optziuni
  • info

14 definitzii pentru nutri

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NUTRÍ nutresc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A da de mancare sau a manca; a (se) hrani a (se) alimenta. ♦ Tranz. A procura cuiva hrana (shi alte mijloace de existentza); a intretzine pe cineva (cu mancare). 2. Tranz. Fig. A intretzine a cultiva o idee un sentiment. Din lat. nutrire.

NUTRÍ nutresc vb. IV. 1. Tranz. shi refl. A da de mancare sau a manca; a (se) hrani a (se) alimenta. ♦ Tranz. A procura cuiva hrana (shi alte mijloace de existentza); a intretzine pe cineva (cu mancare). 2. Tranz. Fig. A intretzine a cultiva o idee un sentiment. Din lat. nutrire.

nutri [At: BUDAIDELEANU LEX. / V: (ivp) nat~ not~ / Pzi: ~resc / E: lat nutrire] 12 vtr A (se) hrani. 3 vt A intretzine pe cineva cu mancare. 4 vt A procura hrana sau alte mijloace de existentza. 5 vt (Fig) A avea a intretzine o idee un sentiment etc.

NUTRÍ nutresc vb. IV. Tranz. 1. (Cu privire la fiintze) A hrani a alimenta a da de mincare. Ma nutreshte shi ma adapa. RETEGANUL P. II 14. Fiintze lighioane... SHau gasit mormintul In marea adincime SHi monshtri au nutrit? ALEXANDRESCU M. 178. ◊ Refl. Pribegea copila... nutrinduse cu zmeura mure alune. RETEGANUL P. V 18. ♦ A satura a potoli foamea. Fata cea mai mare nutrea curtea cu o pine iar cea mijlocie o imbraca cu un fus de tort. RETEGANUL P. II 26. ♦ A intretzine cu mincare a procura hrana sau alte mijloace de existentza. Aceasta lavra nutreshte la o mie cinci sute monahi. NEGRUZZI S. I 214. 2. Fig. (Cu privire la idei sentimente) A intretzine a cultiva. Nu mai nutreau nadejdea k le va asculta k le va lua petitziile shi le va spune un cuvint bun. PAS Z. III 161. Ishi descoperira unul altuia dragostea ce o nutreau. BOTA P. 100.

NUTRÍ vb. IV. 1. tr. refl. A (se) hrani. 2. tr. (Fig.) A simtzi a avea a intretzine anumite sentimente. [P.i. nutrésc. / < lat. nutrire].

NUTRÍ vb. I. tr. refl. a (se) hrani. II. tr. (fig.) a cultiva a avea un anumit sentiment gand etc. (< lat. nutrire)

A NUTRÍ ~ésc tranz. 1) (fiintze plante) A face sashi mentzina existentza fizica dand hrana; a sustzine prin nutritzie; a hrani; a alimenta. 2) fig. (idei sentimente ganduri) A cultiva cu perseverentza in sinea sa neexteriorizand. /<lat. nutrire

nutrì v. a hrani. [Lat. NUTRIRE].

natri[1] v vz nutri modificata

  1. In original greshit tiparit: natvi. O confirma shi definitzia principala shi ordonarea alfabetica a cuv. — LauraGellner

notri v vz nutri

* nutrésc v. tr. (lat. nŭtrire cl. nû; it. nu pv. noirir fr. nourrir sp. nodrir). Hranesc daŭ mincare. Fig. Intretzin alimentez: a nutri poporu cu palavre.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

nutrí (a ~) (nutri) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. nutrésc imperf. 3 sg. nutreá; conj. prez. 3 sa nutreásca

nutrí vb. (sil. tri) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. nutrésc imperf. 3 sg. nutreá.; conj. prez. 3 sg. shi pl. nutreásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

NUTRÍ vb. 1. v. manca. 2. v. avea.

NUTRI vb. 1. a (se) alimenta a (se) hrani a minca. (Se ~ consistent.) 2. a avea a purta. (~ cele mai bune sentimente pentru...)

Intrare: nutri
  • silabatzie: nu-tri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nutri
  • nutrire
  • nutrit
  • nutritu‑
  • nutrind
  • nutrindu‑
 singular plural
  • nutreshte
  • nutritzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • nutresc
 (sa)
  • nutresc
  • nutream
  • nutrii
  • nutrisem
a II-a (tu)
  • nutreshti
 (sa)
  • nutreshti
  • nutreai
  • nutrishi
  • nutriseshi
a III-a (el, ea)
  • nutreshte
 (sa)
  • nutreasca
  • nutrea
  • nutri
  • nutrise
plural I (noi)
  • nutrim
 (sa)
  • nutrim
  • nutream
  • nutriram
  • nutriseram
  • nutrisem
a II-a (voi)
  • nutritzi
 (sa)
  • nutritzi
  • nutreatzi
  • nutriratzi
  • nutriseratzi
  • nutrisetzi
a III-a (ei, ele)
  • nutresc
 (sa)
  • nutreasca
  • nutreau
  • nutrira
  • nutrisera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

nutri, nutrescverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A da de mancare sau a manca; a (se) hrani a (se) alimenta. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: alimenta hrani manca
    • format_quote Ma nutreshte shi ma adapa. RETEGANUL P. II 14. DLRLC
    • format_quote Fiintze lighioane... SHau gasit mormintul In marea adincime SHi monshtri au nutrit? ALEXANDRESCU M. 178. DLRLC
    • format_quote Pribegea copila... nutrinduse cu zmeura mure alune. RETEGANUL P. V 18. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A potoli foamea. DLRLC
      sinonime: satura
      • format_quote Fata cea mai mare nutrea curtea cu o pine iar cea mijlocie o imbraca cu un fus de tort. RETEGANUL P. II 26. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A procura cuiva hrana (shi alte mijloace de existentza); a intretzine pe cineva (cu mancare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aceasta lavra nutreshte la o mie cinci sute monahi. NEGRUZZI S. I 214. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A intretzine a cultiva o idee un sentiment. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu mai nutreau nadejdea k le va asculta k le va lua petitziile shi le va spune un cuvint bun. PAS Z. III 161. DLRLC
    • format_quote Ishi descoperira unul altuia dragostea ce o nutreau. BOTA P. 100. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.