DIVÁN divane s. n. I. Canapea fara spatar care se poate shedea sau dormi. II. 1. (In Imperiul Otoman) Consiliu cu atributzii politice administrative shi juridice alcatuit din cei mai inaltzi demnitari; (in TZarile Romane) Sfat Domnesc. ◊ Divan adhoc v. adhoc. ♦ Adunare shedintza a divanului (II 1). ♦ Sala cladire in care se adunau membrii divanului (II 1); sediul divanului; p. gener. loc de adunare shi de consfatuire. 2. (Inv.) Judecata proces. ◊ Expr. (Glumetz) A face (cuiva) divan pe spinare = a bate (pe cineva). III. Culegere postuma de versuri apartzinand unui poet oriental. [Pl. shi: divanuri] Din tc. divan.

divan sn [At: M. COSTIN O. 89 / Pl: ~e ~uri / E: tc divan] 1 (In Imperiul Otoman) Consiliu cu atributzii politice administrative shi juridice alcatuit din cei mai inaltzi demnitari. 2 (In TZarile Romane) Consiliu format din reprezentantzii marii boierimi shi din inaltzi dregatori care luau parte alaturi de domnitor la conducerea tzarii Si: sfat domnesc. 3 (Pex) SHedintza a divanului (2). 4 Sala in care se adunau membrii divanului (2). 5 (Pex) Sediu al divanului (2). 6 (Pgn) Loc de adunare shi de consfatuire. 7 (Pgn) Curte domneasca sau boiereasca. 8 (Inv; ie) A sta ~ A avea o atitudine respectuoasa shi solemna. 9 (Reg) Flecareala. 10 (Jur; inv) Judecata. 11 (Pex; inv) Judecatorie. 12 (Pop; irn; ie) A face (cuiva) ~ pe spinare A bate (pe cineva). 13 (Inv; is) ul cel de pe urma Judecata de apoi. 14 Canapea fara spatar de obicei mai lata shi putzin ridicata de la pamant care se poate shedea sau dormi. 15 (Fam; fig; ie) A se sui pe ~ A se obraznici. 16 (Ivr) Banc de lucru pentru cizmar Si: bedreag. 17 (Reg) Tejgheaua tamplarului. 18 Culegere postuma de versuri apartzinand unui poet oriental. 19 (Pex) Culegere de poezii care imita poeziile orientale.

DIVÁN divane s. n. I. Canapea fara spatar care se poate shedea sau dormi. II. 1. (In Imperiul Otoman) Consiliu cu atributzii politice administrative shi juridice alcatuit din cei mai inaltzi demnitari; (in tzarile romaneshti) sfat domnesc. ◊ Divan adhoc v. adhoc. ♦ Adunare shedintza a divanului (II 1). ♦ Sala cladire in care se adunau membrii divanului (II 1); sediul divanului; p. gener. loc de adunare shi de consfatuire. 2. (Inv.) Judecata proces. ◊ Expr. (Glumetz) A face (cuiva) divan pe spinare = a bate (pe cineva). III. Culegere postuma de versuri apartzinand unui poet oriental. [Pl. shi: divánuri] Din tc. divan.

DIVÁN divane shi divanuri s. n. I. Un fel de canapea fara spatar care se poate shedea sau dormi. Mam intins pe divanul din odaitza mea. SADOVEANU N. F. 96. Lungitzi pe divanurile moi capitanul Mincu shi doctorul BarbaRoshie fumau adincitzi in cetirea gazetelor proaspete aduse de vaporul poshtal. BART E. 173. AbuHasan intins frumos pe divan a dormit pina a doua zi foarte tirziu. CARAGIALE P. 145. Plosca pe masa punea Pe divan se asheza. JARNÍKBIRSEANU D. 489. ◊ (Poetic) Toamna shiantins melancolia Pea dealurilor scunde divanuri mici de aur. PERPESSICIUS S. 26. II. 1. (In Turcia din timpul sultanilor shi in tzarile aservite ei) Consiliu compus din sfetnicii tronului cu atributzii politice administrative shi juridice. In ziua aceea au venit la curte... petzitorii unui fecior de boier mare sfetnic al divanului. GALACTION O. I 70. Imparatul porunci sa se adune divanul. ISPIRESCU L. 117. Curtea lui Suleiman se umpluse de straini venetici careshi lepadase vechea credintza shi ajunsese la inalte dregatorii atit in divan cit shi la ordie. ODOBESCU S. A. 126. ◊ Divan adhoc = fiecare dintre cele doua adunari speciale care sau intrunit in 1857 (la Iashi shi la Bucureshti) shi au cerut unirea tzarilor romine. Intre tzaranii fruntashi care au luat parte impreuna cu boierii cu episcopii shi cu mitropolitul tzarii la divanul adhoc din Moldova in 1857 era shi Mosh Ioan Roata. CREANGA A. 151. ♦ Adunare shedintza a consiliului de stat. Boierii soseau la divan cei mai multzi calari. SADOVEANU Z. C. 82. [Ciocoii] fur in ziua mare In divan in adunare; Fara frica de robie De bataie pushcarie; Caci ei sint privilegiatzi SHi de pravili aparatzi. BOLLIAC O. 184. ◊ Expr. A tzine (sau a sta a shedea la) divan = a tzine consiliu; p. ext. a sta de vorba a sta la taifas. De prin morminte umbre mari se scoala... SHi tzin divan sub boltzile surpate. IOSIF P. 24. ♦ Sala cladire in care se adunau odinioara membrii consiliului de stat; p. ext. loc de adunare shi consfatuire. Parul din mijlocul satului era odinioara... divanul unde sfatuia satul. RUSSO O. 119. SHi mil duc intrun divan Unde domnul cu caftan... Sta culcat peun buzdugan Lingun grec tzarigradean. ALECSANDRI P. P. 89. 2. (Invechit) Judecata proces. Nimeni din voi nu se plinge k din cuib a fost gonit... Sau k na putut sa roaza de frica vrunui dushman Pergamentele antice condicile de divan. ALEXANDRESCU M. 208. Vindetzi maica rochitza SHimi descuie temnitza Vindetzi maica tulpanu SHimi ashaza divanu. SEVASTOS C. 274. ◊ Expr. A face (cuiva) divan pe spinare = a bate (pe cineva). Nutzi tot bate gioc de mine K veni vara k miine De teoi prinden lunca mare Satzi fac divan pe spinare. ALECSANDRI P. P. 260. III. Denumire obishnuita in Orientul apropiat shi mijlociu a unor colectzii de poezii ashezate in ordinea alfabetica a rimelor; culegere de poezii care imita poezia orientala; culegere de naratziuni. «Divanul persian» este titlul unei opere de Mihail Sadoveanu. ▭ Intai divanurile acestea sau tzinut la India pe urma... au ajuns in forme schimbate la apuseni fie in latineshte fie in limbile proaste. SADOVEANU D. P. 5.

DIVÁN ~e n. 1) Canapea fara spatar care se poate shedea sau dormi. 2) (in Moldova shi in Muntenia medievala) Sfat domnesc. 3) Adunare shedintza a acestui sfat. /<turc. divan

DIVAN s. n. (Mold. TZR) 1. Consiliu cu atributzii politice administrative shi juridice; sfat domnesc. A: Vornice dzi celui om sa mai iasa la divan. M. COSTIN. Facu un divan ce sa zice o sfatuire de razboi. VP 55^v; Cf. NECULCE; VP 54^r. B: Iaste obiceai de sa va adunatz deseara in divan shi sa facetzi putzina oratzie inaintea domnului. ANTIM. Sa se fie condica curata pentru cite sa cauta si sa hotarasc la divanul domnii<i> meale. PRAV. COND. (1780). 2. Judecata. A: Giudetzele cu mare dreptate shi socoteala ...shi la multe divanuri catra vornicii cei de gloata dzicea. M. COSTIN; cf. NECULCE; ◊ Fig. Divanul sau gilceava intzeleptului cu lumea sau giudetzul sufletului cu trupul. CANTEMIR DIVANUL. B: Cind veti shadea sa judecatzi la divan. NEAGOE; cf. PRAV. COND. (1780). 3. Sediu al divanului (1 2). A: Divanuri case cerdacuri ...anume de aceasta treaba facute. M. COSTIN. Au stricat intii toate cele vechi: divanurile spataria pana la pamint. PSEUDOMUSTE; cf. NECULCE; GHEORGACHI. B: In divanul cel mare suindusa in scaunul domnesc au shezut. R. GRECEANU. SHii goni pre ei de la divan. NT 1703 111^v; cf. IST. TZR. Etimologie: tc. divan.

Divan n. od. 1. consiliu domnesc shi sala unde se tzinea (la Turci shi la Romani): inaltul Divan; 2. curte de justitzie tribunal suprem prezidat de insush Domnitorul: alergatzi indata la Divan... judecatorii s’au adunat AL; fig. Divanul lumii (titlul unei opere etice a lui Cantemir); 3. adunare deliberanta: Divanul adhoc (V. adhoc); 4. (ironic) judecata proces: satzi fac divan pe spinare shi sa te calc in picioare AL. [Turc. DIVAN]. ║ adv. a sta divan a se tzinea intr’o atitudine respectuoasa shi solemna (k la Divan): cand incepe sa cante tot satul i sta divan PANN.

divan n. 1. od. pat de scanduri infundat larg shi putzin ridicat (tzinand loc in vechile case boiereshti de pat canapea fotoliu scaune); 2. azi pat ashternut cu covoare: un divan moale k bumbacul CR. [Turc. DIVAN].

divan n. culegere de poezii orientale: Divanul lui Hafiz.

* diván n. pl. urĭ shi e (turc. [d. pers.] divan de unde shi ngr. diváni scris ntiváni). Pat de lemn lung inshirat pe linga paretzĭ. Sala de consiliŭ shi consiliu sultanuluĭ. Sala de consiliŭ shi consiliu domnuluĭ la Romanĭ in timpu Fanariotzilor (Acest consiliŭ era shĭ tribunal suprem). Culegere de poeziĭ orientale: divanu luĭ Hafiz. Divanu judecatoresc curtea de apel dupa anu 1831. Divanu domnesc curtea de casatziune dupa 1831 Divanu ad hoc (orĭ special) adunarile natzionale constituite in Bucureshti shi Iashi la 1857 k sa arate Eŭropeĭ dorintzele poporuluĭ. Fam. Rar. A sta la (saŭ de) divan a sta la taĭfas a sta de vorba. A sta divan a asculta atent.

divánceaúsh sm [At: VACARESCUL IST. 255 / Pl: ~i / E: tc divan čausi] (Tci) Functzionar al divanului (1) adesea folosit cu functzia de curier sau pentru misiuni speciale.

diváneféndi sm [At: (a. 1693) ap. SHIO II₂ 48 / V: ~isí / E: tc divan efendisi] (Tci) Functzionar al divanului (1) care indeplinea functzia de secretar shi care adesea citea firmanul la inscaunarea domnitorilor din TZarile Romane.

!divan¹ (sfat domnesc) s. n. pl. divanuri (dar: Divanul Moldovei s. propriu n. art.)

! divan² (sofa) s. n. pl. divane

diván (canapea fara spatar) s. n. pl. diváne/divánuri

*Diván (sfat domnesc) s. propriu n.

diván s. n. pl. diváne/divánuri

divan ne.

DIVÁN s. v. sfat.

DIVÁN s. v. actziune cauza judecata proces.

DIVAN s. (IST.) consiliu sfat (inv.) scaun tanaci. (~ domnesc.)

divan s. v. ACTZIUNE. CAUZA. JUDECATA. PROCES.

diván (nuri) s. n. 1. Canapea pat turcesc. 2. Consiliu sfat. Mr. divane. Tc. divan (Roesler 591; SHeineanu II 158; Lokotsch 526) din arab. diwān › sp. aduana (Egiulaz 61); cf. ngr. διβάνι ντβάνι bg. sb. divan fr. divan sp. diván. In Principate la inceputul sec. XIX divanul cuprindea: a) Divanul judecatoresc tribunal civil shi contencios; b) Al doilea Departament pentru cauze mai putzin insemnate; c) Departamentul Trebilor straine Afacerile Externe; d) Departamentul Afacerilor criminale tribunal criminal. Der. divani vb. (Trans. Banat a vorbi a sta la taifas; a se sfatui) din sb. divaniti; divanist adj. (care apartzine divanului); divanit adj. (propriu tribunalului). Comp. divanceaush s. m. (shtafeta divanului); divanchiatip s. m. (copistul divanului); divanefendi s. m. (secretarul divanului); divansarai s. n. (palatul divanului) din tc.

DIVANURI ADHOC v. Adunari adhoc.

pa divan expr. (friz. inv.) tunsoare pentru femei dupa moda franceza „coup de vent”.