TZINE tzin vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva in mana (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sa scape. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = a) a fi nash cuiva la cununie; b) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei creshtin). Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. A tzine franele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapani a guverna o tzara etc. A tzine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunulplac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana. A tzine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” „de dupa” sau „pe dupa” arata partea de care se apuca) TZinem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tzinanduse de mana. Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insushi) TZine de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeshte! ♦ (Determinat prin „in bratze” sau „imbratzishat”) A cuprinde pe cineva cu bratzele in semn de dragoste de prietenie; a imbratzisha. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma o unealta un instrument etc. ♦ (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamant) shi a nul lasa sa cada. 3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atarna sau pluteshte sa cada sau sa se scufunde. 4. A cuprinde a purta p. ext. a suporta. Expr. A nul (mai) tzine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatzii faradelegilor etc. A nul (mai) tzine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie de nerabdare etc. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit foarte mandru. II. 1. Refl. A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functzia a potoli o senzatzie dureroasa etc.). ♦ A se mentzine intrun loc a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Se tzine tare in sha. 2. Refl. A fi prins sau fixat ushor de ceva a fi legat prea slab de ceva. Se tzinea numai intrun cui. ♦ Intranz. shi refl. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul (se) tzine bine. 3. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva pashind cat mai aproape de el shi a nul parasi nicio clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele sale cu insistentzele sale pentru ai cashtiga simpatia dragostea. ♦ A se lua dupa cineva a imita pe cineva a lua k exemplu k model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul a se inshirui. Automobilele se tzineau lantz. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun sortiment dintro garnitura etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva a apartzine cuiva. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... ♦ A fi de datoria de competentza cuiva; a privi a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva; p. ext. a avea pentru cineva o afectziune puternica a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intample sa se faca sau sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face k trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mandru orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. ◊ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili a fortza pe cineva sa stea intrun anumit loc. Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzandul cu mainile sau legandul); a imobiliza. Expr. A tzine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani a domina pe cineva. 4. Tranz. A face k cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. 5. Tranz. (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau facandul sa ramana pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. ◊ Expr. Ai tzine cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicandul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; b) a pandi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; c) (pop.) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cashtiga bunavointza dragostea); a fi mereu in calea cuiva. A tzine drumul (sau calea drumurile) = a) a practica talharia la drumul mare; b) a umbla fara rost haimana. (Pop.) Ai tzine cuiva drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandul sashi vada de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva sa ashtepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp intrun anumit loc. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (sau la o parte la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. ♦ (Pop.) Ashi duce traiul a vietzui a trai (undeva). 8. Refl. A sta intro anumita pozitzie a lua sau a avea o anumita atitudine sau tzinuta. Se tzinea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala de somn de boala etc.). 9. Refl. (Pop. determinat prin „mandru” „mare” „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru increzut; a se mandri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. 10. Tranz. A infrana a stapani a domina un sentiment o pornire etc. Abia ishi tzine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) Deabia se tzine sa nu rada. ◊ Expr. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de” „de la”) A opri pe cineva de la ceva a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau al avea la indemana in caz de trebuintza). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nui apartzine) la sine sau pentru sine; a retzine pe nedrept. 2. Tranz. A nu lasa k ceva sa dispara sa se distruga sa se altereze etc.; a pastra neatins shi neschimbat a conserva. ◊ Expr. A tzine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva a pastra legatura cu cineva. A tzine cuiva (sau reg. a tzine pe cineva) manie (sau pizma suparare alean) = a purta cuiva ura suparare etc. a ramane manios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui un secret. A tzine minte = a nu uita (ceva) ashi aminti de... ♦ A crutza a nu distruge. ♦ (Pop.) A pastra cuiva dragoste a nu parasi pe cineva. 3. Tranz. A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ◊ Expr. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = ai fi cuiva de folos ai prinde bine. (Intranz.) Ai tzine (cuiva) de frig = a apara de frig. Ai tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita). A tzine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrandul pentru ai alunga singuratatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu acelashi drum (sau aceeashi cale aceeashi directzie) a nu se abate din drum; a umbla intrun anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) TZinete de drumul acesta pana acasa. ◊ Expr. (Inv.) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. 5. Tranz. A respecta cu strictetze a implini intocmai; a pazi (o norma o invoiala un angajament o lege). ♦ A sarbatori a praznui a cinsti (o zi de sarbatoare). ◊ Expr. A tzine zile pentru cineva = a posti k sai mearga cuiva bine sa i se implineasca o dorintza. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramane consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A tzine la vorba sa = a ramane nestramutat intro hotarare a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotararea. 6. Refl. shi intranz. (De obicei cu determinarile „bine” „tare” „darz”) A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) TZinete (sau te tzine) bine sau (intranz.) tzine bine! formula de indemn shi de incurajare. (Refl.) Sa se tzina bine! formula de amenintzare. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta ceva. Calul tzine la galop. 7. Refl. shi tranz. A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate shi putere. ◊ Expr. A (se) tzine viu (sau in viatza cu zile etc.) = a (se) mentzine in viatza; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Refl. A se pastra a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). ◊ Expr. A tzine loc de... = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... 2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. 4. A avea sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi insarcinat cu o functzie (shi a o exercita). ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. 5. A poseda animale shi a le creshte (pentru folosul carel dau). 6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosintza pe timp limitat o proprietate; a detzine (in calitate de chiriash de arendash). 7. (Pop.) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei gospodarii etc. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a convietzui cu cineva (in calitate de sotz shi sotzie). A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a avea un fel de viatza potrivit cu rangul care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretzine. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la shcoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la shcoala suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranz. shi refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi tzine capul (sau viatza zilele sufletul) cu... = a se hrani a trai cu... ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. 2. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva a ingriji pe cineva. ◊ Expr. A tzine pe cineva k pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste implininduise toate dorintzele. A tzine bine = a pastra in stare buna in ordine deplina a intretzine bine. 3. (Pop.) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare) a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupeshti) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea sa o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze sa se manifeste. De bucurie tzinu masa trei zile. ◊ Expr. A o tzine numai (sau tot) o (sau intro) fuga (ori o gura un plans etc.) sau a tzine fuga (ori plansul gura etc.) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri (din fuga din plans etc.). A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... A (o) tzine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...) a continua (sa...) A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda a fi in spiritul vremii a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutziunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu... 2. (In loc. vb.; cu sensul dat de determinari) A tzine o vorbire (sau un discurs un cuvant) = a vorbi a cuvanta unui auditoriu. A tzine judecata = a judeca. A tzine sfat = a se sfatui a delibera. A tzine lupta (sau razboi batalie foc) = a se lupta a se razboi cu cineva. A tzine straja = a strajui a sta de straja. A tzine locul cuiva = a inlocui pe cineva. IX. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) considera a (se) socoti a (se) crede. Te tzineam mai tanar! ◊ Expr. (Tranz.) A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala a costa. [Prez. ind. shi: (reg.) tziu. Var.: tzinéa vb. II] Lat. tenere.

tzine [At: PSALT. HUR. 109^r/19 / V: ~a (inv) tzenea / Pzi: tzin (ivp) tziu / E: ml tenere] 1 vt A avea ceva in mana (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sa cada sau sa scape. 2 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) lumanarea (sau reg lumina) Ai fi nash (cuiva) la cununie. 3 vt (Iae) A veghea pe cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o lumanare aprinsa in mana potrivit unui vechi obicei creshtin. 4 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) cununa Ai fi nash (cuiva) la cununie. 5 vt (Ie) A ~ franele tzarii (sau ale imparatziei) A conduce o tzara. 6 vt (Ie) A ~ painea shi cutzitul A fi stapan pe situatzie. 7 vt (Ie) A ~ doi pepeni intro mana A cauta sa obtzina profituri din doua partzi. 8 vt (Ie) A ~ in (sau inv supt) mana (sau maini) (pe cineva sau ceva) A avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa. 9 vt (Ie) A ~ imprejurarile in mana A stapani situatzia Si: a dispune (2) a hotari. 10 vt (Ie) A ~ (cuiva) ursita A fi stapan pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. 11 vt (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) foc la spate Ai fi nash cuiva la cununie. 12 vt (Ie) A ~ clantz (sau fuior) cu (cineva) A se lupta cu vorba intro disputa intro conversatzie etc. 13 vt (Iae) A nu se lasa intimidat de cineva. 14 vt (Iae) A nu se da batut. 15 vt (Imt) Poftim! 1617 vtrr A (se) apuca (pe sau de cineva sau ceva) cu mana sau intrun anumit fel shi a nu lasa sa scape. 18 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in cleshte A aduce pe cineva in siuatzia de a nu mai putea scapa. 19 vt (Iae) A fortza pe cineva sa cedeze. 20 vt (Ie) A ~ cu dintzii sa... A dori foarte mult sa... 21 vt (Iae) A face totul pentru a... 22 vt (Ie) Ashi ~ sufletul in buze A fi pe moarte. 23 vt (Ie) Ashi ~ inima in dintzi (sau cu dintzii) A se stapani nelasanduse cuprins de o emotzie puternica. 24 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de chica A prinde cu putere pe cineva de par. 25 vt (Ie) A ~ pe dracul de coada A intra intro incurcatura shi a nu mai putea ieshi din ea. 26 vt (Iae) A decadea din punct de vedere material. 27 vt (Iae) A intarzia voit o actziune. 28 vt (Ie) ~ lupul de ureche Se zice despre un om slab care vrea sa se opuna unuia mai puternic. 29 vt (Reg; ie) A ~ (pe cineva) de mana A pune pe cineva k martor. 30 vrr (Ie) A se ~ de brau (sau de gat) cu (cineva) A fi prieten foarte bun (cu cineva). 31 vt (Adesea determinat prin „in mana” inv „a mana”; c. i. o arma un instrument o unealta) A folosi cu pricepere cu ajutorul mainilor Si: a manui. 32 vt (Determinat prin „in bratze” „imbratzishat”) A cuprinde pe cineva cu bratzele in semn de dragoste de prietenie etc. Si: a imbratzisha. 33 vt (D. fiintze) A sustzine un obiect sau un corp greu ridicat de la pamant shi a nul lasa sa cada. 34 vt (Ie) Parcal tzin in spinare Se spune despre cineva nedorit greu de suportat. 35 vt (Ie) Oaia care nu poate sashi tzie lana trebuie taiata Se spune despre cineva care nu este in stare sashi duca la indeplinire obligatziile asumate. 36 vt (Ie) A ~ (pe cineva) (numai) pe (sau in) palme (sau pe bratze pe maini sau reg pe mana) A avea o grija deosebita fatza de cineva. 37 vt (D. o parte a corpului; in constructzie cu „abia”) A sustzine cu dificultate greutatea trupului. 38 vt (Ie) Cat il tzin picioarele (sau puterile) Cu toata fortza. 39 vt (Ie) A nul mai ~ shalele A nu mai fi in stare sa continue o activitate. 40 vt (Ie) A nul mai ~ spatele A abandona o activitate. 41 vt (Ie) Al ~ parul A fi capabil sa faca un lucru. 42 vt (Ie) Al ~ puterile Al ajuta pe cineva puterile Si: a rezista. 4344 vt (inv; ie) A (nu)l mai ~ (pe cineva) inima sa... A (nu) se putea stapani sa... 45 vt (Ie) A nul mai ~ balamalele Ashi pierde vigoarea. 46 vt (Iae) A imbatrani. 47 vt (Ie) A nul ~ proptelele A fi garbov shi neputincios. 48 vt (Fig) A rabda. 4950 vti A prinde pe cineva sau ceva k sa nu cada Si: a sprijini. 51 vt (Pop; irn; ie) TZinema Ghincule Se spune celui care se lauda k va face ceva peste puterile sale. 52 vt A (putea) cuprinde in sine Si: a contzine (2) a incapea. 53 vt (Pop; ie) A nul mai ~ pielea A fi foarte gras. 54 vt (Pop; iae) A nushi mai putea stapani bucuria. 55 vt (Pop; iae) A fi foarte ingamfat. 56 vt (Pop; ie) A nul mai ~ camasha A fi foarte nerabdator. 57 vt (Pop; iae) A fi foarte ocupat. 58 vt (Ie) A nul mai ~ pamantul A nu mai avea loc pe pamant. 59 vt (Iae) A nu fi tolerat din cauza rautatzilor facute. 60 vt (Ie) A nul (mai) ~ locul (sau pamantul) A fi nelinishtit. 61 vt (Ie) A nul ~ drumurile A nu mai putea merge pe drum din cauza betziei. 62 vt (Ivr) A impresura (pe cineva). 63 vr (Urmat de un complement indirect introdus prin „de”) A se prinde cu mainile pentru a nu cadea pentru a nu fi despartzit de cineva sau de ceva Si: a se agatza (4). 64 vr (Ie) A se ~ cu dintzii de (ceva) A nu ceda cu nici un pretz Si: a persevera. 65 vr (Ie) A se ~ de poalele (sau pulpana fustele) (cuiva) A cauta sa fie mereu impreuna sau in preajma cuiva insistand pentru ai cere ceva. 66 vr (Urmat de determinari modale) A se mentzine intrun loc. 67 vr (Urmat de determinari modale) A nu cadea de undeva. 68 vr A apasa o parte a corpului pentru ai incetini functzia pentru a potoli o senzatzie dureroasa etc. 6970 vir A fi prins fixat. 71 vr (D. tzesaturi; ie) A se ~ (numai) in atza (sau intrun ori de un fir de atza) A fi pe punctul de a se rupe. 72 vr (D. viatza; iae) A fi oricand gata sa se sfarsheasca. 73 vr (Ie) A nu se ~ nadragii pe (cineva) Se spune despre cineva foarte sarac. 74 vr (D. obiecte de imbracaminte; ie) A nu se ~ petec de petec (sau zdreantza de zdreantza) a nu se ~ pe (sau in) spate A fi foarte uzat. 75 vr (Iae) A se rupe. 76 vr A se afla in imediata apropiere unul de altul. 77 vr (SHie a se ~ card) A urma unul dupa altul Si: a se inshirui. 78 vr (Ie) A se ~ tot (de) una (sau unul) A fi unul langa altul formand un tot. 79 vr (Udp „de” „dupa” „in urma” „pe urma”) A merge in urma cuiva sau a ceva (pashind) cat mai aproape. 80 vr (Pex; shie a se ~ k raia de om) A fi nelipsit de langa cineva. 81 vr (Iae) A urmari pe cineva pretutindeni. 82 vr (Pex) A starui pe langa cineva pentru a obtzine ceva. 83 vr (Ie) A se ~ droaie dupa (cineva sau ceva) A urma in numar mare pe cineva sau ceva. 84 (Iae) A actziona pastrand ritmul impus de cineva sau ceva. 85 vr A se ghida dupa cineva sau ceva. 86 vr (Udp „de”; c. i. un text) A respecta cu fidelitate. 87 vr A lua k exemplu pe cineva sau ceva. 8889 vtir (D. persoane; pan d. un drum; udp „de”; adesea determinat prin „drept” „inainte”) A urma una shi aceeashi directzie. 90 vti (Ie) A o ~ spre... A merge spre... 91 vr (Ie) A se ~ atza de un drum (de o carare etc.) A nu se abate de la un drum. 9293 vti (Ie) A ~ dreapta (ori la dreapta sau stanga reg haisa) A merge pe partea dreapta (sau stanga) a unui drum. 94 vt (Ie) A ~ marginea A inainta pe (sau aproape de) marginea unui drum a unei suprafetze. 9596 vti (Inv; ie) A ~ marea a ~ spre plina mare A naviga in (sau spre) larg. 9798 vti (Reg; ie) A ~ tzel (sau tzelul) a ~ la tzel A ochi cu pushca. 99 vr (Pop; cu complementul „drumul”) Ashi continua drumul. 100 vr (Pop; ie) Nushi ~ drumul ci apuca pe de laturi Se spune despre cei care nushi vad de treaba. 101 vi (Udp „de” irg „la” inv „cu”; shie a ~ una cu ...) A face parte integranta dintrun tot. 102103 vir (Udp „de”) A se referi la... 104105 vir (Udp „de”) A privi a interesa pe... 106107 vir (Udp „de”) A depinde de... 108109 vir (Udp „de” reg „pe” inv „pentru”) A se preocupa neintrerupt (numai) de... 110111 vir (Udp „de” reg „pe” inv „pentru”) A se indeletnici mult (numai) cu... 112113 vir (Udp „de” reg „pe” inv „pentru”) A persevera in... 114 vr (Ie) A se ~ de ale sale Ashi vedea de treaba. 115 vi (Udp „la”) A fi legat sufleteshte de cineva sau de ceva. 116 vi (Udp „la”) Ai fi pe plac cineva sau ceva. 117 vi (Udp „la”) A iubi. 118 vi (Ie) A ~ la (cineva) k la pingele A nu avea pentru cineva decat foarte putzina afectziune. 119 vi (Inv; ie) A ~ la un cuvant A avea totzi aceeashi opinie. 120 vi (Reg; ie) A ~ la un loc A fi solidari. 121 vi (Udp „cu” inv „langa”) A sustzine pe cineva sau ceva. 122123 vir (Urmat de un verb la conjunctiv rar la infinitiv) A dori sa... 124125 vir (Urmat de un verb la conjunctiv rar la infinitiv) A intentziona sa... 126127 vir (Urmat de un verb la conjunctiv rar la infinitiv) A se angaja sa... 128 vi (Ie) A fi tzinut sa... (sau a... la... asupra...) A fi obligat sa... 129 vt (C. i. corpul sau o parte a corpului) A face sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie. 130131 vtir (Ie) Ashi ~ gura (sau limba dep pliscul reg falcile etc. de gura) Ashi impune tacere. 132 vtr (Ie) Ashi ~ gura cusuta (sau stransa) A tacea. 133 vt (Ie) A ~ piept (la ceva sau cuiva sau rar cu cineva) A se impotrivi cuiva sau la ceva. 134 vt (Ie) A ~ urechea la (cineva) A fi atent la ceea ce spune cineva. 135 vt (Ie) A ~ mana capatai A pune mana sub cap drept perna. 136 vt (Ie) A ~ ochii (sau privirea) la... (ori catre spre pe in...) A se uita cu insistentza la cineva sau ceva. 137 vt (Ie) A ~ ochii de (cineva) A supraveghea pe cineva. 138 vtr (Ie) Ashi ~ cumpana A sta in echilibru. 139 vr (Urmat de determinari modale) A sta intro anumita pozitzie. 140 vr (Urmat de determinari modale) A lua o anumita atitudine. 141 vr (Ie) A se ~ cu capul sus A fi orgolios. 142 vr (Iae) A fi ingamfat. 143 vr (Rar) A sta in picioare. 144 vtf A face (pe cineva sau ceva) sa stea o perioada de timp intrun anumit loc. 145146 vtrf (Ie) A ~ (ceva sau pe cineva) la distantza (sau departe) A se arata distant fatza de cineva. 147 vr (Ie) A se ~ la o parte (sau deoparte la distantza in rezerva) A nu lua parte la ceva. 148 vr (Ie) A se ~ departe de apa curgatoare A se feri de primejdii. 149 vt A primi pe cineva in casa sa o anumita vreme dandui adapost shi mancare. 150 vt A nu lasa pe cineva sa plece in alta parte. 151 vt (Ilv) A ~ in gazda A gazdui. 152 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pe langa sine A face pe cineva sa traiasca aproape de sine. 153 vt (C. i. animale) A pune sub acoperamant spre a feri de intemperii Si: a adaposti (1). 154 vr (Irg) A trai (undeva). 155 vr (Irg) A locui intrun anumit loc. 156 vt (Uneori determinat prin „pe loc” „in loc”) A imobiliza. 157 vt (Uneori determinat prin „pe loc” „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau. 158 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) calea (sau drumul rar drumurile) A opri pe cineva din drumul sau impiedicandul sa treaca mai departe. 159 vt (Iae) A sta in calea cuiva. 160 vt (Iae) A ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte pentru ai pune o intrebare etc. 161 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) calea (sau rar cararea) A urmari pe cineva in mod insistent pentru ai cashtiga bunavointza dragostea etc. 162 vt (Iae) A fi mereu in drumul cuiva. 163 vt (Ie) A ~ drumurile (sau drumul calea) A opri pe cineva din drum pentru al jefui sau al ucide. 164 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de vorba (sau inv cu cuvinte) A vorbi cu cineva intrerupandui o actziune. 165 vt (Ie) A ~ (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna inv cu cuvinte) A duce pe cineva cu vorba. 166 vt (Ie) A ~ (pe cineva) sub picior (sau papuc) A avea pe cineva sub autoritatea sa Si: a domina (1). 167 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) usha A ajuta pe cineva sa savarsheasca o fapta rea. 168 vt (La volei polo pe apa etc.; ie) A ~ mingea A opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 169 vt A face pe cineva sa ashtepte. 170 vt (D. o parte a corpului) A produce jena. 171 vt (D. o parte a corpului) A durea. 172 vt (D. obiecte de imbracaminte) A deranja la mishcari prin croiala prea stramta. 173 vt (Urmat de determinari modale) A face k cineva sau ceva sa ramana un timp oarecare intro anumita stare Si: a mentzine. 174 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in (sau din) frau (sau in noua frane in hatzuri in struna din sau de scurt) sau inv a ~ (pe cineva) scurt A nu lasa cuiva libertatea de actziune sau de mishcare. 175 vt (Iae) A supraveghea indeaproape shi cu severitate (pe cineva). 176 vt (Ie) A ~ (pe cineva sau ceva) sub (sau in) ochi A urmari indeaproape (pe cineva sau ceva). 177 vt (Ie) A ~ (pe cineva) de aproape A controla pe cineva cu strictetze permanent. 178 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in evidentza A inregistra pe cineva in actele unei institutzii pentru al avea sub supraveghere. 179 vt (Ie) A ~ (ceva) in loc A impiedica sa evolueze. 180 vt (Inv; cu complementul „corabia”) A mentzine in stare de plutire. 181 vt A infrana un sentiment o pornire etc. 182 vtr (Ie) Ashi ~ rasuflarea (sau rasuflul suflarea sufletul respiratzia) A se sili sa respire ushor fara zgomot. 183 vt (Iae) Ashi opri respiratzia. 184 vtr (Inv; ie) Ashi ~ mainile de catre (sau despre) (cineva) A se stapani de a ucide pe cineva. 185 vtr (Irg; ie) Ashi ~ mainile sau ashi tzine mainile de (la) (ceva) A se abtzine de la ceva. 186 vt (De obicei urmat de verb la conjunctiv sau udp „de” „de la”) A opri pe cineva de la ceva. 187188 vr (rar) vi (De obicei icn urmat de verb la conjunctiv sau udp „de”) A se abtzine de la ceva. 189 vt (Inv; cu complementul „moshie” „pamant” „casa” etc.) A dobandi prin moshtenire. 190 vt (Inv; cu complementul „moshie” „pamant” „casa” etc.) A pune stapanire pe ceva. 191 vt (Inv; cu complementul „moshie” „pamant” „casa” etc.) A avea shi a pastra in proprietatea shi folosintza sa Si: a poseda. 192 vt (Ie) A ~ fumul de pe urma (cuiva) A trage tot folosul de pe urma cuiva. 193 vt (De obicei urmat de determinari k „in arenda” „in” sau „cu chirie” „k zalog” „cu anul” etc.) A avea in folosintza pe timp limitat o proprietate. 194 vt A avea in proprietate sau in chirie un local (carciuma pensiune restaurant bacanie etc.) shi a exercita meseria de comerciant in ramura respectiva. 195 vt (Ie) A ~ negustorie A intreprinde afaceri comerciale. 196 vt (C. i. o marfa) A avea de vanzare (sau a vinde) ceva in mod obishnuit in pravalie. 197 vt (C. i. animale) A creshte. 198 vt (Rar) A strange shi a pastra bunuri materiale Si: a agonisi (2). 199 vt (Inv) A stapani (o tzara un tzinut o cetate etc.). 200 vt (Inv) A conduce (o tzara un tzinut o cetate etc.). 201 vt (Astazi pop; c. i. pozitzii strategice) A apara de invazia dushmanului. 202 vt (Inv) A pune stapanire pe cineva sau ceva Si: a stapani. 203 vt (D. boli stari sufleteshti etc.; de obicei cu determinari temporale) A cuprinde. 204 vt (C. i. un loc o pozitzie o situatzie etc.) A ocupa. 205 vt (Ilv) A ~ loc de... A fi folosit k... 206 vt (ilv) A ~ locul (cuiva sau a ceva) A inlocui pe cineva sau ceva. 207 vt (C. i. o functzie o demnitate etc.) A avea sub conducerea sau administratzia sa. 208 vt (C. i. o functzie o demnitate etc.) A detzine. 209 vt (Ilv) A ~ socoteala (sau socotelile) A avea in grija evidentza banilor (venituri shi cheltuieli). 210 vt (Ilv) A ~ socoteala (sau seama raboj) A pastra evidentza unor date a unor intamplari etc. 211 vt (Ilv) A ~ socoteala (sau seama seama) (de sau k...) A avea in vedere (pe cineva sau ceva). 212 vt (Ial) A respecta intocmai. 213 vt (Irg; ilv) Ai ~ (cuiva) in seama (ceva) Ai lua (cuiva) in considerare (ceva). 214 vrp (Ilv) A i se ~ (cuiva) in seama (ceva) A i se lua (cuiva) in considerare (ceva). 215216 vt (Ilv) A (nu) (se) ~ in seama (sau nici intro seama ori la nici o seama) A (nu) (se) lua in consideratzie. 217218 vt (Ial) A (nu) (se) recunoashte. 219 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) toate in seama A avea evidentza faptelor cuiva. 220 vt (Ilv) A ~ casa A indeplini functzia de casier. 221 vt (Ilv) A ~ contabilitatea A indeplini functzia de contabil. 222 vt (Ilv) A ~ registrele (sau catastifele listele etc.) A fi insarcinat cu evidentza registrelor listelor etc. 223 vt (Ilv) A ~ jurnal A insemna evenimentele zilnice. 224 vt (Inv; ilv) A ~ foaie de... A face lista cu... 225 vt (Ilv) A ~ evidentza A inregistra situatzia bunurilor lucrarilor shi persoanelor legate de o anumita activitate. 226 vt (Ie) A ~ (registrele dosarele etc.) la zi A insemna cu regularitate zilnic schimbarile survenite fatza de situatzia cuprinsa intrun registru intrun dosar etc. 227 vt A avea (pe cineva) in serviciul sau. 228 vt A avea (pe cineva) in casa sa intro anumita calitate. 229 vt (Pop) A avea de sotzie (rar de sotz) (pe cineva). 230 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) fara cununie A trai in concubinaj. 231 vt (Pop; cu complementul „amant” „dragutz” „tziitoare” etc.) A avea (pe cineva) k amant. 232 vr (Pop; udp „cu” reg cu determinarea „laolalta”) A avea (cu cineva) relatzii de dragoste in afara casatoriei. 233 vt (Pop; ie) A ~ dragoste cu (cineva) A face dragoste cu cineva. 234 vt A pastra la loc sigur pazind cu grija. 235 vt A pastra mai departe in posesia sa. 236 vt A pastra un lucru intrun anumit loc pentru al avea la indemana in caz de trebuintza. 237 vt A pastra un anumit timp un lucru primit de la cineva. 238 va (Reg; ie) TZine in el (sau tzin in mine tzii in tine etc.) Se spune despre un om tacut care nushi exteriorizeaza sentimentele. 239 va (Reg; iae) Se spune despre un om discret care shtie sa pastreze un secret. 240 vt (C. i. alimente) A conserva in buna stare ferind de alterare. 241 vt (C. i. obiecte de imbracaminte) A pastra asupra sa. 242 vt (Cu complementul „banca” „banii”) A manui suma de bani pusa k miza la un joc de cartzi de noroc etc.. 243 vta (Reg; d. femeie) A duce sarcina. 244 vt A opri (ceva) la sine. 245 vt A opri (ceva) pentru sine. 246 vta (Pop; cu complementele „sotzia” „iubita” „sotzul” „iubitul”) A nu parasi. 247 vt (Mai ales ccd) A rezerva un lucru pentru cineva pentru o imprejurare oarecare. 248 vt (Ila) De tzinut Care este destinat unei utilizari viitoare. 249 vt (Ial) Care este pastrat pentru o anumita ocazie. 250 vt (Reg; d. animale domestice; ial) De prasila. 251 vt A retzine pe nedrept (ceva). 252 vt A pastra neschimbat Si: a conserva (2). 253 vt A nu lasa sa dispara. 254 vt A nu lasa sa se altereze Si: a conserva (1). 255 vt (Ilv) A ~ minte (sau rar in mintzi in minte) Ashi intipari in memorie. 256 vt (Ial) Ashi aminti. 257 vt (Ie) (De) sa ma tzii (sau tzina) minte Se spune pentru a sublinia violentza unor actziuni sau a unor manifestari. 258 vt (Reg; ie) A da pe ~minte A da pe datorie. 259 vt (Ie) A ~ manie (sau pizma suparare alean rar urgie dushmanie) (cuiva sau reg pe cineva inv asupra cuiva ori spre cineva) A pastra sentimente de ura de manie fatza de cineva. 260 vt (Ie) Ai ~ credintza (cuiva) A fi credincios cuiva. 261 vt (Ie) Ashi ~ rangul A duce un fel de viatza potrivit cu rangul carel ocupa in societate. 262 vt (Ie) Ashi ~ gandul la (ceva) A se gandi permanent la ceva. 263 vt (Inv; ie) A ~ pacatele (cuiva) A nu ierta pacatele cuiva. 264 vt (Ie) Ashi ~ lucrul (sau) Ashi pastra neschimbate obiceiurile. 265 vt (Rar) A ~ (la mana) 1 2 3 ....9 Se spune in limbajul elevilor in operatzia de adunare despre cifrele care nu se scriu sub linia de adunare ci se retzin in memorie pentru operatzia urmatoare. 266 vt (Uneori cu determinarile „viatza” „in viatza”) A lasa pe cineva sa traiasca. 267 vt (Pop; d. o planta un copac etc.; c. i. frunze fructe etc.) A nu lasa sa cada. 268 vr (D. frunze) A nu cadea. 269 vt A nu dezvalui (o taina un secret etc.). 270 vt A ascunde. 271 (C. i. o calitate sau o stare) A pastra vreme mai indelungata. 272 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) de cald A incalzi pe cineva. 273 vi (Iae) Ai fi de folos cuiva. 274 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) de frig A apara pe cineva de frig. 275 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) de rece A racori (pe cineva). 276 vi (Ie) A ~ cumpat la (ceva) A manifesta moderatzie in legatura cu ceva. 277 vi (Ie) A(i) ~ de foame (cuiva) A satura pe cineva pentru un timp mai indelungat. 278 vi (Reg; d. o mancare; ie) A ~ bine la ranza A satura. 279 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) de urat A sta impreuna cu cineva vorbindui distrandul pentru ai alunga plictiseala. 280 vt (Ie) A ~ companie (sau tovarashie) (cuiva) A nu lasa pe cineva singur. 281 vt (Iae) A fi mereu in preajma cuiva. 282 vt (C. i. norme legi angajamente etc.) A respecta cu strictetze. 283 vt (Ie) A ~ post A posti. 284 vt (Ie) A(shi) ~ cuvantul (sau vorba pop vorbele) A indeplini o promisiune facuta. 285 vt (Ie) A ~ pas cu vremea (sau pasul vremii) A fi la moda. 286 vt (Ie) A ~ zilele (sau miercurea joile vinerea vinerile sambetele soroacele) (pe cineva) ai ~ (cuiva) sambata (sau sambetele lunile vinerile) A posti shi a nu lucra in anumite zile cu un anumit scop (in folosul cuiva pentru a evita o nenorocire sau pentru a atrage asupra cuiva o nenorocire). 287 vt (Ie) A(i) ~ (cuiva) sambetele A uri pe cineva. 288 va (Ie) A ~ creshtineshte (sau jidoveshte elineshte paganeshte) A respecta preceptele religiei creshtine (sau ale celei ebraice greceshti pagane etc.). 289 vt (Ilv) A ~ tactul A marca prin mishcari regulate facute cu mana cu piciorul sau cu o bagheta accentele unui text sacadat. 290 vt (Ilv) A ~ masura A respecta cu strictetze masura unei piese muzicale. 291292 vir (Adesea urmat de determinari k „sfatul” „credintza” „porunca” „cuvantul” etc. introduse prin prepozitziile „de” rar „la” „cu” inv „intru”) A nu se abate de la... 293 vr (Ie) A se ~ de cuvant (sau de vorba de parola de juramant) A indeplini o promisiune facuta. 294 vr (Iae) A respecta angajamentul dat. 295 vi (Ie) A ~ la vorba sa A ramane nestramutat intro hotarare. 296 vt (C. i. sarbatori mai ales religioase) A sarbatori o zi prin odihna post rugaciune. 297 vt A sarbatori o zi aniversara mancand shi band. 298299 vir A rezista. 300 vr (Imt; p 2 sg rar p 3 de obicei urmat de „bine”) Formula de incurajare. 301 vr (Imt; p 2 rar p 3) Formula de amenintzare. 302 vr (La conjunctiv shi imperativ p 2 sg urmat de un substantiv) Cuvant care accentueaza calitatea intensitatea unei actziuni. 303 vr (Ie) A se ~ gata A sta pregatit pentru a face ceva. 304 vt (Ie) ~ mai! (sau hai! ha!) Formula cu care se alunga cainii sau lupii. 305 vr (Ie) ~te parleo! (sau baiete!) sa te tzii parleo! Formula folosita pentru a intensifica actziunea exprimata de verbul propozitziei care o insotzeshte. 306 vr (Ie) ~te! Formula de avertisment dat vanatorului vecin prevenindul de aparitzia vanatului. 307 vt (Inv) A afirma cu tarie. 308 vt (De obicei udp „cu” reg „pe” „de” „intru”) A (se) suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii cuiva sau a ceva Si: a intretzine. 309 vt (De obicei udp „cu” reg „pe” „de” „intru”) A aproviziona cu cele necesare traiului. 310 vt (Ie) A ~ (pe cineva) pe mancare shi pe bautura a ~ (pe cineva) pe macat(e) shi pe baut(e) A oferi cuiva mancare shi bautura. 311 vt (Ie) A ~ casa mare A duce un trai bogat shi luxos. 312 vt (Ie) A ~ casa (sau masa) deschisa A primi bucuros shi adesea oaspetzi. 313 vt (Ie) A ~ masa intinsa A primi oricand persoane la masa. 314 vt (Ie) A ~ casa (cu cineva) A fi casatorit cu cineva. 315 vt (Iae) A trai in aceeashi casa formand o singura familie. 316 vt (Reg; ie) A ~ tarla impreuna A trai impreuna in aceeashi casa. 317 vt(a) (C. i. animale) A hrani. 318 vt A avea fatza de cineva o anumita comportare Si: a trata. 319 vt A avea grija de ceva Si: a ingriji a gospodari (3). 320 vi (De obicei cu determinari care arata timpul) A continua sa existe Si: a dura³ (2) a dainui (1). 321 vt (D. o actziune) A avea o anumita evolutzie Si: a se desfashura (4). 322 vt A face sa dureze. 323 vtf (Reg; ie) Cat ~ Dumnezeu lumea La nesfarshit. 324 vi A fi suficient pentru un timp oarecare. 325 vi A nu se termina pentru ceva mai mult timp. 326327 vt (Ie) A (nu)l ~ (pe cineva) punga (sau buzunarele) A (nu) face fatza la o cheltuiala. 328 vr (D. oameni; de obicei determinat prin „bine”) A se pastra in deplina sanatate shi putere. 329330 vi (Ie) A (nu) se (mai) ~ sufletul (sau suflet de om) in (cineva) A (nu) mai trai. 331 vi (Ie) A se ~ abanos A se pastra foarte bine. 332 vi (Iae) A arata mai tanar decat varsta care o are. 333 vr (De obicei determinat prin „viu” „in viatza” „cu viatza”) A se mentzine in viatza. 334 vtf (Cu complementul „viatza” „zilele” „capul” „sufletul”) A (se) mentzine in viatza. 335 vt (Ie) Ashi ~ sufletul (sau inima) A manca atat cat sai treaca foamea. 336 vt (Iae) A se hrani putzin numai cat sashi intretzina viatza. 337338 vir (D. constructzii cladiri etc.) A rezista timpului. 339340 vir (D. materiale obiecte de imbracaminte incaltzaminte etc.; de obicei udp „la”) A nu se deteriora sub influentza unor factori externi. 341 vi (D. fiintze; de obicei udp „la”) A suporta bine (o incercare). 342 vi (Fam; ie) Nu ~ figura Se spune pentru a arata k o intentzie a cuiva nu are sortzi de izbanda. 343 vti (Ie) Cat i ~ (cuiva) gura cat (sau ce) il ~ gura (sau rar gatlejul capul) Pana la epuizare. 344345 vti A se intinde intro directzie. 346347 vti (C. i. sunete; shie a o ~) A face sa dureze mai mult timp Si: a prelungi. 348 vt (Ie) A (i) ~ (cuiva) isonul (sau ison isonuri hangul bazoiul) A executa acompaniamentul unei melodii. 349 vt (Ie) Ai ~ (cuiva) isonul (sau hangul bazoiul coarda) A aproba vorbele shi faptele cuiva pentru ai fi pe plac. 350 vt (Iae) A se comporta la fel k cineva pentru ai face pe plac. 351 vt (Cu valoarea stilistica a unui prezent de durata; ie) A (o) ~ una (shi buna) a intruna (sau mortzish) a o ~ (coarda sau sfoara) inainte (sau fam k prostul ori k prostul inainte) A sustzine cu insistentza ceva. 352 vt (Ie) A o ~ intruna (cu) a o ~ una A vorbi fara intrerupere repetand acelashi lucru. 353 vt (Ie) A o ~ pea mea (sau pe a ta pe a lui etc.) A nushi schimba atitudinea. 354 vt (Iae) A nu vrea sa admita k altul ar putea avea dreptate. 355 vt (Ie) A o ~ asha (k gaia matzul) a o ~ in... (sau intrun... ori tot intro...) a ~ matz A persista in aceashi atitudine. 356 vt (Reg; ie) A o ~ sfoara (sau atza) A merge fara oprire. 357 vt (Ie) A o ~ (tot una cu...) A face fara intrerupere ceva. 358 vt (Ie) A o ~ (asha sau intro copce) a (o) ~ (tot intrun) suflet sau (numai) o fuga a ~ fuga tot intruna A fugi fara oprire. 359 vt (Ie) A ~ tot un plans (sau numai o gura) A plange fara intrerupere. 360 vt (Ie) A ~ numai o gura A face galagie. 361 vt (Ie) A o ~ intrun cantec A canta fara intrerupere. 362 vt (Ie) A o ~ forfota A se agita multa vreme. 363 vt (Ie) A o ~ una a ~ struna A continua in acelashi ritm neintrerupt. 364 vt (Ie) A ~ (pe cineva) (tot sau numai) in... A nu slabi pe cineva cu... 365 vt (Inv; ie) A ~ tot un glas A vorbi monoton. 366 vt (Ie) A ~ o vorbire (sau o cuvantare un cuvant un discurs o oratzie un toast reg vorbiri) sau rar a ~ cuvant A vorbi in fatza unui auditoriu (la ocazii festive etc.). 367 vt (Ie) A ~ o conferintza (o prelegere un curs) A prezenta o prelegere un curs etc. in fatza unui auditoriu. 368 vt (Ilv) A ~ convorbire cu... A discuta cu (cineva). 369 vt (Ilv) A ~ judecata (sau judetz) A prezida un consiliu de judecata. 370 vt (Ilv) A ~ divan A se intruni in divan. 371 vt (Pex; ial) A sta de vorba. 372 vt (Ilv) A ~ (o) adunare (sau shedintza consiliu sobor etc.) A se intruni (intro adunare shedintza etc.). 373 vt (Ilv) A ~ sfat A delibera. 374 vt (Ilv) A ~ razboi (sau lupta batalie reg foc) (cu cineva sau impotriva cuiva) A se razboi (cu cineva). 375 vt (Ilv) A ~ straja A veghea. 376 vt (Ilv) A ~ predica A predica in fatza unui auditoriu. 377 vt (Ial) A sfatui (pe cineva). 378 vt (Ilv) A ~ slujba (sau liturghie) A oficia slujba religioasa. 379 vt (Ilv) A ~ iertaciune A rosti o cuvantare in cadrul inmormantarii cuiva prin care se amintesc faptele bune din viatza decedatului. 380 vt (Ilv) A ~ corespondentza A coresponda cu cineva. 381 vt (Inv; ilv) A ~ vraji A face vraji. 382383 virp A avea loc. 384 vtf A face sa aiba loc. 385386 vtrp (Pop; adesea udp „de”) A (se) considera (23). 387 vt (Ie) A ~ (de) rau (pe cineva rar ceva) A face pe cineva raspunzator. 388 vt (Iae) A fi suparat pe cineva. 389 vt (Iae) A interzice cuiva ceva. 390391 vt (Ie) A (nu) ~ (cuiva ceva) in nume de rau A (nu) se supara. 392393 vt (Iae) A (nu) atribui cuiva o intentzie rauvoitoare. 394 vr (Ie) Ashi ~ de datorie (sau de datorintza) sa... A se considera obligat sa... 395 vt (Inv; ie) Al ~ (pe cineva sau ceva) in (sau la) (mare multa) cinste al ~ (pe cineva) in mare pretzuire A da cuiva o consideratzie deosebita. 396 vt (Inv; iae) A socoti pe cineva sau ceva demn de stima. 397 vt (Ie) A nul ~ (pe cineva) intru nimica (sau intro nemica) a nul ~ (pe cineva) nice intro cinste A desconsidera pe cineva. 398 vt (Iae) A nu lua in serios pe cineva. 399 vt (Reg; ie) A nul ~ (pe cineva) nici in doua betze A dispretzui pe cineva. 400 vir (Ie) Ashi ~ de (cineva) A suspecta pe cineva. 401 vr (Udp „de”) A se considera (2). 402 vr (Pop; adesea determinat prin „mandru” „mare” sau un echivalent al acestora) Ashi lua aere de superioritate Si: a se ingamfa a se fuduli (1). 403 vt (Pop) A obliga la o cheltuiala Si: a costa (7). 404 vi A avea o valoare in bani Si: a pretzui.

TZÍNE tzin vb. III. I. Tranz. 1. A avea ceva in mana (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sa scape. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) lumanarea (sau lumina) = a) a fi nash cuiva la cununie; b) a sta langa cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o lumanare aprinsa in mana (dupa un vechi obicei creshtin). Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. A tzine franele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapani a guverna o tzara etc. A tzine pe cineva (sau ceva) in mana = a avea pe cineva (sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac; a avea pe cineva (sau ceva) la mana. A tzine ursita (sau soarta) cuiva (in mana) = a fi stapan pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” „de dupa” sau „pe dupa” arata partea de care se apuca) TZinem pe bunic de mana. (Refl. recipr.) Mergeau tzinanduse de mana. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. „de” arata partea sau capatul de care e apucat un obiect sau chiar obiectul insushi) TZine de nuia. ♦ (La imper.) Ia! primeshte! ♦ (Determinat prin „in bratze” sau „imbratzishat”) A cuprinde pe cineva cu bratzele in semn de dragoste de prietenie; a imbratzisha. ♦ (Determinat prin „in mana”) A manui o arma o unealta un instrument etc. ♦ (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in maini mai mult timp decat este regulamentar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamant) shi a nul lasa sa cada. 3. A sprijini pe cineva sa nu cada. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atarna sau pluteshte sa cada sau sa se scufunde. 4. A cuprinde a purta p. ext. a suporta. ◊ Expr. A nul (mai) tzine pe cineva pamantul = a nu mai putea fi suportat din cauza rautatzii faradelegilor etc. A nul (mai) tzine pe cineva locul = a nu mai putea de bucurie de nerabdare etc. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a fi foarte fericit foarte mandru. II. 1. Refl. A se prinde cu mainile de ceva sau de cineva. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functzia a potoli o senzatzie dureroasa etc.). ♦ A se mentzine intrun loc a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Se tzine tare in sha. 2. Refl. A fi prins sau fixat ushor de ceva a fi legat prea slab de ceva. Se tzinea numai intrun cui. ♦ Intranz. shi refl. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul (se) tzine bine. 3. Refl. (Cu determinari introduse prin prep. „de” sau „dupa”) A merge in urma cuiva pashind cat mai aproape de el shi a nul parasi nici o clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de langa cineva. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele sale cu insistentzele sale pentru ai cashtiga simpatia dragostea. ♦ A se lua dupa cineva a imita pe cineva a lua k exemplu k model pe cineva. 4. Refl. (Cu determinari modale) A urma unul dupa altul a se inshirui. Automobilele se tzineau lantz. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun sortiment dintro garnitura etc. ♦ A face parte din bunurile cuiva a apartzine cuiva. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... ♦ A fi de datoria de competentza cuiva; a privi a interesa pe cineva. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva: p. ext. a avea pentru cineva o afectziune puternica a iubi pe cineva. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „cu”) A lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intample sa se faca sau sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. III. 1. Tranz. A face k trupul (sau o anumita parte a lui) sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mandru orgolios. ♦ (Pop.) A se uita fix la cineva sau ceva. 2. Tranz. A face pe cineva sau ceva sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. ♦ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari (asupra unui lucru). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. ♦ (Cu determinari introduse prin prep. „la” sau „in”) A sili a fortza pe cineva sa stea intrun anumit loc. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a lasa pe cineva sa rabde de foame. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzandul cu mainile sau legandul); a imobiliza. ◊ Expr. A tzine pe cineva sub papuc (sau sub picior) = a stapani a domina pe cineva. 4. Tranz. A face k cineva sau ceva sa stea sau sa ramana un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. 5. Tranz. (Cu determinarile „pe loc” sau „in loc”) A opri pe cineva sau ceva din mersul sau facandul sa ramana pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. ◊ Expr. Ai tzine cuiva drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicandul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva; b) a pandi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; c) (pop.) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cashtiga bunavointza dragostea); a fi mereu in calea cuiva. A tzine drumul (sau calea drumurile) = a) a practica talharia la drumul mare; b) a umbla fara rost haimana. (Pop.) Ai tzine cuiva drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasandul sashi vada de lucru). 6. Tranz. A face pe cineva sa ashtepte. 7. Refl. (Rar) A sta mai mult timp intrun anumit loc. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (sau la o parte la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. ♦ (Pop.) Ashi duce traiul a vietzui a trai (undeva). 8. Refl. A sta intro anumita pozitzie a lua sau a avea o anumita atitudine sau tzinuta. Se tzinea drept. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare = a cadea (de osteneala de somn de boala etc.). 9. Refl. (Pop. determinat prin „mandru” „mare” „tare” sau un echivalent al acestora) A fi mandru increzut; a se mandri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. 10. Tranz. A infrana a stapani a domina un sentiment o pornire etc. Abia ishi tzine lacrimile. (Refl.) (Urmat de un verb la conjunctiv in forma negativa) Deabia se tzine sa nu rada. ◊ Expr. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a se stapani. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. „de” „de la”) A opri pe cineva de la ceva a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau al avea la indemana in caz de trebuintza). ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. „pentru”) A opri a rezerva un lucru pentru cineva. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. ♦ A opri ceva (ce nui apartzine) la sine sau pentru sine; a retzine pe nedrept. 2. Tranz. A nu lasa k ceva sa dispara sa se distruga sa se altereze etc.; a pastra neatins shi neschimbat a conserva. ◊ Expr. A tzine legatura cu cineva = a ramane in (stransa) legatura cu cineva a pastra legatura cu cineva. A tzine cuiva (sau reg. a tzine pe cineva) manie (sau pizma suparare alean) = a purta cuiva ura suparare etc. a ramane manios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui un secret. A tzine minte = a nu uita (ceva) ashi aminti de... ♦ A crutza a nu distruge. ♦ (Pop.) A pastra cuiva dragoste a nu parasi pe cineva. 3. Tranz. A pastra o stare sau o calitate vreme mai indelungata. ◊ Expr. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = ai fi cuiva de folos ai prinde bine. (Intranz.) Ai tzine (cuiva) de frig = a apara de frig. Ai tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (inlocuind alta hrana mai potrivita). A tzine (cuiva) de urat = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrandul pentru ai alunga singuratatea sau plictiseala. 4. Tranz. A urma mereu acelashi drum (sau aceeashi cale aceeashi directzie) a nu se abate din drum; a umbla intrun anumit loc; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum; (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. (Refl.) (Determinat prin „de drum”) TZinete de drumul acesta pana acasa. ◊ Expr. (inv.) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. 5. Tranz. A respecta cu strictetze a implini intocmai; a pazi (o norma o invoiala un angajament o lege). ♦ A sarbatori a praznui a cinsti (o zi de sarbatoare). ◊ Expr. A tzine zile pentru cineva = a posti k sai mearga cuiva bine sa i se implineasca o dorintza. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramane consecvent cu... ◊ Expr. (Intranz.) A tzine la vorba sa = a ramane nestramutat intro hotarare a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotararea. 6. Refl. shi intranz. (De obicei cu determinarile „bine” „tare” „darz”) A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. ◊ Expr. (Refl.) A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramane (sau a determina pe cineva sa ramana) treaz a nu (se) lasa sa fie prins de somn. (Refl.) A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). (Refl.) TZinete (sau te tzine) bine sau (intranz.) tzine bine! formula de indemn shi de incurajare. (Refl.) Sa se tzina bine! formula de amenintzare. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta ceva. Calul tzine la galop. 7. Refl. shi tranz. A se afla sau a face sa se afle in deplina sanatate shi putere. ◊ Expr. A (se) tzine viu (sau in viatza cu zile etc.) = a (se) mentzine in viatza; a trai sau a face sa traiasca. ♦ Refl. A se pastra a se conserva. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). ◊ Expr. A tzine loc de... = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... 2. A stapani (un loc). ♦ A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. 4. A avea sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi insarcinat cu o functzie (shi a o exercita). ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. 5. A poseda animale shi a le creshte (pentru folosul carel dau). 6. A avea in posesiune o intreprindere; a avea in folosintza pe timp limitat o proprietate; a detzine (in calitate de chiriash de arendash). 7. (Pop.) A avea de vanzare (o marfa in pravalie). VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei gospodarii etc. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a convietzui cu cineva (in calitate de sotz shi sotzie). A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a avea un fel de viatza potrivit cu rangul care il ocupa. ♦ A da cuiva cele necesare pentru a trai (mai ales hrana); a intretzine. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la shcoala (sau la studii) = a trimite (pe cineva) la shcoala suportand cheltuielile necesare. ♦ Tranz. shi refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. „cu”) A (se) hrani. ◊ Expr. (Tranz.) Ashi tzine capul (sau viatza zilele sufletul) cu... = a se hrani a trai cu... ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. 2. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva a ingriji pe cineva. ◊ Expr. A tzine pe cineva k pe (sau in) palma = a ingriji pe cineva cu cea mai mare dragoste implininduise toate dorintzele. A tzine bine = a pastra in stare buna in ordine deplina a intretzine bine. 3. (Pop.) A fi casatorit cu cineva. ♦ (Construit cu dat. pron.) A avea un amant. ♦ Refl. recipr. A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). VII. 1. Intranz. A dura a dainui. ♦ (Despre provizii) A ajunge (pentru un timp oarecare) a nu se termina (mai mult timp). 2. Tranz. (Despre boli sau dureri trupeshti) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. ♦ (Despre organe sau partzi ale corpului) A produce dureri. 3. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea sa o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) A face sa dureze sa se manifeste. De bucurie tzinu masa trei zile. ◊ Expr. A o tzine numai (sau tot) o (sau intro) fuga (ori o gura un plans etc.) sau a tzine fuga (ori plansul gura etc.) intruna (sau totuna) = a o duce inainte fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri (din fuga din plans etc.). A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... A (o) tzine (tot)una (cu...) = a nu se opri (din...) a continua (sa...). A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda a fi in spiritul vremii a nu ramane in urma. ♦ (Cu determinari introduse prin locutziunile „tot in...” sau „numai in...”) A nu mai slabi pe cineva cu... 2. (In loc. vb.; cu sensul dat de determinari) A tzine o vorbire (sau un discurs un cuvant) = a vorbi a cuvanta unui auditoriu. A tzine judecata = a judeca. A tzine sfat = a se sfatui a delibera. A tzine lupta (sau razboi batalie foc) = a se lupta a se razboi cu cineva. A tzine straja = a strajui a sta de straja. A tzine locul cuiva = a inlocui pe cineva. IX. Tranz. shi refl. (Pop.) A (se) considera a (se) socoti a (se) crede. Te tzineam mai tanar! ◊ Expr. (Tranz.) A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari (pe cineva). X. Tranz. (Pop.) A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala a costa. [Prez. ind. shi: (reg.) tziu. Var.: tzineá vb. II] Lat. tenem.

TZÍNE tzin shi (regional) tziu vb. III. (SHi in forma tzinea) I. Tranz. 1. A avea ceva in mina (sau in bratze etc.) shi a nu lasa sai scape. O amenintza cu toporul carel tzinea inaltzat cu dreapta. SADOVEANU O. VIII 228. Pe carel va alege fata sal loveasca cu un mar de aur cel va tzine in mina. ISPIRESCU L. 153. Nanasha pe prag shedea Cuo mina acid tzinea Cu alta lacrimi shtergea. JARNÍKBIRSEANU D. 171. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) luminarea (sau rar lumina) = a) a fi nash (cuiva) la cununie. O nanasha draga mea De tzar fi secat mina Cind miai pus tu cununa SHi miai tzinut lumina. JARNÍKBIRSEANU D. 171; b) a sta linga cineva in ultimele clipe ale vietzii cu o luminare aprinsa in mina (dupa vechiul obicei creshtin). E rece k gheatza vorbi el incet; am impartashito. Batrinele i tzin luminarea. SADOVEANU O. VIII 31. Cind era sara la cina La Vilean tzinea lumina; Cind era la miez de noapte Trageau clopote de moarte. BIBICESCU P. P. 357. Ai tzine (cuiva) cununa = a fi nash (cuiva) la cununie. Soarele shi luna Miau tzinut cununa. ALECSANDRI P. P. 2. A tzine frinele tzarii (sau imparatziei etc.) = a conduce a stapini a guverna o tzara. Eu tziu frinele craiei In partzile Arapiei. TEODORESCU P. P. 105. A tzine (pe cineva sau ceva) in mina = a avea (pe cineva sau ceva) in puterea sa a dispune de cineva (sau de ceva) dupa bunul plac. In orele mele de singuratate cind ma gindesc la ce ash voi sa scriu am impresia k tzin lumea in mina mea. REATRU I 14. A tzine ursita cuiva (in mina) = a fi stapin pe viatza cuiva shi a dispune de ea dupa bunul sau plac. Sfintu Nichita TZinindune ursita Stan mijloc de casa Cu sabia scoasa. TEODORESCU P. P. 189. Ashi tzine inima cu dintzii v. dinte (1). A tzine balantza dreapta v. balantza. ◊ (Instrumentul actziunii devine subiect) Intilnii viteaz oshtean... Minai dreapta tzinea pala. ALECSANDRI P. II 10. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» «de dupa» sau «pe dupa» aratind partea de care se apuca) Ne intorceam incet pe cind asfintzea soarele shi tzineam pe bunic de mina. SADOVEANU O. VII 294. Sfintul Chirica shchiopul care tzine dracii de par. CREANGA P. 149. Mii tzinea de subsuoara Teoi tzinea de dupa git. EMINESCU O. I 55. Merge mindra cam descinsa Prin ierbutza pinan briu SHi tzine murgul de friu. ALECSANDRI P. P. 49. (Expr.) A tzine (pe cineva) de guler v. guler. (Refl. reciproc) Mergeau... K doi copii tzininduse de mini Pe sub umbrare de salcimi batrini. D. BOTEZ F. S. 23. Trecea un feciorandru cu o fetishoara tzininduse pe dupa cap. RETEGANUL P. I 38. ◊ Intranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» aratind partea sau capatul de care e apucat un obiect sau indicind obiectul insushi) Maica tzine de cela capat de tzigla shi eu oi tzine de cestalalt. SBIERA P. 34. [La pescuit] omul tzine de nuia shi cind se cufunda pluta radica in sus. SHEZ. IV 116. ♦ (La imperativ) Ia primeshte. Corbul i zise: TZine penitza asta voinicule. ISPIRESCU L. 44. SHi odata scoate sfinta Dumineca obrazarul shi sabia lui Statupalmabarbacot de unde le avea shi dindule lui HarapAlb zice: tzine aceste k au satzi fie de mare trebuintza unde mergem. CREANGA P. 224. Draga mea sufletul meu TZine tu inelul meu. ALECSANDRI P. P. 20. ◊ Absol. Dar satzi dau shi eu trei lucruri: tzine aci ai o cetera... un pieptene shio cute. RETEGANUL P. V 37. TZine soacre mare! Ia asta radacina uscata. TEODORESCU P. P. 176. ♦ (De obicei determinat prin «in bratze» sau «imbratzishat») A inlantzui pe cineva cu bratzele (in semn de dragoste de prietenie); a imbratzisha. In toata neagra vecinicie O clipan bratze team tzinut. EMINESCU O. I 212. Totzi au putut vedea pe tinara nevasta... cu capul rezamat pe umarul unui frumos tinar ce o tzinea strins imbratzoshata. NEGRUZZI S. I 78. ♦ (Determinat prin «in mina»; complementul indica o arma un instrument o unealta) A minui. Dar mariasa na tzinut numai sabie in mina; ci a fost vrednic shi cu intzelepciunea. SADOVEANU N. P. 10. (La volei polo pe apa etc.; in expr.) A tzine mingea = a opri mingea in miini mai mult timp decit e reglementar inainte de a o pasa sau de a o trimite adversarului. 2. A sustzine un obiect greu (ridicat de la pamint) shi a nul lasa sa cada. Boltziles tzinuten aer de columne luminoase. EMINESCU O. IV 112. Un cerdac tzinut in aer de stilpi de zid. id. N. 51. ◊ Expr. Cit il tzine pe cineva (sau rar intranz.) cit i tzine cuiva gura = cit il ajuta pe cineva vocea; in gura mare din rasputeri. A inceput sa urle cit o tzinea gura. STANCU D. 27. Striga tu... cit tzia tzinea gura... k nu te slabesc. ALECSANDRI T. 713. Cit il tzin (pe cineva) puterile v. putere. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau chingile sau meshii) v. c. A nul mai tzine (pe cineva) balamalele v. balama. ◊ (Determinat prin «in spinare» «pe genunchi» «in bratze» etc.) Daca eshti tu asha de tare... puteamavei tu tzinea pe mine pe palma? SBIERA P. 98. Pe genunche ma tzineai. BIBICESCU P. P. 52. Intro vreme peshtii care tzin pamintul in spinare infuriinduse au inceput sa se zvircoleasca tare shi atunci pamintul... a crapat tare formind vaile. SHEZ. I 232. ♦ Fig. A rabda a suporta a indura. In loc sami dea pace k iam fost asha slugarnic acum mia dat cinzeci de nuiele. SHi tu shi astea leai tzinut? Ce aveam sa fac? Leam rabdat. RETEGANUL P. II 57. 3. A sprijini pe cineva k sa nu cada. Trebuira sal tzie sal ridice. DUMITRIU N. 153. Daca no tzineau surorile ishi shi spargea capul cazind. ISPIRESCU L. 51. ♦ Intranz. A nu lasa k ceva care atirna sau care pluteshte sa cada sau sa se scufunde. De unditza sta legata o pluta care tzine sa nu se cufunde greutatea fierului shi a nadei. SHEZ. IV 116. ♦ (Despre plante copaci cu complementul «frunza» sau un echivalent al acesteia) A pastra a mentzine a nu lasa sa cada. Codrui jelnic k shi mine K nici frunza nu sho tzine. HODOSH P. P. 154. Mindra cind ne iubeam noi TZinea busuiocul foi; Dar de cind noi neam lasat Busuiocul sa uscat. SHEZ. V 93. Pina codru frunzashi tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 289. ◊ Refl. Frunzan codru cit se tzine Totzi voinicii traiesc bine. JARNÍKBIRSEANU D. 287. 4. A cuprinde a purta; p. ext. a suporta. Am un cojoc shi tzine patru fratzi in el (Nuca). GOROVEI C. 240. ◊ Expr. A nul tzine pe cineva pamintul = a nu incapea pe pamint a nu avea loc; fig. a nu fi tolerat suportat rabdat (din cauza rautatzilor). Asha multzime de spurcatzi erau incit nui putea tzine pamintul. ISPIRESCU M. V. 21. Dapoi daca nar mai muri [oamenii] nu iar tzinea pamintul. CONTEMPORANUL V_I 296. Deash fi asha blastamat Precum is de judecat... Pamintul nu mar tzinea. JARNÍKBIRSEANU D. 186. (In imprecatzii) Cinea samanat uritul Sa nul mai tzina pamintul. HODOSH P. P. 124. A nul (mai) tzine (pe cineva) locul se spune cind cineva cuprins de un sentiment puternic nu mai are astimpar nushi mai gaseshte locul v. loc (I 1). Deamar navalnic no mai tzine locul. COSHBUC P. I 251. Cind gindesc k am sa merg la Bucureshti k sami petrec iarna nu ma tzine locul de bucurie. ALECSANDRI T. I 272. A nul mai tzine (pe cineva) pielea = a nul mai incapea pielea v. incapea (1). II. 1. Refl. A se prinde cu miinile de ceva sau de cineva. V. agatza crampona. Incalecind sa te tzii bine... de coama mea. ISPIRESCU L. 7. Deacum numai sa te tzii bine de carimbi shi de speteze k am sa min iepele iestea de au sa scapere fugind. CREANGA P. 126. Mam tzinut de strana k sa nu cad. NEGRUZZI S. I 54. ◊ Expr. A se tzine cu dintzii de ceva v. dinte (1). ◊ Fig. Sa ne tzinem de limba de istoria noastra cum se tzine un om in primejdie de a se ineca de prajina ce i se arunca spre scapare. KOGALNICEANU S. A. 45. ♦ A apasa a comprima o parte a corpului (pentru ai incetini functziunea a potoli o senzatzie dureroasa etc.). Cind spunea cite una ori te tzineai cu mina de inima rizind ori te facea satzi sara inima din loc de frica. CREANGA P. 120. Glumele... te fac sa rizi de te tzii de pintece. SHEZ. I 39. ♦ A se mentzine a nu se prabushi a nu cadea de undeva. Era un barbat inca sprinten shi se tzinea tare in sha. SADOVEANU N. P. 380. Incalecind sa te tzii bine... in scari. ISPIRESCU L. 7. 2. Refl. A fi fixat ushor de ceva prins sau legat prea putzin prea slab. Portitza putreda se tzinea numai intro balama. SADOVEANU la TDRG. Iar pea ei umeri albi abia se tzine Haina cea lunga shi bogata. EMINESCU O. IV 107. ◊ Expr. A nu se tzine nadragii pe cineva se spune cind cineva este foarte rau imbracat in zdrentze. Mai saraci decit noi sint olarii... nu se tzin nadragii pe ei. STANCU D. 43. A se tzine (numai) in atza sau a se tzine intrun (ori de un) fir de atza = (despre tzesaturi) a fi pe punctul de a se rupe; fig. (despre viatza) a fi aproape de sfirshit pe punctul de a se sfirshi. Cu antereu de canavatza Ce se tzinea numan atza. CREANGA P. 148. ♦ Intranz. A fi bine fixat sau intzepenit undeva (shi a nu se desface a nu se desprinde a nu ceda). Cuiul tzine bine. 3. Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «de» sau «dupa») A merge in urma cuiva pashind cit mai aproape de el fara al parasi nici o clipa; p. ext. a fi mereu impreuna cu cineva a fi nelipsit de linga cineva. Ma Nistore iar se tzin copiii dupa tine prin sat. CAMIL PETRESCU U. N. 222. Fatul babei se tzinea tot de dinsa k sa no scape din ochi. SBIERA P. 142. ◊ Expr. A se tzine de capul cuiva v. cap¹ (I 1). A se tzine de coada cuiva sau a se tzine coada dupa cineva v. coada (4). A se tzine gaie (sau gaitza grapa lipca minz mort) de (sau dupa) cineva v. c. A se tzine de poalele (sau poala) mamei v. poala (I 1). A se tzine scai de cineva sau a se tzine de cineva k scaiul de oaie v. scai. A se tzine drug (de cineva sau de ceva) v. drug. ◊ (Metaforic) Luna se tzine mereu dupa noi... aici la Varatic pe drum acasa chiar shi ziua. IBRAILEANU A. 200. ◊ (Mai rar urmat de loc. prep. «in urma cuiva») Sub cer de zgura shi arama Eu ma tzineam in urma lui cuminte. TOPIRCEANU B. 94. ◊ (La conjunctiv pers. 2 sg. cu valoare de imperativ impersonal intensificind ideea) Muma zmeului... trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz shi sa te tzii dupa dinshii. ISPIRESCU L. 25. ♦ A sta mereu in drumul in preajma sau in urma cuiva staruind cu o rugaminte; a urmari pe cineva cu staruintzele cu insistentzele pentru ai cishtiga simpatia dragostea. Iar se tzine Ion de mine. POPA V. 311. O urmaritzi va tzinetzi k nishte duhuri necurate de ea. NEGRUZZI S. I 48. ♦ A imita pe cineva a se lua dupa cineva a lua k exemplu k model pe cineva. Tu te tzii dupa cei mai buni bucatari. ISPIRESCU U. 25. 4. Refl. (Urmat de determinari modale) A se lega unul de altul a urma unul dupa altul; a se inshirui. La shosea automobilele se tzineau lantz. C. PETRESCU C. V. 75. Humuleshti... sat mare shi vesel impartzit in trei partzi cari se tzin tot dea una: VatraSatului Delenii shi Bejenii. CREANGA A. 1. De ma ce va tzinetzi cird SHi intratzi asha cintind? TEODORESCU P. P. 129. 5. Refl. A se indeletnici mult (sau numai) cu... a se preocupa neintrerupt (sau numai) de... a nu se lasa de... Nu spun eu? se tzin de vizite. SADOVEANU B. 193. Cine dracul tzia shoptit Sa te tzii tot de iubit? TEODORESCU P. P. 339. ◊ Expr. A se tzine de ale sale = ashi vedea de treaba. 6. Intranz. shi refl. A face parte integranta dintrun tot; (despre unelte) a face parte dintrun asortiment dintro garnitura etc. ◊ Expr. A tzine de casa cuiva v. casa¹ (3). ♦ (Despre bunuri imobile) A apartzine cuiva a face parte din proprietatzile cuiva. Intro casa ce tzinea de primarie... pusesera banci lungi din trei scinduri. SDUMITRIU N. 246. 7. Intranz. A se referi la... a fi in legatura cu... a face parte din... Unele intimplari traite de curind i se par (ei) ramase departe straine k shi cind nar mai tzine de viatza ei. VLAHUTZA la TDRG. ♦ A fi de datoria de competintza cuiva; a privi a interesa pe cineva. Cea fost mai inainte shi ce era sa mai fie dupa aceea era ceva care nu mai tzinea de mine. VLAHUTZA O. A. 150. 8. Intranz. A fi legat sufleteshte de ceva; a iubi. Am vazut eu adineaori cit de mult tzii tu la munca noastra. BARANGA I. 190. Caci da care om nu tzine la viatza inainte de toate? CREANGA P. 206. ♦ A avea pentru cineva o afectziune puternica; a iubi. Satenii tzineau mult la batrinul acela hazos shi cuminte. POPA V. 96. TZinea shi ea la Sandu k la copilul ei. MIRONESCU S. A. 47. Aveam zic in casa noastra o sluga veche shi credincioasa la care tata tzinea foarte mult. GANE N. III 28. Imparatul... tzinea mult la cerb. SHEZ. I 164. ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A fi pentru interesele sau scopul dorit shi urmarit de cineva a lua apararea sau partea cuiva a sustzine pe cineva a fi de partea cuiva. Cite fete mindren sat Toate tzin cu tine. COSHBUC P. II 23. Tu nevasta cu cin’ tzii? Eu tzin Pinteo cu cei multzi. BIBICESCU P. P. 319. Oltule! riu blastemat!... Satzi ramiie pietrele Sa le calce fetele K tu nai tzinut cu noi SHi teai vindut la ciocoi! ALECSANDRI P. P. 291. ◊ Expr. (Regional) A tzine la un loc = a fi unitzi solidari. Ei tzinea la un loc shi sta foarte tare unul pentru altul. SBIERA P. 121. (Tranz.). Ai tzine (cuiva) parte (sau rar intranz. de parte) = a apara pe cineva a fi de partea cuiva. Au shi tabarit balaurii pe mine shi cit pe ce sa ma inghita de nu era o chiranda (= tziganca) mai tinara intre dinshii care sami tzie de parte. CREANGa A. 54.TZioi fi k frate SHi tzioi tzinea parte Dacum pin’ la moarte. TEODORESCU P. P. 449. 9. Intranz. (Urmat de un verb la conjunctiv) A dori mult k ceva sa se intimple sa se faca sa fie; a simtzi imboldul de a face ceva. TZin sa raspund fiecaruia dintre onoratzii oratori. CAMIL PETRESCU U. N. 146. Iar daca tzii sami faci o placere Sabina lasama acum singur. C. PETRESCU C. V. 329. TZinea mortzish sa scoata un personaj literar dintrun ucigash banal shi etichetat. POPA V. 93. ◊ (In formule de politetze) Domnule Vartolomeu Diaconu tzin satzi multzumesc pentru ospitalitate. C. PETRESCU A. 298. III. 1. Tranz. (Cu privire la trup sau la o parte a trupului) A face sa stea mai mult timp intro anumita pozitzie sau atitudine. Mirtanul tzinea gura inchisa teminduse sa nu scape margeaua. RETEGANUL P. V 14. La pamint dormea tzinindushi capatii mina cea dreapta. EMINESCU O. I 142. ◊ Expr. A tzine nasul sus sau (refl.) a se tzine cu nasul pe sus = a fi obraznic increzut pretentzios. Trei fete are circiumarul Toma Oci... TZin nasul sus. Umbla cu papuci pe cap nu poarta barishe. STANCU D. 40. Nu vezi k cei mai multzi de seama dtale se tzin cu nasul pe sus numai din pricina asta? CREANGA P. 162. A tzine capul sus sau (refl.) a se tzine cu capul pe sus = a fi mindru orgolios. A(i) tzine (cuiva) piept v. piept (1). A tzine clantz (sau fuior) cu cineva v. c. ♦ (Cu complementul «ochi»; urmat de determinari introduse prin prep. «la» «catre» «spre»; de obicei precizat prin «tzinta» «tzintit» etc.) A se uita fix la cineva sau la ceva. Mitzishorul... tzinea ochii atzintitzi drept la boier. SBIERA P. 247. Nurorile cele mari ale imparatului tzineau ochii tzinta la zina. ISPIRESCU L. 39. Teash iubi shiacum nevasta Dar barbatui tot cu tine SHi tzine ochii la mine. HODOSH P. P. 149. 2. Tranz. (Cu un complement de loc) A face (pe cineva sau ceva) sa stea un timp oarecare intrun anumit loc. Nul tzinetzi pre copil... aici in casa. DUMITRIU N. 156. Iar oshtile moldovene sub capitani creaturi a lui le tzinea pe margeni. NEGRUZZI S. I 143. TZineo doamne linga mine SHa manvetze jocul bine. JARNÍKBIRSEANU D. 420. ◊ Expr. A tzine (pe cineva sau ceva) in evidentza = a avea (pe cineva sau ceva) in vedere; a da o atentzie deosebita. A tzine (ceva) in suspensie = a nu se pronuntza sau a nu se hotari asupra unui lucru. A tzine (pe cineva sau ceva) sub oboroc v. oboroc. A tzine (pe cineva sau ceva) sub cheie v. cheie (1). A tzine (pe cineva) la distantza v. distantza (2). ♦ A da cuiva locuintza salash cazare; a nu lasa (pe cineva) sa plece in alta parte. Mam saturat de tzinut trupa in bordeie. C. PETRESCU I. I 58. Un bordei in care tzinuse imparatul nishte bivoli. ISPIRESCU L. 169. [Baba] lua hotarire nestramutata a tzinea feciorii shi viitoarele nurori pe linga sine. CREANGA P. 3. Undeshi tzin turcii robii. SHEZ. IV 9. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) in gazda v. gazda (2). ♦ (Urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau «in») A pune pe cineva sa stea cu fortza intrun anumit loc. (Fig.) Milioane de oameni se smulg din intunericul neshtiintzei de carte al ignorantzei shi lipsei de cultura in care iau tzinut pina la eliberare clasele exploatatoare. SCINTEIA 1954 nr. 2863. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) la pastrama = a pune pe cineva sa rabde de foame. Am sa te tzin la pastrama hat shi bine. CREANGA P. 318. ♦ A lipsi pe cineva de libertate al face sa stea inchis legat. Ai mai vazut tu de cind eshti pupaza tzinuta in colivie? BRATESCUVOINESHTI F. 42. Tatal fetelor le tzinea pe toate inchise in cite un foishor. SBIERA P. 89. ◊ Fig. Cuvintul tau a sfarimat toate farmecele ce ma tzineau inlantzuita. ISPIRESCU L. 35. Strica mindro ceai facut SHimi da cal k sa ma duc... Nu ma tzinea fermecat K shun cal legat de gard. HODOSH P. P. 98. 3. Tranz. A face k cineva sau ceva sa nu se poata mishca din loc (prinzindul cu miinile sau legindul); a imobiliza. TZinindul acolo sub picior shi cu sabia goala in mina... il intreba despre fratzii fetei. ISPIRESCU L. 196. Odata mi tzio shi inshfaca de cozi o trinteshte la pamint shio tzine bine. CREANGA P. 177. TZinetzii bine voinici! ALECSANDRI T. I 98. Unul tzine vaca shi altul o mulge se spune cind unul duce greul shi altul trage folosul. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) sub picior = a stapini (pe cineva). (Fig.) [Dorintza de cishtig] apasa asupra lumii sho tzine sub picior. MACEDONSKI O. I 45. A tzine (pe cineva) sub papuc = a domina (pe cineva) a nu admite nici un fel de impotrivire. A tzine (pe cineva) in (sau din) friu (sau de ori din scurt) = a domoli avintul sau pornirile cuiva a nu lasa cuiva libertate de actziune sau de mishcare a supraveghea (pe cineva) de aproape. Se ruga sal tzie din scurt shi sa fie foarte sever cu el. VLAHUTZA O. A. III 52. Ia deacum ai femeie cumsecade; numai so cam tzii din friu... k nu cumva satzi puna coarne. CREANGA P. 178. Naltai mindra shi subtzire Mincel lupii cui mio tzine; K mio tzine prea de scurt SHi nu pot sa o sarut. HODOSH P. P. 161. A tzine (pe cineva sau ceva) in hatzuri v. hatz². 4. Tranz. (Urmat de determinari modale) A face k ceva sau cineva sa stea sau sa ramina un timp oarecare intro anumita stare; a mentzine. El tzinea la casa sa toate in cea mai buna rinduiala. SBIERA P. 246. TZineam ceaslovul deschis. CREANGA A. 4. Ii tzinuse intro robie aspra. BALCESCU O. II 259. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) in (sau la) curent v. curent². A tzine (pe cineva) in (sau la) respect v. respect. A tzine (pe cineva) pe mincate shi pe baute v. mincat. 5. Tranz. (Uneori determinat prin «pe loc» sau «in loc») A opri pe cineva sau ceva din mersul sau shi al face sa ramina pe loc al impiedica sashi urmeze drumul. Mai tatare tzinetzi calul... Nu cerca a trece riul. ALECSANDRI P. I 74. Caii... Mushcind de neastimpar zabala cei tzinea... pe cimp ishi luau zborul. ALEXANDRESCU M. 30. Pe unul chema Ciocan SHavean minaun buzdugan; Peal doilea Busuioc SHi tzinea poteran loc. ALECSANDRI P. P. 289. ◊ Fig. [Dorul] peste cite dealuri vine SHi nime nul poate tzine... Numai io cu inima. HODOSH P. P. 36. ◊ Expr. Ai tzine (cuiva) drumul (sau calea) = a) a opri pe cineva din drumul sau impiedicindul sa treaca inainte; a sta in calea cuiva. Boierul... iau tzinut calea shi cind au dat zmeul sa iasa iau shi ras capul. SBIERA P. 65. Auzi mizerabilul! Sandrazneasca sami tzie drumul. CARAGIALE O. I 58. SfarmaPiatrai tzine calea shil ridicancet pe palma. ALECSANDRI P. III 237; b) a pindi trecerea cuiva a ashtepta pe cineva in drum shi al opri pentru ai adresa o rugaminte; a atzine calea cuiva. Odata insa cind vrea sa plece Pahon la vinat... nevastasa i tzine calea... shi prinde al saruta shi al ruga sai lase ei margeaua. RETEGANUL P. V 12. Baba... Drumul lui vodai tzinea De departengenuchea. TEODORESCU P. P. 519; c) a urmari pe cineva in mod insistent (pentru ai cishtiga bunavointza dragostea); a fi sau a umbla mereu in drumul cuiva. Chiar dulce prietinata Mia tzinut mie calea Sa nu mai am grija ta! JARNÍKBIRSEANU D. 69. A tzine drumul (calea sau drumurile) = a) a practica tilharia la drumul mare; a haiduci. Ministrul ce despoaie pe vaduva shi pe orfan... ucigashul ce tzine drumurile... merg [la mormint] cu parada. NEGRUZZI S. I 31; b) a umbla fara rost haimana. (Popular) Ai tzine (cuiva) drumul legat = a impiedica actziunile cuiva libertatea cuiva. Ma marit te las pe tine K foarte multzi mau cerut Tu nici grija nai avut... De nai voie densurat Numi tzinea drumul legat. SHEZ. II 56. ♦ A nu lasa pe cineva sa plece; a retzine. Un gind o tzineo clipan drum Ar vrea santirzie un pic Sintem asha deaproapeacum... PAUNPINCIO P. 70. Apoi lau tzinut pina a doua zi demineatza. SBIERA P. 35. Altzii adevereau k barbatul sau... are procesuri ce il tzin in Petersburg. NEGRUZZI S. I 44. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) de vorba = a sta de vorba cu cineva (nelasindul sashi vada de lucru). Dar eu te tzin de vorba domnule... shi poate dumneata ai venit cu alte ginduri. C. PETRESCU I. II 167. Pin’ de vorba iei tzinea O sosi shi Neculcea. TEODORESCU P. P. 545. 6. Tranz. (De obicei cu determinari temporale sau locale) A face pe cineva sa ashtepte. Cei doi domni ashteptau... Hai cit ne tzii? relua d. Jean. SAHIA N. 101. Daca teai potrivi tu acestora i tzinea mult shi bine pe mamuca afara. CREANGA P. 23. 7. Refl. (Urmat de un complement circumstantzial de loc) A sta mai mult timp intrun anumit loc. Un satean... se tzinea nepasator linga o pareche de tragatori uriashi. SADOVEANU O. VII 239. Nimici pilcurile de turci ce se tzinea prin preajma locului gata a le veni intrajutor. ISPIRESCU M. V. 33. Margarita se tzinea deoparte in tacere k o statuie de marmora alba. ALECSANDRI O. P. 87. ◊ Expr. A se tzine in rezerva (la o parte sau la distantza) = a nu lua parte la ceva a se abtzine de la ceva. Capitanul vaporului se tzinuse pe tot timpul conflictului la distantza intro prudenta rezerva. BART S. M. 91. A se tzine locului v. loc (I 1). A se tzine sufletul in cineva = a fi viu a trai. Singur ma mir k se mai tzine sufletun mine. SBIERA P. 239. ♦ Ashi duce traiul a trai a vietzui (undeva). [Un taur mare] sa tzine aici in padurea de linga sat. RETEGANUL P. IV 41. Un sat foarte mic... se cunoshtea pe deasupra k nu se pot tzinea negutzatorim in el. SBIERA P. 216. 8. Refl. (Urmat de determinari modale) A sta intro anumita pozitzie a avea sau a lua o anumita atitudine sau tzinuta. Secundul se incerca sal ispiteasca pe englezul care se tzinea infipt shi mut. BART S. M. 102. Nu se mai poate tzinea drept ci e indoit k o salcie dar sta. GHEREA ST. CR. II 88. Cum shedeam trintitzi pe divanuri in toata dezinvoltura moldoveneasca maiorul se tzinea in picioare in apropierea unei mese care ishi sprijinea o mina lunga shi despuiata. RUSSO O. 48. ◊ Expr. A nu se mai (putea) tzine pe (sau in) picioare sau (tranz.) a nul tzine pe cineva picioarele = a nu putea sta in picioare a se impletici (de oboseala de slabiciune etc.). Mergind ei tot pe munte in sus numai ce vad k de la o vreme nu sa mai pot tzinean picioare. RETEGANUL P. III 61. Mai pe urma il apucase o piroteala de nu se mai putea tzinea pe picioare. ISPIRESCU L. 82. Aduc mina sa manchin Picioarele nu ma tzin Parca nus facut deplin. TEODORESCU P. P. 302. (La forma afirmativa in constructzie cu adv. «abia») Te rog priveshtel abia se tzine pe picioare. DELAVRANCEA la TDRG. Deabia il tzineau picioarele de trudit ce era. CREANGA P. 302. Obosit shi infierbintat cum era deabia se mai tzinea pe picioare. SLAVICI O. I 169. A se tzine pe loc = a nu cadea a sta in picioare. [Pushca] mia ros umerile Sabia sholdurile Cit deabia ma tzin pe loc SHi nam parte de noroc! ALECSANDRI P. P. 297. A se tzine in pozitzia de dreptzi v. drept⁴ (A I 2). 9. Refl. (Determinat prin «mindru» «mare» sau un echivalent al acestora) A fi increzut; a se mindri ashi lua aere de superioritate a face pe grozavul. Ori te tzii mindra k tzia fost Anton la congres? DAVIDOGLU M. 16. Multe bunuri are omul Dar virtutea cea mai mare E sa nu se tzie mindru Cu virtutzile ce are. COSHBUC P. I 75. ◊ (Eliptic; cu pronuntzare regionala) Cu ce te tzii bade tu? Nici frumos nu eshti prea tare Nici gazda nu eshti prea mare. JARNÍKBIRSEANU D. 408. 10. Tranz. A infrina a stapini a domina (un sentiment o pornire o izbucnire etc.). Se uita lung la Irina care abia ishi tzinea lacrimile. DELAVRANCEA H. T. 148. Mihaivoda... nushi putu tzine minia shi le raspunse indata. BALCESCU O. II 275. ◊ Expr. Ashi tzine gura (sau limba) = a tacea a se abtzine sa vorbeasca. Numai Serafim na putut sashi tzie gura shi a zis asha cam intro doara... STANOIU C. I. 132. Sa naibi grija! Hai numai cu mine shiapoi satzi tzii gura! SBIERA P. 254. Da mai tzinetzi gura soro k ma dai de rushine. ALECSANDRI T. 188. (Cu intensificarea expresiei) Sa va tzinetzi gura strinsa SHi sa tacetzi k pamintul. TEODORESCU P. P. 169. A tzine taina (sau secretul) sau a tzine (ceva) secret = a ascunde a nu dezvalui a nu da pe fatza a nu destainui. Nam prea tzinut secretul. BARANGA I. 217. Il puse de se shi jura... k va tzine in sine taina aceasta. ISPIRESCU U. 111. (Eliptic) Barbierul... tzinu o saptamina tzinu doua ba mai tzinu inca una; shi sa turbeze omul k nu putea spune nimanui ce vazuse el! ISPIRESCU U. 112. Ashi tzine firea = ashi pastra linishtea calmul cumpatul; a nushi pierde capul a se stapini. Cind atuncea unde nui vine un somn strashnic... dara tot shiau tzinut firea pinantro bucata de vreme. SBIERA P. 59. Imparatul... se tinguia... shi cit paci sal biruie mihnirea. Ishi tzinu insa firea shi cauta ashi mingiia fata care vedea k se pierde. ISPIRESCU L. 52. Ai noroc k eu imi tzin firea nu ma prea tem de lup. CREANGA P. 121. Ashi tzine rasuflarea (sau rasuflul sufletul) v. c. ♦ Refl. (De obicei in constructzii negative urmat de un verb la conjunctiv mai rar de o determinare introdusa prin prep. «de») A se stapini a se abtzine. Se cunoshtea k deabia se tzinea sa nu rida. SADOVEANU O. VI 246. Doamna M... nu sa putut tzinea de ris shi sa dus in casa. IBRAILEANU A. 74. Ma tzineam sa nu inchid ochii k sa nadorm. VLAHUTZA O. A. 479. ◊ (Eliptic) Boierul... se tot silea k sa nu pufneasca de ris dar... la urma nu sa mai putut tzinea. SBIERA P. 266. Se mai tzinu el; dara... parcai da cineva brinci sa scoatza din gura vorba. ISPIRESCU U. 112. ♦ (Urmat de un verb la conjunctiv sau de determinari introduse prin prep. «de» sau «de la») A opri pe cineva de la ceva; a impiedica pe cineva sa faca ceva; a retzine. (Eliptic) Boierii citzi iai mai lasat vii numai frica mortzii i mai tzine dara cum vor vedea k mariata vii cu puterea indata vor alerga shil vor lasa. NEGRUZZI S. I 138. IV. 1. Tranz. A pastra un lucru intrun anumit loc (pentru al pune la adapost sau pentru al avea la indemina in caz de trebuintza). Ce face cu ele [cu armele] ? Nu face nimica. Le tzine in cui deasupra laitzei unde doarme. SADOVEANU O. VIII 254. Copilul nu shtia unde tzin eu cheile de la camara. SBIERA P. 71. Un gospodar seapucase sashi faca un beci... pentru tzinut zarzavaturi. SHEZ. I 286. ♦ A pastra mult timp un lucru pentru a se folosi de el in viitor. Oua roshii oua tzinute. DELAVRANCEA La TDRG. ♦ (Construit cu un complement in dativ sau introdus prin prep. «pentru») A opri a rezerva un lucru pentru cineva. (Fig.; cu pronuntzare regionala) Lelicutza de la baltzi Nu da gura pe la tatzi SHi mio tzine numai mie. SHEZ. IV 137. ♦ A pastra un anumit timp un obiect primit de la cineva in acest scop. Rapede ishi scoase inelul din deget shi il dadu sa il tzina. MIRONESCU S. A. 50. ♦ A opri (ceva) la sine sau pentru sine; a retzine (pe nedrept). Incepe Toderash a sa ruga de imparatul... sa nui tzina cu puterea cornul shi punga. RETEGANUL P. II 75. Una [dintre sabii] shia tzinuto sieshi iar celelalte lea dat fratzilor sai. id. ib. III 69. Unii sarira k sa ajute... pe Paris k sashi tzie prada. ISPIRESCU U. 10. 2. Tranz. A pastra neatins shi neschimbat a nu lasa sa dispara sa se distruga sa se altereze sa se modifice; a conserva. Cararileacelea... or tzinea spre pomenire urmele melensemnate. CONACHI P. 103. ◊ (Complementul este un abstract) De cine doru se leaga Nu mai tzine minteantreaga. HODOSH P. P. 38. ◊ Expr. A tzine supararea sau ai tzine cuiva (sau regional pe cineva) minie pizma etc. = ai pastra cuiva ura a ramine minios pe cineva mai mult timp a nu ierta pe cineva. Il cuprinse mila de vecina lui shi ar fi alergat in graba daca ar fi shtiut k ea nu mai tzine supararea. DUNAREANU CH. 75. El doara shtie K lui nui pot tzinea minie. COSHBUC P. I 185. Cites de la noi la deal Toate tzin pe minealean. JARNÍK.BIRSEANU D. 68. A tzine (ceva sau pe cineva) (in) minte v. minte (4). ♦ A crutza a nu distruge. Tata atitzia ani lai tzinut [pomul]... mai lasal rogute shi anul acesta. ISPIRESCU L. 82. ♦ (Popular) A pastra dragoste cuiva a nu parasi pe cineva. Bade mindrulitza ta... E neagra k shi noaptea... Iubeshteo bade sho tzine Cai de gazda nui k mine! JARNÍKBIRSEANU D. 248. ◊ Absol. Cine iubeshte shi tzine Sai deie dumnezeu bine; Cine iubeshte shi lasa Deiei dumnezeu pedeapsa! JARNÍKBIRSEANU D. 281. 3. Tranz. (Folosit shi absolut) A pastra o calitate sau o stare vreme mai indelungata a nu lasa sa treaca sau sa dispara. Astai soba batrineasca... Cind se incalzeshte apoi tzine. SADOVEANU O. VII 259. ◊ Expr. A tzine Umbra (cuiva) = a face (un timp oarecare) umbra (cuiva). Nucii batrini de linga shura tzin umbra. REBREANU I 11. Ai tzine cuiva satz (sau intranz. de satz) sau ashi tzine satzul v. satz. Ai tzine cuiva cald (sau intranz. de cald) = a incalzi (pe cineva); fig. (familiar) ai fi de folos ai prinde bine. In noaptea asta ne vin mantaile... Am satzi opresc shi tzie una. Una larga shi lunga Serdici satzi tzina cald. SAHIA N. 117. Cu obiele de bumbac... K tzine la ger mai cald. TEODORESCU P. P. 474. (Intranz.) Numi tzine nici de cald nici de rece v. cald. A tzine (cuiva) de foame (sau de sete) = a satura (pe cineva). Traind in luna shi preocupat de abracadabrante idei generale ce nu tzin de foame... C. PETRESCU I. II 215. A tzine (cuiva) de urit = a sta impreuna cu cineva vorbindui distrindul pentru ai alunga uritul sau plictiseala. Nadina pofti pe Stavrat la masa sai mai tzie de urit. REBREANU R. II 54. Va fi barim o sluga in curte care sa tzie de urit masii in lipsa lui. ISPIRESCU L. 123. (Poetic) Colo sus culcat peo rina Sta Negoiul mohorit Cua lui negura batrina Carei tzine de urit. TOPIRCEANU P. 133. 4. Tranz. (Cu complementul «drum» «cale»; uneori determinat prin «inainte» «drept» etc.) A urma mereu aceeashi directzie sau acelashi drum a nu se abate din drum; p. ext. a merge (sau a o lua) pe un anumit drum. A doua zi ne scoborim in Rapciuni shi tzinem in sus drumul de shleau ce se ashterne pe malul drept al Bistritzei. VLAHUTZA la TDRG. Ea nu sau oprit ci au tot tzinut drumul inainte. SBIERA P. 142. SHi mergea mergea Drumul drept tzinea Nu sa mai oprea. ANT. LIT. POP. I 406. Drumul k taia SHi calea tzinea Pin’ sapropia. TEODORESCU P. P. 448. ◊ Absol. [Taurul] tzinea drept catra el. RETEGANUL P. IV 42. ◊ Expr. A tzine dreapta (sau stinga) v. c. A tzine marginea v. margine (1). A tzine rindul v. rind. ◊ Refl. (Determinat prin «de drum») Vezi tu drumul acesta? Tot tzinete de dinsul nu dan laturi k cu timpul i ajunge la tatatau acasa. SBIERA P. 299. ♦ (Construit cu pronumele personal in dativ cu valoare de posesiv shi cu complementul «drumul») Ashi continua drumul. Tinere hushean... Ia tzinetzi drumul Napuca cimpul Sajutzi voinicul. TEODORESCU P. P. 448. ♦ A umbla intrun anumit loc; p. ext. (despre drumuri) a merge a strabate a trece printrun loc. Pe linga desishuri bogate printre gropi shi printre cioate tzinind poala padurii drumeagul urca shi cobora ocolea la dreapta shi la stinga. SADOVEANU O. V 82. Cei doi fratzi tzinura inainte malul. SANDUALDEA U. P. 48. ◊ Expr. (Invechit) A tzine marea sau (intranz.) a tzine spre plina mare = a naviga in larg. De frica sa nu cadem pe vreo stinca despre coasta capitanul dete ordin sa tzie spre plina mare. BOLINTINEANU O. 270. Am trebuit sa tzinem marea trei zile shi trei noptzi. GHICA la TDRG. ◊ Refl. La poalele dealului drumul se despica in doua: unul o lua peste creasta iar altul se tzinea de poala. V. ROM. februarie 1952 98. 5. Tranz. (Cu privire la norme invoieli angajamente) A observa cu strictetze a implini intocmai; a respecta a pazi. Leshii nau tzinut invoiala. DELAVRANCEA O. II 17. TZiganca cu surorile... izbutira a da unele indrumari ce avea sa tzina imparateasa cind va nashte. RETEGANUL P. II 28. ◊ A tzine legea = a respecta preceptele religiei a nu se abate de la prevederile ei. A tzine post = a posti. ◊ Expr. Ashi tzine cuvintul (sau vorba) sau (refl.) a se tzine de cuvint (sau de vorba) v. c. (Refl.) A se tzine de conditzie v. conditzie (3). ♦ (Cu complementul «sarbatoare») A sarbatori a praznui a cinsti. Ai tzinut sarbatori multe shi nimica nai lucrat. PANN P. V. I 140. ◊ Expr. (Popular) A tzine zile pentru cineva = a posti in folosul cuiva pentru k sai mearga bine sa i se implineasca o dorintza. Mult maicutza team rugat... Sa tzii zile pentru mine K sa fiu in sat cu tine; Dar tu zile nu tzinushi SHi departe ma dadushi. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Absol. Lunea martzea nam lucrat A tzinea mam apucat. JARNÍKBIRSEANU D. 425. ◊ Refl. pas. La hramul bisericii se tzinea praznicul cite o saptamina incheiata. CREANGA A. 11. Vinerea nu se coase nu se croieshte... se tzine in sfirshit k o zi sfinta. SHEZ. III 200. ♦ Refl. A persevera in... a nu se indeparta de... a nu se abate de la... a ramine consecvent cu... Traducatorul sa tzinut strict de text. ▭ Petrea Voinicul sau tzinut de sfatul prietenei sale shi nu sau uitat indarapt. SBIERA P. 28. Nu shtiu daca in ziua de astazi ei se tzin de postu mare shi de postul SinPetrului. ALECSANDRI T. I 378. ◊ Intranz. (In expr.) A tzine la vorba sa = a ramine nestramutat intro hotarire a nu reveni asupra celor spuse a nushi schimba hotarirea. Alegetzi unul din caii ishti frumoshi... oricare ar fi tzil dau. Nu pe acestal voi zise FatFrumos tzinind la vorba lui. EMINESCU N. 22. 6. Refl. shi rar intranz. (De obicei determinat prin «bine» «tare» «dirz») A se mentzine in conditzii bune a nu se da batut a nu se lasa induplecat; a rezista. Apa venea tare shi se izbea in pintecele cailor cu vuiet. Caii pasheau cumintzi shi se tzineau bine. SADOVEANU O. I 31. Au incercat ieshiri din impresurare dar oshtile imparatziei au tzinut bine. id.ib. 6. Tudor cu soatza lui Anitza shi Mihu shi totzi ceilaltzi razashi au fost urgisitzi shi prigonitzi dar sau tzinut cu tarie. id. ib. VII 173. Dolheshtenii de felul lor se tzin cam dirji in apararea drepturilor. SHEZ. IV 17. ◊ Expr. A se tzine (sau tranz. a tzine pe cineva) treaz = a ramine (sau a sili pe altul sa ramina) treaz. Dorintza... teama... mau tzinut treaz. STANCU D. 338. A se tzine gata = a sta pregatit (pentru a face ceva). Calul i zise: tzinete stapine gata k iata se apropie gheonoaia. ISPIRESCU L. 4. Dete porunca fiecarei cete care shi pe unde sa se tzina gata. id. M. V. 37. TZinete (sau te tzine) bine sau tzine bine formula de incurajare shi de indemn. Acum tzinete bine shi de aci inainte. ODOBESCU S. III 63. Deacum te tzine bine K sa fie rau de tine! ALECSANDRI T. 792. Apoi greu el inota... Voinicele tzine bine K eu vin alerg la tine. id. P. P. 136. Sa se tzina bine formula de amenintzare. Sa se tzie bine de aici inainte tzopirlanii am sai calicesc pe totzi. La TDRG. A se tzine drept v. drept⁴ (A I 2). ◊ Tranz. Asta e gindul carel bucura carel tzine tare. STANCU D. 109. ◊ (La conjunctiv pers. 2 sg. cu valoare de imperativ impersonal shi cu rolul stilistic de a anima naratziunea intrerupind povestirea obiectiva shi introducind stilul oral) SHi tot vine tot inoata Dar deodata cu ochi vii Sta pe loc sa mi te tzii! Colo zgomotoasa gloata De copii! COSHBUC P. I 225. ◊ (Familiar la imperativ urmat de un substantiv sugereaza shi anuntza o serie neintrerupta sau un numar mare de fapte din sfera notziunii respective) Deacuncolo tzin’ te popularitate! CARAGIALE N. S. 23. Dupa aia tzinete tambalau trei luni de zile pe la Vacareshti pe la instructzie pe la juratzi... id. O. I 280. ◊ Expr. Sa te tzii pirleo intensifica actziunea exprimata de verbul propozitziei care o insotzeshte. Abia ma aratam... shi sa te tzii pirleo! i sfiriia calciiele dinaintea fetzei mele. ISPIRESCU L. 13. ♦ Intranz. A rezista la o incercare sau la o proba a suporta bine un efort. Bade unde te gateshti De murgul tzil potcoveshti Cu potcoave de argint K sa tzie la fugit? SHEZ. I 9. 7. Refl. (Despre oameni) A se conserva in deplina sanatate shi putere. Se tzine inca bine moshneagul. C. PETRESCU C. V. 104. Te afli zdravan jupin Pirvule?... Slava domnului mariata; ne tzinem shi noi cum putem. ODOBESCU la TDRG. ◊ Tranz. Lume lume... SHi dai tzinea omun floare Dar dei vine moartea moare. TEODORESCU P. P. 287. ♦ (De obicei determinat prin «viu» «in viatza» etc.) A se mentzine in viatza; a trai a fiintza. Te minunai cum se mai tzine cu viatza o fiintza atit de istovita shi asha lipsita de hrana. La TDRG. Dar nu vedem k pre lume elementuri razboite O fac de se tzinentreaga? CONACHI P. 267. Lasama sa beau rachiu K cuatita ma mai tziu. TEODORESCU P. P. 330. ◊ Tranz. Acesta numai mau mai tzinut in viatza shi mau mingaiat. SBIERA P. 229. (Cu complementul «viatza» «zilele») De aici inainte numai cu aceste alunele... shiau tzinut ea zilele. SBIERA P. 297. ◊ Tranz. (De obicei avind valoarea unei urari) Numai sanatatea sa neo tzina bunul dumnezeu. RETEGANUL P. III 4. Incalecind porneshte spre imparatzie dumnezeu sa ne tzie k cuvintul din poveste inainte mult mai este. CREANGA P. 216. TZinemi doamne ce miai dat: Voinic tinar shi curat. BIBICESCU P. P. 29. ♦ A se pastra a se conserva. O semintzie de oameni din acest sat... spun k se trag din... Transilvania. Soiul li se tzine inainte: fatza galbagioara ochii tulburi. SHEZ. IV 16. V. Tranz. 1. A ocupa a avea (un loc). Loc putzin eu tziu in lume Rau putzin eu pot sa fac. BOLINTINEANU O. 57. ◊ Expr. A tzine loc de... (sau a tzine loc cuiva sau la ceva) = a face serviciul de... a indeplini functzia de... a servi drept... a fi intrebuintzat k... Gitul unui clondir ce tzinea loc de sfeshnic. EMINESCU N. 41. Partea cameshii de pe umar ce tzine loc altitzei. SHEZ. III 84. A tzine locul cuiva = a inlocui a suplini pe cineva. 2. A apara un loc de invazia dushmanului a opri (cu armele) intrarea intrun loc. Armata greceasca porneshte spre Slatina k sa tzie valea Oltului in contra lui HagiAhmetaga venit cu oshtire din Vidin. GHICA la TDRG. Sa tzinem codrii shi valea Noi vitejii amindoi. La neferi sanchidem calea Sa dam groaza prin ciocoi. ALECSANDRI P. I 63. 3. A avea (pe cineva) in serviciul sau. Fa Oana pe tine te tzine degeaba la curte. DELAVRANCEA O. II 13. Atuncea shi eu oi fi boieri shi mioi tzinea shi eu porcari k sami pasca turmele de porci. SBIERA P. 251. Ea tzine oameni cari sa i le pazeasca un an. EMINESCU N. 18. 4. A avea ceva sub conducerea directzia sau administratzia sa; a fi irsarcinat cu o functzie (shi a o exercita). Ma rog cine tzine poshtele? ALECSANDRI T. 397. Nimenea sadevara Sa se duca sal aduca Far’ de numai trei beshlii Care tzin raiauan Dii. TEODORESCU P. P. 606. ◊ (Metaforic) Filomelei tzin orchestrul. EMINESCU O. I 100. ◊ Expr. A tzine casa (sau contabilitatea) = a fi casier (sau contabil). A tzine socotelile = a fi insarcinat cu socoteala intrarii shi ieshirii banilor intro intreprindere. A tzine socoteala (sau seama) de ceva (sau de cineva) sau a tzine in socoteala (sau in seama) ceva (sau pe cineva) = a lua in consideratzie a nu trece cu vederea; a respecta. Cind i sarea tzandara nu mai tzinea in sama nimic. SADOVEANU O. VI 207. Ei nu iau tzinut vorban sama. SBIERA P. 11. Ashai k daca nam tzinut sama de vorbele lui am ajuns sluga la dirloaga? CREANGA P. 212. A tzine cont (de ceva) v. cont (2). A tzine registrele (sau catastifele) = a fi insarcinat cu evidentza registrelor. A tzine evidentza v. evidentza. 5. (Cu complementul «animale» sau un echivalent al acestuia) A poseda a creshte (pentru folosul carel dau). TZine pasari. ▭ Ian dute afara de prinde paunul acela caci citui de frumos tot dea dragul sal tzii la curte. SBIERA P. 33. 6. A avea pe timp limitat in folosintza o proprietate o intreprindere; a detzine (k chiriash k arendash). Negustori care umblau prin tzara imi spusera k tzine un han in Bucureshti. SADOVEANU O. I 424. O doamna batrina care ascultase cu cea mai evlavioasa atentzie facu ochii mari shi intreba cu o comica mirare: Da bine maica omul asta tzine shi pension de fete? VLAHUTZA O. A. III 9. Nu cumva a tzinut vreodata tatal dtale orinda in sat undeva? CREANGA P. 129. 7. (Complementul indica o marfa) A avea de vinzare (in pravalie). Mindrutza peste punte... TZine rachiu de frunte. BIBICESCU P. P. 194. VI. Tranz. 1. A suporta toata cheltuiala necesara intretzinerii unei case unei moshii etc. Feciorii sa insurau indata ce chibzuiau k pot tzinea casa. RETEGANUL P. V 81. Cu mica leafa ce avea... ishi tzinea casa. NEGRUZZI S. I 333. Da cu bani de pe hotzie Eu tzin curte shi moshie. SHEZ. I 140. (Refl. pas.) Obrazul subtzire cu (mare) cheltuiala se tzine v. obraz. Boieria shi prostia cu mare cheltuiala se tzin (una pentru pretentziile care le creeaza cealalta pentru pagubele care le pricinuieshte). ◊ Expr. A tzine casa mare = a duce trai bogat luxos. A tzine casa (sau masa) deschisa = a primi bucuros shi des multzi oaspetzi. Ashi tzine rangul = a duce un fel de viatza sau a avea un fel de a fi potrivit cu rangul care il ocupa in societate. 2. A da cuiva cele necesare pentru trai (mai ales hrana) a inzestra cu lucrurile de care are nevoie; a intretzine. Dar ce soarta Luminitzo cind tzie tot parul alb... sa te tzina copiii! C. PETRESCU I. II 239. Pe cioban shi pe baba lui sai tzina imparatzia cu toate cele trebuincioase. RETEGANUL P. III 7. Eu cred k tocmai acum eshti bun de insurat pentru k ai cu ce sa tzii nevasta shi copiii. CREANGA P. 154. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» rar «de» shi aratind felul hranei) Rau va mai tzinut de ovaz cine va avut. SEVASTOS N. 317. Sami tzii nevastuica bine Cu pine shi cu masline. id. C. 249. Cucule vin linga mine K ma giur sa te tzin bine Cu vin dulce strecurat. ALECSANDRI P. P. 299. ◊ Refl. pas. Cum crezi k se tzine o femeie k nevastata? CAMIL PETRESCU U. N. 41. Fetele cares maretze Nu se tzin cu corobetze ( = mere paduretze) Ci se tzin cu miez de mac SHi cu buze de diac. JARNÍKBIRSEANU D. 432. ♦ Refl. A face fatza cheltuielilor necesare vietzii; a se intretzine a trai. Carate deaici mergi in lume shi te tzine cum potzi. RETEGANUL P. V 45. Parintzii mei oameni de jos se tzineau cu o livede mica de maslini. CARAGIALE P. 68. Ei avea o casa de copii dara se tzinea hat binishor pentruca cu totzii erau harnici. SBIERA P. 251. Eu mai bine moi tzinea Cu hrana ce mia placea. ALECSANDRI P. P. 299. ◊ Expr. A se tzine in fiintza v. fiintza (2). 3. A purta cuiva de grija a avea grija de cineva; a ingriji. Mindrulitza Ma jur pasta cruciulitza Sa te tzin k un baditza! ALECSANDRI P. I 5. SHil tzineam k peun puiutz SHil iubeam k peun dragutz. HODOSH P. P. 121. Rado Radishoara... Iama tu pe mine K teoi tzinea bine. ALECSANDRI P. P. 121. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) k pe palma (k in bratze sau rar numai in palme) = a ingriji (pe cineva) cu cea mai mare dragoste implinindui toate dorintzele. Barbatul ishi iubea nevasta incit o tzinea ziua shi noaptea numai in palme shi i facea toate voile. POPESCU B. IV 95. Pentru k miai curatzit casa de draci am sa te tzin k pe palma. CREANGA P. 307. A tzine bine = a pastra in ordine deplina a intretzine bine. La Brustureni... ea gasi... o gradina bine tzinuta cu o florarie. NEGRUZZI S. I 109. 4. A fi casatorit cu cineva. Nenea Sorean e baiatu lui unchiumeu Voinea Militaru care o tzine pe tusha Sorana. STANCU D. 46. Cumnatul sau... tzinea pe sora lui cea mai mare. RETEGANUL P. III 45. ◊ Expr. A tzine casa (cu cineva) = a fi casatorit (cu cineva); a trai (cu cineva) in casnicie. Ba zau inca ma mier cam avut rabdare sa tzin casa cu baba pinacum. CREANGA P. 118. Ba pe Vidra nu tzioi da Pince capul sus mia sta K mia dato soacra mea K sa tzin casa cu ea. ALECSANDRI P. P. 99. ♦ (Cu complementul «amant» «dragutz» etc.; construit cu dativul pronumelui reflexiv) A avea un amant un iubit etc. Pahon nu sa mai insurat in veci cishi tzinea numai gazdoaie. RETEGANUL P. V 15. Eu nu sint invatzata K sami tziu dragutz pe plata! JARNÍKBIRSEANU D. 243. ♦ Refl. (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A avea cu cineva relatzii de dragoste (in afara casatoriei) a trai cu cineva (in concubinaj). Are ea un vecin cu care se tzine unul Marinache Piele. STANCU D. 13. A scapat nu shtii cui vorba... k domnul Teodoru se tzine cu nepoata. PAS Z. I 111. SHi spun asha k sa tzinut cu vaduva din casa aceea. COSHBUC P. I 243. VII. 1. Intranz. A dura a dainui. Uneori intunecimea nu tzine decit citeva clipe. BOGZA C. O. 237. Gerul tzinea de patru saptamini... shi nici gind sa se mai inmoaie. REBREANU R. I 233. A tzinut veselia trei zile shi trei noptzi shi mai tzine shi astazi daca nu cumva so fi sfirshit. CREANGA P. 102. Dragostea noastra cea buna Nu tzinu mai mult deo luna. JARNÍKBIRSEANU D. 162. ◊ Tranz. fact. (Rar) Soare soare sfinte soare TZine tzine ziua mare. JARNÍKBIRSEANU D. 121. 2. Intranz. A ajunge (pentru un timp oarecare) a fi destul a nu se termina (mai mult timp). Nu mult iau tzinut cracul acela de lemne carel taiase. SBIERA P. 286. 3. Tranz. (Mai ales despre boli sau dureri trupeshti de obicei cu determinari temporale) A nu mai slabi pe cineva a nul lasa a nui da pace. Tusea il apuca mai des shil tzine mai mult. DELAVRANCEA la TDRG. El ia raspuns k tare i rau shi de la tzinea mult asha apoi... trebuie sa moara. SBIERA P. 131. Cind tzio fi piinea mai buna Sa te tzie boalao luna. BIBICESCU P. P. 145. ◊ Expr. Cind teapuca mult te tzine? v. apuca (I 5). ♦ (Despre o parte a corpului A produce dureri; a durea. Ma tzine coshul pieptului cind rasuflu. DELAVRANCEA O. II 362. 4. Intranz. A se intinde a se prelungi (intro directzie). Cit tzinu antretul birtului de lung auzii in urma lor numai un ris shi un chicot. GANE N. III 102. A fost o tzara faloasa care tzinea o mie de mii de pashi imprejur. La TDRG. Cit tzine rasaritul senaltzun munte mare. EMINESCU O. IV 129. VIII. Tranz. 1. (Exprima impreuna cu determinarea lui o actziune sau o stare indicata de determinare cu valoarea stilistica a unui prezent de durata) Gheonoaia de bucurie tzinu masa trei zile. ISPIRESCU L. 5. ◊ Expr. A tzine (o) numai (sau tot) o fuga (ori o gura un plins etc.) = a alerga (sau a plinge etc.) fara intrerupere fara a slabi o clipa fara a se opri. Pina la miezul noptzii tzinu tot un plins. RETEGANUL P. I 53. Hargatul... a tzinut tot o fuga pina acasa. SBIERA P. 239. Boierul... se azvirle peun cal shi tzine numai o fuga pina pe lanuri. CREANGA P. 159. Trintitura... produce o durere asha de mare k cel bolnav numai o gura tzine. SHEZ. I 252. A (o) tzine inainte (sau intruna) k... = a sustzine cu tarie cu insistentza k... Tu so tzii inainte k (soarele) de la apus rasare. RETEGANUL la TDRG. Ceilaltzi zei tzineau intruna ba k uneia ba k celeilalte se cuvine marul. ISPIRESCU U. 7. A o tzine (una shi) buna v. bun⁴ (III 5). A o tzine (tot) una (cu...) = a nu se opri (din... ) a continua (sa... ). Afara ninsoarea o tzinea una. CONTEMPORANUL V_II 144. De trei zile o tzin totuna cu mesele shi cu lautarii. ALECSANDRI T. 552. A tzine pasul cu cineva v. pas. A tzine pas cu vremea (sau pasul vremii) = a fi la moda sau in spiritul vremii a nu ramine in urma. Avea rochii care le modifica mereu sa tzina pasul vremii. PAS Z. I 90. A(i) tzine (cuiva) isonul (sau hangul) v. c. A o tzine drug (inainte) v. drug (1). ♦ (Urmat de constructzii introduse prin locutziunile «tot in...» «numai in...») A nu mai slabi pe cineva cu... Ma tzine neamtzul numai in telegrame. C. PETRESCU I. I 8. Ii ieshi iar inainte cu paharul plin shi tot intro cinste lo tzinut panan noapte. SHEZ. I 206. 2. (Formeaza impreuna cu determinarea locutziuni verbale) A tzine o vorbire (sau o cuvintare un cuvint un discurs) = a vorbi in fatza unui auditoriu. Arhimandritul Pafnutie tzinu cuvint pentru dragoste. STANOIU C. I 221. Comandantul... tzine un cuvint de lauda shi multzumire pentru modul binevoitor shi calduros cu care am fost primitzi. BART S. M. 28. A tzine judecata = a judeca. Dar noaptea se trezeshte shi tzine judecata. EMINESCU O. I 96. A tzine sfat = a se sfatui a se consfatui a delibera. Satenii... tzinura sfat in ascuns. RETEGANUL P. I 8. Sfetnici shi filozofi au statut SHi sfat au tzinut. TEODORESCU P. P. 163. (In contexte figurate) Florile... tzinura sfat lung cum sa fie luminile hainei de mireasa. EMINESCU N. 29.A tzine razboi (sau lupta batalie foc) (cu cineva) =a face razboi a se razboi a se lupta (cu cineva). Stau catanele sa tzina lupta dreapta cu Trifon. RETEGANUL P. I 10. Huniad cu unguri shi cu romini au tzinut o batalie crunta cu sultanul Amurat. BALCESCU O. I 26. SHapoi... mergem amindoi Sa tzinem un crunt razboi! TEODORESCU P. P. 112. A tzine straja = a sta de straja; a strajui. Luna blinda tzine straja. EMINESCU O. I 103. A tzine o adunare (sau o shedintza etc.) = a se intruni (intro shedintza etc.). In orice caz socotesc k va trebui sa tzinem o adunare cu poporul. VORNIC P. 155. A tzine divan v. divan (II 1). IX. Tranz. A considera a socoti a crede. Ce dumneata eshti mai tinar decit mosh Neculai? Eu te tzineam mai in virsta. SADOVEANU O. V 476. Tu eshti fiul meu care toata lumea il tzine de pierdut. ISPIRESCU; L. 301. TZin ei de ocara... numirea de valah nevrind a fi chematzi altfel decit romini. BALCESCU O. II 176. Sa shtii Feciori de domni sa ne tzii De domni shi de imparatzi. TEODORESCU P. P. 104. ◊ Expr. A tzine (pe cineva) de rau = a mustra a dojeni a certa a ocari. Pentru orice rea purtare nimeni nul tzinea de rau. PANN P. V. II 5. Mai baditza Gheorghiesh und’ te duci shi cui ma lashi... Puica pentru dumnezeu Nu ma mai tzinea de rau Tu ramii in satul tau. SHEZ. I 73. ♦ Refl. A avea o anumita parere despre sine a judeca lucrurile intrun anumit fel a fi de parere k... Nici nu se mai tzine ruda cu el. STANCU D. 115. Se tzinea fiecare a fi cea mai frumoasa. ISPIRESCU U. 6. Ba nu prietene zise cel cu doua piini; eu nu ma tzin k miai facut parte dreapta. CREANGA A. 145. Nu intzelegeam nimic eu care ma tzineam k shtiu ceva. NEGRUZZI S. I 6. (Eliptic) Nui frumos cine se tzine Cii frumos cui i sta bine. JARNÍKBIRSEANU D. 375. ◊ Expr. A se tzine (sau intranz. ashi tzine) cu banat = a incerca un sentiment de parere de rau ashi aduce o imputare ashi face o mustrare. Moshneagul se gindea sai traga un pui de bate... da mai pe urma... sho zis: da... imi tzin shi eu cu banat. SHEZ. II 153. Iar dvoastra nu va tzinetzi cu banat K al nostru... imparat Pe aicea a mai umblat. ib. III 42. X. Tranz. A obliga la o cheltuiala a necesita o cheltuiala; a costa. Cojocarul zgircit se bucura in taina k pomelnicul lui numai cu doua nume... il tzinea mai ieftin decit pe totzi ceilaltzi. GALACTIONJ O. I 278. Ne faceam teatru la noi acasa... Rideam sanatos shi nu ne tzinea nici o cheltuiala. STANOIU C. I. 120. Doresc... sa vaz... macar un mar din acest pom care ma tzinut atita suma de bani. ISPIRESCU L. 81. (Intranz.) Care vrea sa zica curcanu ista tzine pina acuma 696 lei? ALECSANDRI T. 213. ◊ Expr. Gura nu tzine chirie v. chirie. Varianta: tzineá vb. II.

A TZÍNE tzin 1. tranz. I. 1) (obiecte sau fiintze) A apuca (cu mana cu dintzii etc.) nelasand sa cada sau sa scape. ~ in mana un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiintze care pot cadea) A face sa nu cada servind drept suport. ◊ A (nu)l ~ picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)l ~ pamantul (pe cineva) a (nu) trai pe pamant. Nul mai ~ locul (pe cineva) se spune despre cineva care nushi gaseshte astampar (de bucurie sau de nerabdare). 3) (fiintze) A face sa ramana (intrun anumit loc sau intro anumita situatzie). ◊ ~ sub cheie a face sa stea incuiat. ~ sub straja a tzine arestat. ~ la distantza (pe cineva) a nu permite cuiva sa devina familiar. ~ in gazda a avea pe cineva in locuintza k chiriash. 4) (obiecte) A pastra pentru a avea la indemana. ◊ ~ la pastrama a face sa indure foame. 5) A pune in imposibilitatea de a se mishca. ~ locului. 6) (obiecte bilete etc.) A lasa in rezerva. ~ un loc la parter. 7) pop. v. A RETZINE. 8) (persoane) v. A INTRETZINE. ◊ ~ (toata) casa a suporta cheltuielile necesare pentru intretzinerea gospodariei shi a familiei. 9) pop. (despre barbatzi) A avea k sotzie. 10) pop. (marfuri) A avea in vanzare. 11) (urmat de o propozitzie complementara cu conjunctivul) A dori in mod deosebit. TZin sa va comunic. II (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de comunicare a unei pozitzii a corpului sau a partzilor lui) ~ mana ridicata. ◊ ~ nasul sus a fi infumurat ingamfat. ~ capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugereaza ideea de traire a unor stari temporare) Frica la tzinut un moment. 3) (sugereaza ideea de infranare a unor porniri interne) ~ bucuria ascunsa. ◊ Ashi ~ gura a nu spune nimic; a tacea. Ashi ~ rasuflarea a nu respira. 4) (sugereaza ideea de perpetuare a unei stari de lucruri) ~ cartzile in ordine. ◊ ~ minte a nu uita. 5) (sugereaza ideea de neabatere de la ceva) ~ calea spre orash. ◊ A (o) ~ numai (sau tot) o fuga a alerga fara intrerupere. ~ legea a respecta legea. 6) (sugereaza ideea de administrare) ~ un hotel. ◊ ~ registrele a face operatzii necesare in registre. ~ socotelile a inregistra toate cheltuielile shi veniturile. 7) (sugereaza ideea de posesiune) ~ un cal. 8) (sugereaza ideea de stapanire temporara) ~ o cetate. 9) (sugereaza ideea de folosire a serviciilor cuiva) ~ o guvernanta. 10) (sugereaza ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o ~ o suta de lei. III. (in imbinari substantivale ce redau sensul verbului de acelashi radical cu substantivul din imbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ o conversatzie a conversa. ~ o cuvantare (sau un discurs) a cuvanta. ~ un pariu a paria. ~ partea cuiva a partini. ~ sarbatoare a sarbatori. ~ post a posti. 2. intranz. 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatra tzine mult. 2) A fi in dependentza (de ceva). TZine de alt compartiment. 3) A fi atashat sufleteshte. TZine la fratzi shi surori. 4) A avea o anumita durata; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul tzine de doua noptzi. ◊ Ai ~ cuiva de urat a distra pe cineva (k sai treaca mai ushor timpul). 5) A ocupa un anumit spatziu; a se intinde. Cat tzine campia. /<lat. tenere

A SE TZÍNE ma tzin intranz. I. 1) A sta prins (de ceva sau de cineva). ~ de copac. 2) A avea stabilitate; a nu cadea. Casa se mai ~. 3) A merge mereu in imediata apropiere (a cuiva sau a ceva). ~ de tatasau. 4) A nu se indeparta (de ceva) conformanduse. ~ de lege. II. (in imbinari) 1) (sugereaza ideea de indeletnicire) ~ de munca. ◊ ~ de ale sale a continua sa procedeze in felul sau. ~ de casa a duce o viatza casnica; a nu fi ushernic. ~ la distantza a) a merge la o oarecare departare dupa cineva sau dupa ceva; b) a fi putzin sociabil. 2) (sugereaza ideea de dainuire a insushirii sau a imprejurarii exprimate de cuvantul din imbinare) ~ mandru. ◊ A nu se mai putea ~ pe picioare a) a fi cuprins de o mare slabiciune fizica; b) a fi beat. /<lat. tenere

tzenea v vz tzine

tzinea v vz tzine

TZINEÁ vb. II. v. tzine.^[1]

tzineà (activ) 1. a avea in mana la indemana: a tzinea un baston; 2. a poseda: a tzinea o moshie in arenda; 3. a pazi cu ingrijire: a tzinea un secret; 4. a observa cu credintza: a tzinea sarbatorile; 5. a pazi cu fortza: a tzinea in inchisoare; 6. a conserva: Dzeu sa’l tzie sanatos! fig. a tzinea minte; 7. a mentzine: a tzinea in buna stare; 8. a intretzine a avea de sotzie: tzine pe fata cutaruia; 9. a executa intocmai: ashi tzinea cuvantul; 10. a considera: te tzine de om drept; 11. a costa: ma tzine multe parale; 12. a reuni: a tzinea o adunare; 13. a zabovi: ma tzine cu vorba; 14. a opri: a tzinea in loc; 15. fig. a infrana: tzinetzi gura. ║ (neutru) 1. a incapea: vasul tzine zece litri; fig. n’o mai tzinea pamantul de bucurie ISP.; 2. a dura: ploaia nu va tzinea mult;. 3. a intretzine: a tzinea de urit; 4. a dori cu ardoare: a tzinea la vieatza; 5. fig. a fi alipit de: a tzinea la cineva; a tzinea cu cineva a fi de partea sa. ║ (reciproc) 1. a se retzine: a se tzinea bine de scari; 2. a nu se lasa de ceva: se tzine de betzie shi de minciuni; 3. a perzista: se tzine de ale sale; 4. a se mentzine: se tzine bine la varsta lui; 5. a se face: balciul se tzine odata pe luna; fig. se tzinu veselie mare o saptamana ISP.; 6. a implini a executa: a se tzinea de vorba; 7. a se crede: a se tzinea mai cu cap a se tzinea mare; 8. a se lua dupa a urmari: a se tzinea dupa cineva; 9. a se opri: nu s’a putut tzinea de a rade. [Mold. shi Tr. tzanea = lat. TENERE].

tzin shi tziŭ tzinút a tzinea (est) shi a tzine (vest) v. tr. (lat. tĕnére it. tenére pv. sp. tener fr. cat. tenir pg. ter. TZin shi tziŭ tziĭ tzine; sa tzin shi sa tziŭ sa tziĭ sa tzie shi sa tzina; tzinind shi tziind k vin viŭ shi pun puĭ. V. a con de re shi sustzin). Am in mina: a tzinea arma friu. Ocup am in arenda: a tzinea o moshie. Exercit oarecare negustorie: a tzine circĭuma. Pazesc cu fortza fac sa stea inchis: a tzinea la arest. Observ (pastrez) cu credintza sarbez: a tzinea sarbatorile. Pastrez nu divulg: a tzinea secretu. Conserv conduc pin pericule: Dumnezeŭ sa te tzie! Pastrez mentzin: jandarmu tzine ordinea. Mentzin intretzin: a tzinea casa in buna stare. Intretzin hranesc: el tzine familia. Am in casatorie: o tzine pe fata cutaruĭa. Execut implinesc: mĭam tzinut cuvintu. Consider privesc: il tzinea de prost. Cost: aceasta calatorie la tzinut multzĭ banĭ. Intirziĭ retzin: nu ma tzinea degeaba aicĭ. Opresc impedic: la tzinut sa nu plece. Infrinez nu daŭ drumu: tzinetzĭ calu tzinetzĭ gura. Sustzin pot purta: scindura asta nu te tzine. TZin clasa tzin eleviĭ adunatzĭ in clasa. TZin shedintza tzin lumea adunata k s’o judec tzin membriĭ adunatzĭ k sa hotarasc. TZin casa masa deschisa primesc multa lume. Imĭ tzin rangu il ocup cu demnitate. TZin garnizona ma aflu in garnizona. TZin casa contabilitatea is casier is contabil. TZin discurs vorbesc solemn publiculuĭ. TZin socoteala consider am in vedere. TZin pept rezist. TZin sfat deliberez. TZin minte nu uĭt. TZin in suspensiune tzin intr’o stare nehotarita. TZin de vorba intretzin conversez. TZin cu vorba vorbesc cuĭva k sa nu plece saŭ sa nu observe ceva. TZin in (saŭ pe) loc nu las sa inainteze. TZin de raŭ mustru. V. intr. Durez: lupta a tzinut doŭa zile cursurile tzin patru anĭ. TZin cu cineva is partizanu luĭ. TZin la cineva mĭe drag. TZin la ceva 1. mĭe drag: tzin la patrie 2. doresc sa se intimple: tzin sa plec. TZin de urit intretzin amuzez: cartzilemĭ tzin de urit. TZin cald (orĭ racoare) pastrez caldura (saŭ racoarea): haĭna groasa tzine cald (cea suptzire racoare). V. refl. Staŭ agatzat am apucat in mina: ma tzin de marginea luntriĭ k sa nu ma afund. Am atitudine am tzinuta: tzinete drept k luminarea. Ramin loculuĭ nu ma mishc: ma tzin loculuĭ. Ma retzin ma opresc: nu ma pot tzine de ris sa nu rid. Nu parasesc ma ocup de continuŭ urmaresc nu ma las de: se tzine de drumu luĭ de carte de betziĭ de intrigĭ de meseria luĭ. Ma fac ma intimplu: bilcĭu se tzine la Afintu Ilie. Ma mentzin rezist: acest batrin se tzine bine pentru virsta luĭ. Ma consider ma cred: se tzine mare se tzine maĭ cu cap de cit altziĭ. Ma consider angajat: pun ramashag cu tine dar daca te ajuta altu nu ma tzin. Ma tzin de vorba implinesc cele promise. Ma tzin de saŭ dupa cineva 1. ma ĭaŭ dupa el il urmaresc: pungashu se tzinea dupa mine 2. il imitez: elevu se tzine dupa maestru. Ma tzin de capu cuĭva umblu dupa el cu insistentze. In Mold. tzin in sud shi tziŭ.

2) tziŭ tzinut V. tzin.

tziŭ V. tziŭ 1 2 shi 3.

tzíne (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzin 2 sg. tzii 1 pl. tzínem 2 pl. tzínetzi; conj. prez. 3 sa tzína; ger. tzinand; part. tzinút

tzíne vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. tzin 2 sg. tzii 1 pl. tzínem 2 pl. tzínetzi; conj. prez. 3 sg. shi pl. tzína; ger. tzinand; part. tzinút

tzine (ind. prez. 1 sg. tzin 1 pl. tzinem 2 pl. tzinetzi conj. tzina ger. tzinind)

+tzine minte (a ~) (a memora) loc. vb. v. tzine

tzin tzii 2 tzina 3 conj. tzine inf. tziitor adj. v.

TZÍNE interj. v. poftim!

TZÍNE vb. 1. a avea a purta. (~ in mana un buchet de flori.) 2. a purta. (O ~ de talie.) 3. v. imobiliza. 4. v. agatza. 5. a purta a sprijini a sustzine. (Vom merge cat neor ~ picioarele.) 6. v. apartzine. 7. v. rezista. 8. v. pastra. 9. a (o) duce a rezista. (O haina care ~ la tavaleala.) 10. v. rezista. 11. a ajunge. (Alimentele ne vor ~ doua luni.) 12. v. pastra. 13. a opri a pastra a rezerva. (Ia ~ loc la rand.) 14. v. dura. 15. v. dura. 16. a continua a (se) intinde a (se) lungi a (se) prelungi. (Petrecerea a ~ pana a doua zi.) 17. a se intinde a se lungi a se prelungi. (SHirul ~ pana departe.) 18. v. lua. 19. a sta. (~te drept!) 20. v. respecta. 21. v. respecta. 22. v. aniversa. 23. v. trai. 24. v. intretzine. 25. v. pronuntza. 26. v. durea.

TZÍNE vb. v. apara considera crede inchipui socoti vedea.

TZINE interj. ia! na! poftim! (~! un covrig.)

TZINE vb. 1. a avea a purta. (~ in mina un buchet de flori.) 2. a purta. (O ~ de talie.) 3. a imobiliza. (Il ~ pina vine militzia.) 4. a se agatza a se apuca a se atirna a se prinde (pop.) a se anina (reg.) a se tagirtza. (Se ~ de crengi sa nu cada.) 5. a purta a sprijini a sustzine. (Vom merge cit neor ~ picioarele.) 6. a apartzine a depinde. (Trustul ~ de minister.) 7. a rezista. (Sa ~ bine pina la sfirshitul cursei.) 8. a (se) conserva a (se) mentzine a (se) pastra. (A ~ ceva in buna stare.) 9. a (o) duce a rezista. (O haina care ~ la tavaleala.) 10. a dura a se pastra a rezista. (O incaltzaminte care ~ mult.) 11. a ajunge. (Alimentele ne vor ~ doua luni.) 12. a pastra. (Unde ~ peria de haine?) 13. a opri a pastra a rezerva. (Ia ~ loc la rind.) 14. a dainui a dura a exista a fi a se mentzine a se pastra a se perpetua a persista a ramine a trai a subzista (inv.) a locui a petrece a sta a via. (Cit va ~ lumea shi pamintul; vechi obiceiuri care ~ shi azi.) 15. a dura. (Spectacolul ~ doua ore.) 16. a continua a (se) intinde a (se) lungi a (se) prelungi. (Petrecerea a ~ pina a doua zi.) 17. a se intinde a se lungi a se prelungi. (SHirul ~ pina departe.) 18. a se lua a merge a veni. (Se da jos shi se ~ dupa car.) 19. a sta. (~te drept!) 20. a respecta (inv. shi pop.) a cinsti (pop.) a pazi (inv.) a feri a observa a veghea. (A ~ o datina un obicei.) 21. a indeplini a onora a respecta (pop.) a pazi. (.SHia ~ invoiala.) 22. a aniversa a celebra a praznui a sarbatori a serba (inv. shi reg.) a praznici. (~ 25 de ani de casatorie.) 23. a trai a vietzui. (Se ~ de azi pe miine.) 24. a (se) hrani a (se) intretzine a (se) sustzine. (El ishi ~ parintzii.) 25. a pronuntza. (A ~ un discurs.) 26. a chinui a durea. (Ma ~ o masea.)

tzine vb. v. APARA. CONSIDERA. CREDE. INCHIPUI. SOCOTI. VEDEA.

tzineá (n nút) vb. 1. A avea ceva in mina shi a nu lasa sa scape a mentzine a sustzine. 2. A pazi a conserva. 3. A suporta a rezista. 4. A purta. 5. A poseda a domina. 6. A ocupa a fi stapin a stapini. 7. A intretzine. 8. A avea la dispozitzie a petrece. 9. A observa a respecta. 10. A ingriji a administra a supraveghea. 11. A trata a considera. 12. A costa. 13. A da a pronuntza (un discurs). 14. A retzine; a detzine a opri. 15. A urma a mentzine a continua in aceeashi directzie. 16. A executa a indeplini. 17. A depinde a atirna. 18. A dura a ramine. 19. A incapea a intra. 20. A avea afectziune simpatie a iubi. 21. A dori a avea pofta. 22. (Refl.) A se apuca a se prinde. 23. (Refl.) A sta a locui. 24. (Refl.) A se sustzine ashi cishtiga traiul. 25. (Refl.) A se retzine a se infrina a se domina. 26. (Refl.) A se socoti a se crede. 27. (Refl.) A starui a se incapatzina a insista. 28. (Refl.) A trai in concubinaj a fi concubin cu... Var. tzine. Mr. tzin tzinui tzineare megl. tzǫn istr. tzir. Lat. tĕnēre (Pushcariu 1733; REW 8646) cf. vegl. tenar it. tenere prov. fr. cat. tenie sp. tener port. têr. Uz general (ALR I 106). Pentru conjug. prez. cf. pune. Der. tziitor s. m. (stapin proprietar senior); atottziitor adj. (atotputernic); tziitoare s. f. (concubina amanta loc de pinda al vinatorilor); tziitorie s. f. (inv. concubinaj); tziitura s. f. (inv. stapinire dominatzie; un anumit dans popular; muzica de acompaniament; Olt. concubinaj); tzinut s. n. (inv. moshie; provincie regiune); tzinutal adj. (inv. provincial); tzinutash adj. (inv. provincial); tzinuta s. f. (comportament maniere) dupa fr. tenue. Comp. neol. formata dupa fr.; abtzinea vb.; contzinea vb.; detzinea vb.; intretzinea vb.; mentzinea vb.; obtzinea vb.; retzinea vb.; sustzinea vb.

GLORIA FUGIENTES MAGIS SEQUITUR (lat.) gloria se tzine dupa cei ce fug de ea Seneca „De beneficiis” 5 1 4.

HOC VOLO SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau asha poruncesc; vointza mea sa tzina loc de ratziune Iuvenal „Satirae” VI 223. Expresie a unei incapatzanari arbitrare.

TE HOMINEM ESSE MEMENTO (lat.) tzine minte k eshti om Formula prin care romanii atrageau atentzia conducatorilor sa acorde semenilor lor consideratzia cuvenita.

VICTRIX CAUSA DIIS PLACUIT SED VICTA CATONI (lat.) zeii au tzinut cu invingatorul dar Cato cu cel invins Lucan „Pharsalia” I 128. In lupta dintre Cezar shi Pompei numai Cato cel Tanar a ramas pana la sfarshit de partea invinsului Pompei. Elogiu celui care apara consecvent o cauza chiar daca ishi da seama k e pierduta.

VIOLENTA NEMO IMPERIA CONTINUIT DIU (lat.) nu poate tzine mult o conducere bazata pe violentza Seneca „Troades” 2 259.

a nu tzine calendar expr. (d. femei) a face dragoste shi in zilele de fertilitate maxima.

a nu tzine de cald (cuiva) expr. a nu folosi (cuiva).

a nui tzine nici de cald nici de rece expr. a nul afecta cu nimic a nui pasa (de ceva) ai fi indiferent.

a nul mai tzine balamalele (pe cineva) expr. ashi pierde vigoarea.

a nul mai tzine cureaua expr. 1. a fi la capatul resurselor materiale. 2. ashi pierde vigoarea.

a o tzine k gaiamatzu expr. 1. a tzine ceva strans ferm. 2. a insista in mod obsesiv intro anumita directzie.

a o tzine pe caldaram expr. a se prostitua ieftin.

a se tzine bine expr. a se mentzine intro forma fizica buna raportata la varsta biologica reala.

a se tzine de capul cuiva expr. (detz.) 1. a pedepsi pe cineva pentru cea mai mica abatere sau gresheala reala sau imaginara. 2. a shicana shi a intinde curse cuiva cu scopul de al impinge sa comita o gresheala pentru care va fi pedepsit.

a se tzine de cioace expr. a fi neserios a umbla cu shmecherii.

a se tzine de fusta / de poala mamei expr. a fi exagerat atashat de mama.

a se tzine de goange expr. 1. a face glume proaste. 2. a spune prostii / vorbe goale. 3. a spune minciuni.

a se tzine de iordane expr. a mintzi.

a se tzine de tzambale expr. (intl.) 1. a umbla cu minciuni / cu intrigi. 2. a denuntza a trada.

a se tzine de vrajeli expr. 1. a manifesta o atitudine excesiv de curtenitoare fatza de cineva; a fi suspect de saritor / de binevoitor. 2. a incerca sa pacaleasca / sa inshele pe cineva.

a se tzine dupa fuste expr. a fi afemeiat.

a se tzine grapa (de cineva) expr. a urmari cu insistentza (pe cineva).

a se tzine intrun fir de atza / de par expr. (shi fig.) a fi in pragul prabushirii / al colapsului; a fi shubred / firav / gata sa cada.

a se tzine lantz expr. (d. evenimente) a se succeda a urma unul dupa altul.

a se tzine scai (dupa cineva) expr. a urmari (pe cineva) cu insistentza a nu lasa (pe cineva) in pace.

a tzine (expr.) de poala / de poalele ei expr. a nui lasa (cuiva) prea multa libertate de actziune a dispune (de cineva).

a tzine (pe cineva) in jbiltz expr. (er.) a fi iubit de cineva anume.

a tzine (pe cineva) la pastrama expr. a tzine (pe cineva) inchis multa vreme.

a tzine (pe cineva) la respect expr. a tzine (pe cineva) la distantza a nu(l) lasa (pe cineva) sa devina prea familiar.

a tzine (cuiva) o predica expr. a mustra a dojeni a tzine (cuiva) o lectzie de bunacuviintza.

a tzine (ceva) sub cheie expr. a pazi (ceva); a pastra (ceva) cu mare grija.

a tzine (ceva) sub obroc expr. a ascunde ceva.

a tzine casa deschisa expr. a primi musafiri tot timpul.

a tzine de shase expr. a sta la panda pentru a preveni aparitzia inopinata a unei persoane nedorite.

a tzine de urat (cuiva) expr. a insotzi sau a sta cu cineva pentru k acesta sa nu se plicitiseasca; a tzine companie (cuiva).

a tzine fuior (cu cineva) expr. (pop.) a nu se lasa intimidat (de cineva).

a tzine in frau (pe cineva) expr. a exercita un control ferm asupra conduitei cuiva.

a tzine in ham expr. a avea (pe cineva) la mana a shantaja (pe cineva).

a tzine in shah (pe cineva) expr. a tzine (pe cineva) in tensiune; a exercita presiuni psihologice asupra cuiva.

a tzine la pretz expr. a nu reduce nimic din suma ceruta la vanzare.

a tzine la tavaleala expr. 1. a fi rezistent in conditzii de solicitare maxima. 2. a fi robust / viguros. 3. a suporta fara proteste multe privatziuni.

a tzine lacatul /marginea expr. (intl.) a sta la panda pentru a preveni aparitzia inopinata a unei persone nedorite.

a tzine lumanarea expr. (pop.) a privi un cuplu care face dragoste.

a tzine sub papuc expr. (d. femei) ashi tzine sotzul sau amantul sub un control total; a pretinde sotzului sau amantului ascultare deplina.

a tzine shestul expr. (intl.) a pandi eventuala aparitzie inopinata a cuiva in timpul unei operatziuni ilegale.

a tzine tira expr. (intl.) a distrage atentzia victimei in timp ce este buzunarita de catre complice.

al tzine (pe cineva) meshii expr. (pop.) a fi in stare a putea.

al tzine pandaliile expr. a fi capricios.

ashi tzine botul / gura expr. a tacea a nu marturisi a pastra un secret.

ashi tzine cumpatul expr. 1. a ramane calm a nu se enerva. 2. a nu se speria a nu intra in panica.

ashi tzine limban frau expr. a manifesta prudentza atunci cand vorbeshte; a nu rosti (tot) ceea ce gandeshte.

ashi tzine nasul pe sus expr. a fi ingamfat; a se umfla in pene.

tzine acolo! expr. (intl.) 1. pazeshte imprejurimile! 2. da alarma!

tzinema de manerul burtzii expr. (adol.) lasaman pace!

tzinetzi clantza! expr. taci! gura!