18 definitzii pentru curea
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relatzionale (6)
- etimologice (1)
- argou (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CUREÁ curele s. f. 1. Fashie lunga din piele canepa material plastic etc. cu numeroase intrebuintzari; spec. o astfel de fashie folosita pentru a lega a strange a fixa ceva (in jurul mijlocului); cingatoare. ◊ Expr. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul; b) fig. ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. shi pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fashie lunga shi ingusta de pamant. Lat. corrigia.
curea sf [At: ANON. CAR. / V: ~raua / Pl: ~ele (reg) ~rali / E: ml corrigia] 1 Fashie lunga din piele canepa material plastic etc. 2 Curea (1) folosita k cingatoare. 3 Nojitza. 4 Unealta a cizmarului cu care acesta tzine fixata incaltzamintea pe genunchi. 5 (Bot; reg) Broscaritza (Potamogeton natans). 6 (Bot; reg; ic) ~eleledeopincialeDomnuluiHristos Iarba sherpilor (Triglochin palustris). 78 (Pfm; ie) A (nu)l tzine pe cineva ~ua (sau elele) A (nu) avea curajul de a face ceva. 910 (Iae) A (nu) fi capabil de o actziune. 11 (Is) ~ de transmisie Banda de piele (sau de panza) continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul. 12 (Ias) Ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 13 (Is) ~ de transport Banda de transport. 14 (Ivp) Unitate de masura a lungimii egala cu aproximativ 16 picioare. 15 (Ivp) Fashie lunga shi ingusta de pamant (sau padure). 16 (Mol; maa) Dans popular nedefinit mai indeaproape Cf curelusha (3). 17 (Ban) Joc de copii nedefinit mai indeaproape.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CUREÁ curele s. f. 1. Fashie lunga din piele canepa material plastic etc.; spec. o astfel de fashie folosita k cingatoare. ◊ Expr. Al tzine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a cuteza; a fi in stare (sa...). 2. (In sintagma) Curea de transmisie = a) banda de piele sau de panza continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul; b) fig. ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. 3. (Inv. shi pop.) Masura de lungime egala cu circa 16 picioare; p. ext. fashie lunga shi ingusta de pamant. Lat. corrigia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de ionel_bufu
- actziuni
CUREÁ ~éle f. 1) Fashie lunga de piele sau din alte materiale avand diferite intrebuintzari. 2) Fashie din piele sau din alt material care serveshte la incins sau la ajustat imbracamintea; cingatoare; brau; cordon; centura. ◊ A (nu)l tzine ~eaua a (nu) se simtzi in stare sa... 3): ~ de transmisie banda continua de piele sau de panza rezistenta care serveshte pentru transmiterea mishcarii de rotatzie de la un ax la altul. [Art. cureaua; G.D. curelei; Sil. curea] /<lat. corrigia
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cureà f. 1. fashie de piele lunga shi ingusta: al tzinea cureaua ai da mana a indrazni; 2. teren lung shi ingust (termen de hotarnicie); 3. masura de lungime de 16 picioare. [Lat. CORRIGIA].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cureá f. pl. ele (d. lat. corrĭgia curea de la incaltzaminte; it. coreggia fr. courroie sp. correa pg. correia. Guturala intre vocale a disparut k shi in eŭ graur shi urez). Fashie lunga shi ingusta de pele. Moshioara lunga shi ingusta sfoara. O veche masura de lungime de 16 picĭoare. Nu ma tzin (lasa) curelele saŭ nu ma tzine (lasa) cureaŭa numĭ da mina nu pot nu indraznesc sa fac un lucru.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cura3 sf vz curea
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
cureá s. f. art. cureáua g.d. art. curélei; pl. curéle art. curélele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
cureá s. f. art. cureáua g.d. art. curélei; pl. curéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
curea rele.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CUREÁ s. v. centura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUREÁ s. v. nojitza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CUREA s. centura cingatoare cordon. (SHia strins pantalonii cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
curea s. v. NOJITZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
CUREAUA VANARII s. v. bucar curar vanar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
cureaua vinarii s. v. BUCAR. CURAR. VINAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cureá (curéle) s. f. 1. Fishie lunga din piele material plastic etc. folosita k cingatoare. 2. Bici. 3. SHiret de piele. 4. Centura fasha legatura. 5. Toarta miner de piele al unor obiecte grele. 6. (Inv.) Masura de 16 picioare. 7. Limba de pamint margine de grind. 8. Dans popular. 9. (Inv.) Joc de noroc tipic pentru unii sharlatani care frecventau tirgurile interzis in 1820 de domnitorul Alexandru SHutzu. Mr. curao megl. curaua. Lat. corrigia (Diez I 250; DAR). Rezultatul rom. este normal in privintza fonetismului cf. Rosetti I 75; totushi se prefera adesea un der. ipotetic de la corium (Densusianu Rom. XXXIII 277) de tipul *corella (Pushcariu 459; Iordan Dift. 59) sau *coriella (Meyer Alb. St. IV 79; Pascu I 73); insa cf. sard. korria sp. correa. Sensul 7 apare shi in sard. Der. curelar s. m. (meshter care face curele hamuri); curelarie s. f. (meshteshugul curelarului; atelierul curelarului); curelushe s. f. (bici); incurela vb. (a stringe in curele a incinge). Din ro par a proveni ngr. ϰουρέλι „cirpa” shi ϰουρελιάζω „ a taia in fishii; a face bucatzi” shi mag. kurélye (Edelspacher 17).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a nul mai tzine cureaua expr. 1. a fi la capatul resurselor materiale. 2. ashi pierde vigoarea.
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv feminin (F151) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
curea, curelesubstantiv feminin
- 1. Fashie lunga din piele canepa material plastic etc. cu numeroase intrebuintzari. DEX '09diminutive: curelusha
- 1.1. O astfel de fashie folosita pentru a lega a strange a fixa ceva (in jurul mijlocului). DEX '09sinonime: brau centura cingatoare cordon
- Al tzine (pe cineva) cureaua (sau curelele) = a avea curaj; a fi in stare (sa...). DEX '09 DEX '98sinonime: cuteza
-
- 2. Masura de lungime egala cu circa 16 picioare. DEX '09 DEX '98
- 2.1. Fashie lunga shi ingusta de pamant. DEX '09 DEX '98
-
- Curea de transmisie = banda de piele sau de panza continua flexibila shi rezistenta cu ajutorul careia se poate transmite mishcarea de rotatzie shi puterea corespunzatoare de la un scripete (sau un arbore) de mashina la altul. DEX '09 DEX '98
- Curea de transmisie = ceea ce serveshte k intermediar pentru a transmite ceva. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- corrigia DEX '09 DEX '98