dezmierdá [At: PSALT. (1651) 216^v/1 / V: (ivr) diz~ (inv) ~mir~ (reg) ~miirá ~mirá / S shi: desm~ / Pzi:~iérd (ivr) ~dez / E: ml *dismerdare] 1 vt (C.i. corpul unei fiintze sau partzi ale corpului) A atinge sau a netezi ushor cu palma degetele etc. in semn de afectziune. 2 vt (C.i. fiintze) A adresa cuvinte de dragoste de mangaiere etc. insotzite adeseori de gesturi afective. 3 vt A mangaia. 4 vt (Spc; c.i. copii) A alinta peste masura Si: a rasfatza a razgaia. 5 vt (C.i. fiintze) A alinta dand un alt nume (de obicei hipocoristic). 6 vr (Spc; ivp; d. oameni) A avea relatzii sexuale cu cineva. 7 vr (Pex) A se destrabala. 8 (Pex) A trece ushor cu mana cu degetele pe deasupra a ceva. 910 vtr (Inv) A face sa simta sau a se simtzi bine Si: a se delecta a (se) desfata a (se) incanta. 1112 vtr (Ivr) A se rasfatza.

DEZMIERDÁ dezmiérd vb. I. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «cu») 1. Tranz. A mingiia (pe cineva sau ceva) atingindul ushor cu palma. Ii prinsesem mina mica subtzire shi io dezmierdasem. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 290. Fiul pashei din Ianina Blind dezmiarda alba frunte A nevestei. COSHBUC P. I 62. Deash putea so sarut o data!... ori sai dezmierd minile. EMINESCU N. 75. ◊ Fig. Oltule cu repezi valuri! Multe mindre flori dezmierzi Dulce le dezmierzi la maluri SHin viltoare mi le pierzi! CERNA P. 143. De cite ori deschid portitza shi intru in gradinami pare K ma cuprindeo vraja dulce shi florilemi dezmiarda ochii. ANGHEL I. G. 11. [Fata] era boboc de trandafir din luna lui mai scaldat in roua diminetzii dezmierdat de cele intii raze ale soarelui. CREANGA P. 276. ◊ Absol. O! dezmiarda pince frunteami este neteda shi lina. EMINESCU O. I 42. ♦ (Rar) A alinta cu vorbe dragastoase. Flacaiandrul se pierde de dorul ei cind o vazu dezmierdindul cu nishte cuvinte mai dulci decit mierea. ISPIRESCU L. 279. ◊ Fig. O pace adinca dezmierdata de tziriitul greierilor vestea sosirea serii. GALACTION O. I 211. ♦ (Ironic) A da bataie; a bate. Degeaba te mai sclifoseshti Ioane raspunse mama... Paremise k shtii tu moarea mea... Sa nu ma faci ia acush sa ieu culesherul din ocnitza shi sa te dezmierd cit eshti de mare. CREANGA A. 120. 2. Refl. (Rar) A simtzi placere a se bucura (de ceva); a se desfata. In coliba mama Kira sa dezmiarda intre copiii sai: o fata mare shi un flacau. DELAVRANCEA S. 175. Lasa! k iam facut eu una buna. Nu sa mai dezmierda el tot in bine. SBIERA P. 74. ◊ Tranz. Umbla cu minile in sholduri lunecind printre razoare shi dezmierdindushi printre culturi privirile obosite. SADOVEANU P. M. 312. Varianta: (regional) dizmierdá (ALECSANDRI P. I 9 NEGRUZZI S. I 26) vb. I.

A DEZMIERDÁ dezmiérd tranz. 1) (mai ales copii) A netezi ushor cu palma in semn de dragoste; a mangaia; a alinta. 2) A numi cu cuvinte dragastoase; a alinta. [Sil. mierda] /<lat. dismerdare

dizmierda v vz dezmierda

desmierdà v. 1. a mangaia cu vorbe de dragoste a rasfatza; 2. a mangaia in genere: (soarele) straluceshte shi desmearda oceanul de ninsoare AL.; 3. a se da placerilor. [Derivat din lat. MERDA murdarie insemneaza lit. a scoate din murdarie a spala un copil in fashe de unde a netezi pruncul al mangaia: vorba facea la inceput parte din graiul dadacelor].

dezmérd (est) shi dezmĭerd (vest) a á v. tr. (lat. *dismĕrdare a scoate din necuratzenie a alinta k sa nu plinga vorbind de pruncĭ d. mĕrda murdarie [it. merda fr. merde]. Dezmearda sa dezmerde (est) dezmĭarda sa dezmĭerde [vest]). Alint dragostesc mingiĭ. V. refl. Vechĭ. Ma desfat.

dezmĭérd V. dezmerd.

dezmierdá (a ~) (mier) vb. ind. prez. 3 dezmiárda (miar); conj. prez. 3 sa dezmiérde

dezmierdá vb. (sil. mier) ind. prez. 1 sg. dezmiérd (sil. mierd) 3 sg. shi pl. dezmiárda (sil. miar); conj. prez. 3 sg. shi pl. dezmiérde

dezmierda (ind. prez. 3 sg. shi pl. dezmiarda)

desmierd.

DEZMIERDÁ vb. v. mangaia.

DEZMIERDÁ vb. v. delecta desfata rasfatza.

DEZMIERDA vb. a alinta a mingiia (pop. shi fam.) a giugiuli (pop.) a dragosti (reg.) a adia a guguli a madari a milui a nineri (prin Ban. shi Transilv.) a baia (inv.) a maguli. (Il ~ cu duioshie.)

dezmierda vb. v. DELECTA. DESFATA. RASFATZA.