ashi linge degetele = ai placea cuiva foarte mult (ceva de mincare). A pune degetul pe rana = a gasi punctul sensibil al unei chestiuni partea slaba a unui lucru. Ashi mushca degetele v. mushca. (Rar) A avea (sau a fi ceva) in degetul cel mic = a shti a cunoashte foarte bine. Uscatziv asha cum este girbovit shi de nimic Universul fara margini e in degetul lui mic. EMINESCU O. I 132. 2. Veche unitate de masura a lungimii egala cu aproximativ 25 de milimetri. Pantazi porunci sa se destupe shampania... Pirgu nu lasa sa i se toarne decit un deget. M. I. CARAGIALE C. 16. Varianta: (popular) desht (TOMA C. V. 407 CARAGIALE N. S. 51 SHEZ. IV 131) s. n.

DÉGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfarshesc mainile shi picioarele. ◊ A arata (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii publice (incriminandul); a compromite (pe cineva). Ashi mushca ~ele a regreta; a se cai. A juca (sau a invarti) (pe cineva) pe ~e a amagi; a duce de nas. A shti (ceva) pe ~e a cunoashte in detalii; a shti in amanunte. A scapa printre ~e a se strecura pe neobservate evitand dificultatzile. A avea (ceva) in (la) ~ul cel mic a shti la perfectzie. Ai pune (cuiva) ~ul pe rana a aminti (cuiva) lucruri neplacute sau nedorite; a depista elementul esentzial al unei probleme al unei situatzii. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitala in loc de semnatura. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfarshitul labei. 3) Parte a unei manushi care acopera prelungirile mainii. 4) pop. Unitate de masura a lungimii suprafetei sau capacitatzii egala cu latzimea unui deget. 5) tehn. (la seceratori sau cositori) Piesa care sprijina plantele in momentul taierii separandule in fashii inguste. /<lat. digitus

deget n. 1. fiecare din partzile libere shi mobile cari termina mana shi piciorul (la om shi la unele animale); 2. masura de lungime: o zecime dintr’o pAlma. [Lat. DIGITUS].

déget n. pl. e (lat. dĭgĭtus ruda cu vgr. dáktulos shi germ. zehe [la picĭor]; it. dito pv. det fr. doigt sp. pg. dedo). Fiecare din cele cincĭ extremitatzĭ ale miniĭ shi picĭorului la om (la animale pot fi maĭ putzine). O veche masura de lungime cit a 12a parte dintr’un picĭor saŭ a 10a parte dintr’o palma (V. mina). Fig. A fi aratat cu degetu a fi compromis. A pune degetu pe ceva a ghici a descoperi leacu. Atzĭ mushca degetele a te kĭ amar. a fi la doŭa degete de peire a fi foarte aproape de peire. Degetu luĭ Dumnezeŭ vointza divina. A merge in virfu degetelor saŭ in virfu picĭoarelor a merge incet k sa nu te simta nimenea. A se numara pe degete a fi foarte putzinĭ. Atzĭ scapa pintre degete (k peshtele) atzĭ scapa cind era prins dea binele saŭ aproape de a fi prins. A shti o shtiintza pe degete a o shti perfect. A juca pe cineva pe degete al face sa faca ce vreĭ tu. A te ascunde dupa deget a cerca in zadar sa te ascunzĭ neavind dupa ce. A nu pune pe cineva nicĭ la degetu cel mic aĭ desconsidera puterea. A incerca marea cu degetu a incerca imposibilu. Gol k degetu (saŭ gol deget) gol pushca foarte raŭ imbracat calic. In sud pop. desht.

degetarútza sf vz degetarutz

desht sn vz deget

digit² sn vz deget

ghejet sn vz deget

déget s. n. pl. dégete

déget s. n. pl. dégete

deget.

déget (dégete) s. n. 1. Fiecare din prelungirile mobile cu care se sfirsheshte mina sau talpa piciorului. 2. Masura ce corespunde unei zecimi de palma. Mr. deazit dzeadit megl. zęizit istr. žǫžet. Lat. dĭgĭtus (Pushcariu 497; CandreaDens. 478; REW 2638; Tiktin; Candrea); cf. it. dito prov. det fr. doigt sp. port. dedo. Der. degetar s. n. (capacel care protejeaza degetul cu care se impunge acul la cusut; planta degetaritza Digitalis ambigua) care pare a fi der. intern cu suf. ar (ar putea fi shi reprezentant direct al lat. dĭgĭtālis cum il considera Pushcariu 498; CandreaDens. 479; REW 2637; Tiktin; Candrea cf. it. ditale v. fr. déal sp. port. dedal; insa der. interna pare mai naturala); degetaritza s. f. (planta degetar); degetarutz s. m. (planta Soldanella montana); degetzel s. m. (planta degetar Digitalis ambigua Digitalis purpurea); indegeta vb. (a indica) inv. hibrid lingvistic format in Trans.

deget degete s. n. cantitate mica de bautura alcoolica (mai ales spirtoasa) turnata intrun pahar.

a avea ceva la degetul mic expr. 1. a cunoashte (ceva) in amanunt 2. v. a avea (pe cineva) in buzunar.

a da shapte degete shio fuga buna expr. a fura din buzunare.

a incerca marea cu degetul expr. a tatona o situatzie a incerca ceva fara prea mari sperantze de reushita.

a juca (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva) a profita de comportamentul docil al cuiva.

a nu mishca un deget expr. a nu se implica deloc (intro actziune) a nu participa (la ceva) a nu face nimic.

a pune degetul la omida expr. (er. d. femei) a se masturba.

a pune degetul pe rana expr. a dezvalui adevarata cauza a unei situatzii neplacute.

a se ascunde dupa deget expr. a recurge la tot felul de pretexte shi subterfugii in incercarea de a se eschiva de la o sarcina / de la o responsabilitate

a se da dupa deget expr. a recurge la pretexte pentru a se eschiva de la o actziune sau pentru a nushi asuma raspunderea unei fapte.

a sta cu deshtun cur / in fund / in gura expr. (vulg.) v. a sta cu bratzele incrucishate.

a turna un deget expr. a turna o cantitate foarte mica de bautura alcoolica in paharul cuiva.

ai pune (cuiva) inelul pe deget expr. (d. homosexualii pasivi) ashi oferi serviciile unui partener de sex activ.

invarti (pe cineva) pe degete expr. a manipula (pe cineva) dupa bunul plac.

satzi lingi degetele (nu alta!) expr. (d. mancare) gustos delicios.