PURTÁ port vb. I. 1. Tranz. A lua a ridica a tzine (pe cineva sau ceva) in mina in bratze in spinare pentru al transporta in alta parte sau al duce dintrun loc in altul. Copilul se simtzea purtat pe sus. DUMITRIU N. 147. Femeilealearga mincare facind SHi umplu paharul shil poarta pe rind. COSHBUC P. I 143. La ceremoniile cele mari vataful de copii purta arcul shi purpura domnilor. BALCESCU O. I 18. ◊ Fig. Multe au vazut ochii mei deatita amar de veacuri cite port pe umerele acestea. CREANGA O. A. 223. Ce sa va spun voua oameni de ieri eu omul veacului care port doua sute de ierne in spate. NEGRUZZI S. I 245. ◊ Expr. A purta pe cineva pe palme (sau k pe palma) = a arata cuiva o grija deosebita a dezmierda a rasfatza pe cineva. A purta (pe cineva) pe degete v. deget. ◊ (Mil.; invechit) A purta arma = a aduce arma in pozitzia reglementara de salut. Pe loc tot regimentul Senshira poarta arma saluta cu onor. ALECSANDRI O. 244. ♦ (Cu privire la o insarcinare oficiala) A conduce a executa a indeplini. El purta cu intzelepciune treburile imparatziei. RETEGANUL P. III 7. De douazeci shi mai bine de ani de cind port vornicia in Pipirig am duso cam anevoie numai cu rabushul. CREANGA A. 18. Eu port toata puterea. ALECSANDRI T. II 169. ♦ A duce a transporta. Iarna puneam ciinele in saniutza K sa shtie shi el ce binei sa te poarte altzii. BENIUC V. 24. Gabrioleta boierului lea purtat la conac. STANCU D. 53. Calul meu sa ma poarte k sageata. ALECSANDRI P. III 12. ◊ Fig. Pe cind luna straluceshte pestea tomurilor bracuri Intro clipal poarta gindul indarat cu mii de veacuri. EMINESCU O. I 132. ◊ Expr. A purta vorbe (sau minciuni) = a cleveti a birfi. ♦ (Cu privire la fiintze date in seama sau in grija cuiva) A face sa mearga dintrun loc in altul conducind calauzind minind din urma sau ducind cu sine. Fata mea e k o stea frumoasa shi curata sham purtato shin tzara lesheasca la oleaca de invatzatura. SADOVEANU O. VII 30. Pe cucosh il purta in toate partzile dupa dinsul cu salba de aur la git. CREANGA P. 70. Om bogat shi fara sfat Ce ma portzi prin sat legat Zici k birul nu tziam dat? TEODORESCU P. P. 289. ◊ Fig. Ce vint te poarta pe la mine? RETEGANUL P. V 43. Mau purtat odata pacatele pe acolo. CREANGA P. 235. ◊ Expr. A purta (pe cineva) de nas = a supune pe cineva vointzei sale amagindul prostindul inshelindul. Era gura unui vlajgan mare din gramada care se vede cai purta pe ceilaltzi de nas. STANOIU C. I. 68. Sai poarte ei de nas dupa cum le place lor. CARAGIALE O. III 65. SHacum se zice cal poarta de nas fata lui domnitza Sinziana? ALECSANDRI T. I 390. A purta (pe cineva) cu vorba (mai rar cu vorbe sau cu fagaduintzi) = a promite fara ashi tzine cuvintul pentru a obtzine un ragaz; a taragana. La inceput purtat cu fagaduintzi apoi respins... paloshul shi focul intrara in tzara vrajmasha. SADOVEANU O. I 247. De unde sa shtiu de ce ma poarta cu vorba Alcaz? C. PETRESCU C. V. 54. Sal port cu vorbe k loi insura cu Mandica pina ceoi mintui tirgul. ALECSANDRI T. 827. (Eliptic) Asha ma purtat shi pe mine deau trecut saptaminile. REBREANU R. I 205. A purta (pe cineva) de la Ana la Caiafa v. caiafa. ♦ (Cu privire la unelte) A minui. Apoi lasca Rada shtie SHin ce fel sa poarte sapa. COSHBUC P. I 94. Capitane Solomoane Ia dami drumu din catane Sa mai port plugu de coarne. SHEZ. II 79. 2. Tranz. A duce o povara; a cara. K un fluviu care poarta a lui insule pe el. EMINESCU O. IV 125. ♦ Fig. A suporta. Doua zile au purtat ei nelinishtea aceasta sau trudit shi sau sfatuit. SADOVEANU O. VIII 139. Iubirea ta o port k peun blestem. CAZIMIR L. U. 94. Este drept k fiecare sa poarte ponosul faptelor shi ziselor sale. ODOBESCU S. III 10. ♦ Ashi duce sarcina a avea fat in pintece. Nu vezi pe cine am la genunchii mei? Pe muma care a purtat in pintecele ei pe domnul de mine al Moldovei. DELAVRANCEA O. II 32. Itzi iert moartea mea dar nutzi voi ierta niciodata pe aceea a nevinovatului prunc ce port in sinul meu. NEGRUZZI S. I 29. ◊ (Prin metonimie) O! de sinul meu ferice K purtat shi a nascut Domn viteaz shi priceput! ALECSANDRI P. II 108. ◊ Absol. Bivolitzele poarta un an de zile. RETEGANUL P. V 50. ♦ (Despre flori plante; cu complementul «rod») A rodi. Multe flori sint dar putzine Rod in lume o sa poarte. EMINESCU O. I 226. 3. Refl. (Mold.) A se indrepta spre... a merge de colo pina colo a circula. Sateni cu fetzele linishtite cu muierile shi cu copiii dupa dinshii se purtau incet spre comedii. SADOVEANU O. III 384. La doua ferestre se vedea seara lumina shi o umbra se purta mereu de colo colo. VLAHUTZA O. A. III 81. Vornicul Nica Petricai cu paznicul vatamanul shi citziva nespalatzi de mazili se purtau pintre oameni de colo pina colo. CREANGA A. 8. ♦ A umbla a se tzine a merge. Abia se mai purta pe picioare. VLAHUTZA N. 6. 4. Tranz. (Cu privire la corp sau la o parte a corpului) A mishca incoace shi incolo; a duce. V. deplasa. Baba ishi purta prin casa trupui greu cautind plosca de lemn. SADOVEANU B. 53. Dracul... intra inlauntru shi incepe ashi purta coditza cea birligata pe la nasul unchiashului. CREANGA P. 53. Astfel vine mladioasa trupul ei frumos il poarta. EMINESCU O. I 85. ◊ (Prin analogie) Ceasornicul... batea clipele tictac rar shishi purta limba in lungul peretelui. SADOVEANU P. 101. ◊ Refl. Tot trupul fetei se purta intrun ritm mladios. SADOVEANU O. I 408. Trupul lautarului sta k de piatra numai minile se purtau. id. ib. 303. ♦ A face sa se mishte de colo pina colo. Vintul le purta pletele. SADOVEANU O. I 298. Cind vintul sufla de poarta crengutzele copacilor avem vint; de poarta cracii mai groshi shi sufla col de jos e vint mare. SHEZ. V 140. 5. Tranz. (In locutziuni verbale) A purta (de) grija (sau grija cuiva sau a ceva) = a avea grija (de cineva sau de ceva); a fi ingrijorat (de soarta cuiva sau a ceva). Poartai grija! Tot a mea So gasesc tot dor sami poarte! COSHBUC P. I 138. Despre sosirea mea daca nu te anuntz din vreme nu purta grija. CARAGIALE O. VII 78. Nu purta grija noastra domnule. ALECSANDRI T. II 32. A purta raspunderea = a fi raspunzator. Sfaturile populare poarta raspunderea pentru aplicarea intocmai a hotaririlor partidului shi guvernului in vederea imbunatatzirii schimbului de marfuri dintre orash shi sat. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 103. Ai purta (cuiva) simbetele v. simbata. A purta dushmanie (sau pica) = a dushmani a invidia. Era var cu un lucrator caretzi purta pica. PAS Z. I 270. Nam dat in viatza nimanui Prilej sami poarte dushmanie. COSHBUC P. I 199. A purta banat = a purta pica a avea necaz ciuda (pe cineva). Nu shtiu cei cu tine K tot portzi banat De te rid prin sat. COSHBUC P. II 143. A purta interes = a se interesa de... Deshi erau amindoi batrini ei se grabise astfeli incit aceasta trada viul interes ce trebuia sal poarte pentru Dionis. EMINESCU N. 77. A purta lupte (sau razboi batalie) = a se lupta a se razboi. Cincizeci de ani de cind imparatul purta razboi cun vecin. EMINESCU N. 3. K de cind portzi batalie Ramin holdele pustie Fete shi mame batrine SHi copiii fara pine. HODOSH P. P. 229. A purta biruintza = a birui a invinge. Sa purtam biruintza asupra vrajmashilor. ISPIRESCU M. V. 23. (Regional) A purta frica de... = a se teme de... Nu purta frica de aceasta. SBIERA P. 53. Port frica de barbat. JARNÍKBIRSEANU D. 177. 6. Tranz. A avea a detzine a tzine asupra sa (pentru a se folosi la nevoie). Eu pe parintele mitropolit tot vreau sal ushurez de galbenii carei poarta cu el. SADOVEANU O. VIII 249. De patruzeci de ani purta Cu el acest cutzit: Era pentrun dushman menit. COSHBUC P. I 231. ◊ (Poetic) Omul maren suflet moshnean strain el fie in suflet poarta lumea intreaga drept moshie! ALECSANDRI T. II 114. 7. Tranz. A fi imbracat (incaltzat sau impodobit) cu...; a folosi un anumit obiect de imbracaminte sau de incaltzaminte. Omul purta o shapca neagra de elev de liceu cu cozorocul mare. DUMITRIU N. 5. Jupin Hagiul purta pe umeri o scurteica de lastic. DELAVRANCEA H. T. 6. Dupa ceai purtat ciubotele atita amar de vreme... acum ai vrea satzi dau shi banii inapoi? CREANGA A. 106. Flori albastre aren parui shi o stea in frunte poarta. EMINESCU O. I 85. ◊ Fig. Tantza purta pe fatza un suris curat de fericire. REBREANU R. I 245. ◊ Expr. A purta doliu = a umbla imbracat in negru sau a aplica o fishie neagra pe haine (mai ales la rever) k semn al doliului in urma mortzii unei persoane apropiate. Poarta (sau sa portzi) sanatos urare care se face celui care are un obiect de imbracaminte nou. (Familiar) A purta coarne = (despre barbatzi) a fi inshelat in casnicie; a fi incornorat. Dar cind mai portzi shi coarne ce zici Prutescule? CONTEMPORANUL VII 501. ◊ Refl. E negrual ei vestmint Can negru se purtase De cind se maritase. COSHBUC P. I 280. ◊ (Refl. pas. in expr.) Se poarta = se obishnuieshte e la moda. ♦ Refl. A se conforma unei anumite mode. Mustatzile nui prea creshteau shi de aceea le radea zicind k se poarta dupa moda angloamericana. REBREANU I. 61. ♦ A aranja imbracamintea sau o podoaba intrun anumit fel. Purta parul impletit in cununa fara nici o broboada dupa rinduiala fecioarelor. SADOVEANU B. 21. ♦ A se ingriji de cineva procurindui imbracamintea; a sustzine cheltuielile necesare unei persoane ai da cuiva cele necesare. Nu mai shtiau bietzii parintzi ce sami mai faca shi cum sa ma mai poarte. Eram singurul lor copil. VLAHUTZA O. A. II 248. Bine teoi purta SHi tzioi cumpara Rochitza cu zale. ALECSANDRI P. P. 116. ◊ (Intranz. in expr.) A purta (cuiva) de cheltuiala = a procura (cuiva) banii necesari pentru trai. Eu ma lupt cu gindul cum sai port de cheltuiala CREANGA A. 120. A da (cuiva) de purtat = a da cuiva obiectele de imbracaminte necesare. Sami dai de mincare shi de purtat cit mia trebui. CREANGA P. 151. ◊ (Despre obiecte) A avea imprimat gravat etc. un semn distinctiv. Romini nu va atingetzi de banii cu pacat Ce poarta a lui Despot chip mindruncoronat. ALECSANDRI T. II 189. 8. Refl. A se comporta a se manifesta (potrivit cu buna creshtere). Sa purtat bine shi na avut nici o pedeapsa. REBREANU R. I 141. Oamenii aceshtii sau purtat vitejeshte. NEGRUZZI S. I 174. Tu mindrutzo cum te portzi Te urasc voinicii totzi. HODOSH P. P. 114. Ori te poarta cum tzii vorba ori vorbeshte cum tzii portul. (Regional) A umbla (repede). Uitemi vine Sa vad oare cu cositza Stamiar bine? O cami sta mien tot felul! Sa ma port cuncetinelul. COSHBUC P. I 104. Grabnic hai sanchid dulapul Sa ma port sa nu ma prinda. id. ib. 104.