26 de definitzii pentru cald

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

CALD A calzi de adj. 1. Care poseda caldura; a carui temperatura este superioara (fara a fi fierbinte) celei a mediului ambiant sau a corpului omenesc; care da senzatzia de caldura. ◊ Expr. Nui tzine nici de cald nici de rece sau nui e nici cald nici rece = nul intereseaza i este indiferent. Nici calda nici rece = asha shi asha nici asha nici asha. (Substantivat) Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbintzeala am febra. ♦ Fierbinte incins. ♦ (Despre paine) Proaspat. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros gros. 2. (Despre zone regiuni tzari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins infocat patimash; prietenos afectuos. Cuvinte calde. Privire calda.4. Fig. (Despre veshti shtiri informatzii etc.) De ultima ora recent. Lat. caldus (= calidus).

cald ~a [At: VARLAAM C. 36 / Pl: ~lzi ~e / E: ml caldus (<calidus)] 1 a Care se gaseshte la o temperatura inalta fara a fi fierbinte fatza de mediul ambiant sau corpul omenesc. 2 a Care da senzatzia de caldura. 3 av (Ie) A nui fi (sau a nui tzine) nici de rece Ai fi indiferent. 4 a (Ie) A fi nici ~a nici rece A fi asha shi asha. 5 sn (Ioc frig racoare) Caldura. 6 sn (Ie) A lua cu ~ A avea febra. 7 a Fierbinte. 8 a (D. paine) Proaspata. 9 a (D. imbracaminte) Calduros. 10 a (D. zone regiuni tzari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. 1112 a av Infocat. 1314 a av Afectuos. 15 a (D. veshti shtiri informatzii etc.) De ultima ora Si: proaspat recent.

CALD A calzi de adj. 1. Care se gaseshte la o temperatura relativ inalta (fara a fi fierbinte) fatza de mediul ambiant sau corpul omenesc; care da senzatzia de caldura. ◊ Expr. Nui tzine nici de cald nici de rece sau nui e nici cald nici rece = nul intereseaza i este indiferent. Nici calda nici rece = asha shi asha nici asha nici asha. (Substantivat) Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbintzeala am febra. ♦ Fierbinte incins. ♦ (Despre paine) Proaspat. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros gros. 2. (Despre zone regiuni tzari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins infocat; patimash prietenos afectuos. Cuvinte calde. Privire calda.4. Fig. (Despre veshti shtiri informatzii etc.) De ultima ora recent. Lat. caldus (= calidus).

CALD A calzi de adj. 1. (In opozitzie cu rece) Care are temperatura ridicata (fara a fi fierbinte). Parca simtzea minutzelei calde shi inguste in miinile lui. EMINESCU N. 37. O linishte somnoroasa un aer cald de vara. EMINESCU N. 63. Seara primaverii calda Cu dulci lacrime ne scalda. BOLINTINEANU O. 90. ◊ (Substantivat mai ales in legatura cu «a(i) fi» «a (i) se face» «a tzine») TZine mincarea la cald.Dar uite nu e vint SHii cald. Sub cap o mina pui Dorm colea pe pamint. COSHBUC P. I 230. Era vara shi cald can casa. RETEGANUL P. I 31. ◊ Expr. Numi tzine nici de cald nici de rece = nu ma intereseaza mie indiferent. Ma ia cu cald = sint cuprins de fierbintzeala. ◊ Fierbinte incins. Bate fierul pina e cald (= nu amina un lucru care trebuie facut imediat). Soarele cit de cald nu incalzeshte pe toata lumea. ♦ (Despre piine) Proaspat. ♦ Loc. adj. Bun k piinea calda = cumsecade milos. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros. 2. Fig. Care da senzatzia interna de caldura; aprins inflacarat. Nadejdea caldan el slabea Pe cit creshtea de rece gindul. COSHBUC P. I 100. A ta zimbire Miarata cit de dulce eshti Cit potzi cua farmecului noapte Santuneci ochii mei pe veci Cua gurii tale calde shoapte Cumbratzishari de bratze reci. EMINESCU O. I 117. ♦ Prietenos afectuos amabil. Ea era mai calda in vorba shin priviri. PAS Z. I 175. Scrisoarea mi sa parut extraordinar de calda. SAHIA N. 59. Se revarsa asuprai un farmec cald shi intineritor. VLAHUTZA O. A. 103. Avea o privire calda shi linishtita. VLAHUTZA O. A. 126.

CALD A calzi de adj. 1. Care se gaseshte la o temperatura relativ inalta (fara a fi fierbinte). ◊ Expr. Numi tzine nici de cald nici de rece = nu ma intereseaza. Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbintzeala. ♦ Fierbinte incins. Bate fierul pana e cald (= nu amana un lucru care trebuie facut imediat). ♦ (Despre paine) Proaspat. ◊ Loc. adj. Bun k painea calda = cumsecade milos. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros. 2. Fig. Aprins infocat; prietenos afectuos. Cuvinte calde. Privire calda. Lat. caldus (= calidus).

CALD1 ~da (~zi ~de) (in opozitzie cu rece) 1) Care are o temperatura ridicata; care produce o senzatzie de caldura. Aer ~. Soba ~da.Nici ~ nici rece asha shi asha. 2) Care este facut de curand; proaspat. Paine ~da.A le spune ~de a spune minciuni a spune brashoave. Bate fierul cat i ~ nu scapa prilejul. 3) (despre obiecte de imbracaminte) Care tzine caldura; calduros. 4) fig. Care porneshte din inima. Discutzie ~da.Bun k painea ~da bun la suflet; marinimos. 5) fig. Care are o intensitate deosebita; fierbinte. Sarut ~. /<lat. caldus

cald a. 1. care are da sau produce caldura: focul e cald apa calda; 2. care tzine cald: haina calda; 3. fig. infocat arzator: iubire calda; 4. proaspat: paine calda; 5. fig. cu totul nou: shtire calda. [Lat. CALIDUS]. ║ n. caldura: aci il lua cu cald aci cu frig.

cald a adj. (lat. cálidus it. sp. pg. caldo pv. caut fr. chaud). Care are caldura: trupu omuluĭ viŭ e cald de 37 de grade ceaĭu se bea cald clima calda. Rar. Calduros: haĭna calda. Fig. Viŭ puternic: ĭubire calda. S. n. sing. Caldura (numaĭ in loc.): mĭe cald nu maĭ pot de cald. S. f. (Munt.) Atzĭ sari calda a te speria a o sfecli. Adv. Cu caldura: la primit cald (ob. calduros).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

cald adj. m. pl. calzi; f. cálda pl. cálde

cald adj. m. pl. calzi; f. sg. cálda pl. cálde

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

CALD adj. s. 1. adj. v. incins. 2. s. v. caldura. 3. adj. v. calduros gros. (Imbracaminte ~.) 4. adj. v. proaspat.

CALD adj. v. afectuos amabil binevoitor cordial dezmierdator drag dragastos duios iubitor mangaietor nou prietenesc prietenos recent tandru.

CALD adj. s. 1. adj. dogorit fierbinte incins infierbintat (astazi rar) infocat. (Plita ~.) 2. s. caldura. (Moare de ~.) 3. adj. calduros gros. (Imbracaminte ~.) 4. adj. proaspat. (Piine ~.)

cald adj. v. AFECTUOS. AMABIL. BINEVOITOR. CORDIAL. DEZMIERDATOR. DRAG. DRAGASTOS. DUIOS. IUBITOR. MINGIIETOR. PRIETENESC. PRIETENOS. TANDRU.

Cald ≠ frig friguros glacial racoros rece

PAT CÁLD s. v. patul rasadnitza.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cald (cálda) adj. Care se gaseshte la o temperatura relativ inalta calduros. Mr. caldu megl. cald istr. cǫd. Lat. caldus (Pushcariu 258; REW 1506; CandreaDens. 228; DAR); cf. it. sp. port. caldo (in sp. cu semantism schimbat) prov. cat. cald fr. chaud. Der. incalzi vb. (a aprinde; a inflacara); incalzitor adj. (aparat incalzire). Pentru incalzi (mr. ancaldzascu megl. ancalzǫs) Pushcariu 808 propune o baza lat. de tipul *incaldῑre care a rezultat din contaminarea lui incalesco cu caldus. Ipoteza este posibila dar nu pare necesara deoarece der. se explica suficient in interiorul limbii rom. cf. multinmultzi verdeinverzi etc. Cf. caldura calii scalda.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

SOMESHU CALD rau unul dintre izvoarele Someshului Mic; 64 km. Izv. din SE mtzii Vladeasa de sub vf. Carligatele de la 1.385 m alt. dintro reg. calcaroasa cu numeroase fenomene carstice. Imediat dupa ce izvorashte raul S.C. dispare printrun ponor intro peshtera shi dupa ce reapare in peshtera Radesei pe pare o traverseaza printro peshteratunel de 250 m lungime. Dupa ce strabate o reg. de chei cu peretzi calcaroshi abruptzi shi cu diferentza de nivel de 100 m numita „Bazarul Someshului” raul se indreapta spre ENE portziune unde pe cursul sau sa format lacul de acumulare Fantanele dupa care strabate defileul de la Marishel unde pe o distantza de 13 km are o cadere de peste 300 m apele lui varsanduse in lacul de acumulare Tarnitza. S.C. ishi uneshte apele cu cele ale raului Someshu Rece in lacul de acumulare Gilau rezultand la ieshirea din acest lac un singur curs de apa cu numele Someshu Mic.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a nu tzine de cald (cuiva) expr. a nu folosi (cuiva).

a nui tzine nici de cald nici de rece expr. a nul afecta cu nimic a nui pasa (de ceva) ai fi indiferent.

a se vinde k painea calda expr. (d. un produs comercial) a se vinde rapid a fi foarte solicitat.

ai fi cald cu dintzii in gura expr. (adol.) a cauta motiv de cearta sau bataie.

cald nemtzesc expr. (glum.) frig.

ghiulea calda expr. (tox.) injectzie intravenoasa cu o supradoza de drog care poate provoca moartea consumatorului.

tzie cald cu dintzii in gura? expr. (adol.) stai cuminte sa nu iei bataie!

Intrare: cald
cald adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cald
  • caldul
  • caldu‑
  • calda
  • calda
plural
  • calzi
  • calzii
  • calde
  • caldele
genitiv-dativ singular
  • cald
  • caldului
  • calde
  • caldei
plural
  • calzi
  • calzilor
  • calde
  • caldelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

cald, caldaadjectiv

  • 1. Care poseda caldura; a carui temperatura este superioara (fara a fi fierbinte) celei a mediului ambiant sau a corpului omenesc; care da senzatzia de caldura. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Parca simtzea minutzelei calde shi inguste in miinile lui. EMINESCU N. 37. DLRLC
    • format_quote O linishte somnoroasa un aer cald de vara. EMINESCU N. 63. DLRLC
    • format_quote Seara primaverii calda Cu dulci lacrime ne scalda. BOLINTINEANU O. 90. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat TZine mancarea la cald. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Dar uite nu e vint SHii cald. Sub cap o mina pui Dorm colea pe pamint. COSHBUC P. I 230. DLRLC
    • format_quote (shi) substantivat Era vara shi cald can casa. RETEGANUL P. I 31. DLRLC
    • 1.1. Fierbinte, incins. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble Bate fierul pana e cald = nu amana un lucru care trebuie facut imediat. DLRLC
      • chat_bubble Soarele cat de cald nu incalzeshte pe toata lumea. DLRLC
    • 1.2. Despre paine: proaspat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: proaspat
    • 1.3. Despre imbracaminte: calduros, gros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Nui tzine nici de cald nici de rece sau nui e nici cald nici rece = nul intereseaza i este indiferent. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Nici calda nici rece = asha shi asha nici asha nici asha. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble (shi) substantivat Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbintzeala am febra. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. (Despre zone regiuni tzari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. DEX '09 DEX '98
  • 3. figurat Afectuos, amabil, aprins, prietenos, patimash, inflacarat, infocat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cuvinte calde. Privire calda. DEX '09 DEX '98
    • format_quote Nadejdea caldan el slabea Pe cit creshtea de rece gindul. COSHBUC P. I 100. DLRLC
    • format_quote A ta zimbire Miarata cit de dulce eshti Cit potzi cua farmecului noapte Santuneci ochii mei pe veci Cua gurii tale calde shoapte Cumbratzishari de bratze reci. EMINESCU O. I 117. DLRLC
    • format_quote Ea era mai calda in vorba shin priviri. PAS Z. I 175. DLRLC
    • format_quote Scrisoarea mi sa parut extraordinar de calda. SAHIA N. 59. DLRLC
    • format_quote Se revarsa asuprai un farmec cald shi intineritor. VLAHUTZA O. A. 103. DLRLC
    • format_quote Avea o privire calda shi linishtita. VLAHUTZA O. A. 126. DLRLC
  • 4. figurat (Despre veshti shtiri informatzii etc.) De ultima ora. DEX '09 DEX '98
    sinonime: recent
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.