APUCÁ apúc vb. I. I. 1. Tranz. A prinde a lua a inshfaca a inhatza (cu mana). ♦ A pune mana (in graba) pe ce are la indemana; a lua ashi insushi ceva la repezeala. ◊ Loc. adv. Pe apucate = in mod superficial cand shi cand in graba. ◊ Expr. (Intranz.) (Care) pe unde apuca = (care) pe unde nimereshte. 2. Refl. A se prinde a se agatza a se tzine (cu mainile) de ceva sau de cineva. 3. Tranz. Fig. (Despre stari fizice sau sufleteshti) Al cuprinde; al copleshi. ◊ Expr. (Fam.) Cand teapuca mult te tzine? = nai de gand sa mai ispraveshti odata? Ce tea apucat? se zice (in semn de mirare sau de nemultzumire) cand cineva comite (pe neashteptate) un act nepotrivit. II. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi ceva sau pe cineva care este gata sa plece. Voia sapuce trenul. 2. Tranz. A trai atata incat sa poata cunoashte pe cineva sau sa fie martor la ceva. ♦ Intranz. A primi ceva prin traditzie; a moshteni un obicei o deprindere etc. Asha a apucat. 3. Tranz. shi refl. A incepe sa faca ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a intreprinde ceva. Se apuca de lucru. III. Tranz. shi intranz. A se indrepta a se deplasa intro anumita directzie. Lat. aucupare.

apuca [At: PSALT. SCH. 59/9 / Pzi: apuc / E: ml aucupare] 12 vt A (cu)prinde cu mana. 3 vt A lua (repede) in mana Vz prinde inhatza. 4 vt (Ie) A ~ armele A incepe razboiul. 5 vt (Inv; ie) A ~ cap de funie A gasi un punct de plecare. 6 vt (Ie) A ~ pe Dumnezeu de (un) picior A se bucura (k) de o mare reushita sau un mare noroc. 7 vt (Ivr; reg; ie) A ~ (pe cineva) de ochi A atrage prin frumusetze. 8 vt (Ivr; reg; iae) A face pe cineva sa creada lucruri nereale. 9 vr (Ivr; reg; iae; d. culori) A se armoniza Si: a prinde de ochi. 10 vt (Ipp; ie) A ~ putere A prinde putere. 11 vrr (Ipp; ie) A la ~ suflet A prinde curaj. 12 vr (Ipp; ie) Ashi ~ sufletul A sufla din greu. 13 vt (Pop; ie) Ii ~ k mana la toate Se pricepe (cate putzin) la toate. 14 vt (D. senzatzii stari sentimente etc.) A cuprinde. 15 vt (Ie) A ~ pe cineva de scurt Ai cere socoteala (pe neashteptate). 16 vt (Inv; Mol; ie) A ~ pe cineva peamanele A avea (mare) cautare. 17 vtr A (se) cuprinde cu bratzele. 18 vt A imbuca. 19 vt A mushca. 20 vi (Pop; ie) A ~ k lupul A manca cu lacomie. 21 vt (Ipp; ie) A ~ foc cu gura A se expune pericolului pentru cineva. 22 vt (Ie) A ~ cu ochii (sau cu cautatura) A cuprinde cu privirea. 23 vt (Urmat de „cuvinte” „vorbe” etc.) A auzi. 24 vt (Ie) A ~ cu mintea A pricepe. 25 vt (Ivr; ie) A ~ pe cineva cu cuvinte (sau vorbe) A ademeni cu vorba. 26 vt A surveni pe neashteptate. 2729 vt (Ie) A ~ pe cineva foamea (setea somnul etc.) A i se face foame sete somn etc. 30 vt (Ie) Mult te tzine cand te~? Nu mai ispraveshti o data? 31 vt (Ie) Ce tea ~cat? Ce ai? 32 vrr (Ipp; ie) A se ~ la lupta (la joc etc.) A porni la lupta (joc etc.). 3334 vr (Ipp ie) A se ~ cu (sau de) A se lua la lupta cu. 35 vr (D. caini; ie) A se ~ la (sauin) coltzi A se mushca. 36 vrr (Iae; d. oameni) A se lua la cearta. 37 vr (Urmat de pp de) A se prinde cu mana de... 38 vr (Urmat de pp de) A se atarna de ceva. 39 vr (Ipp; urmat de pp de) A ataca. 40 vr (Pop; urmat de pp de) A avea relatzii cu... 41 vr (Ipp; upp de) A barfi. 42 vr (Ie) A se ~ de capul cuiva A nul (mai) lasa in pace. 43 vr (Ipp; ie) A (i) se ~ cuva vinele A intzepeni. 44 vt A inshfaca. 45 vt (Inv) A elibera. 46 vt (Inv) A rapi. 47 vt (Inv) A uzurpa. 48 vt A prinde un loc (ramas liber). 49 vt (Ipp) A lua pe cineva din scurt. 50 vt (Ipp) A trage la raspundere (pentru o datorie neachitata). 51 vt (In legatura cu „a putea”) A lua (in graba shi la nimereala) ce poate. 52 vt (Precedat de „a putea”) A capata. 53 vt (In legatura cu rudele cuiva) A pune mana pe o moshtenire. 54 vi (Inv; ie) Abia ~c Ashtept cu nerabdare sa... 55 vt A gasi la sosirea sa pe cineva care inca na plecat. 56 vt (Complementul indica trenul) A prinde. 57 vt (Complementul indica de obicei persoane) A fi o vreme contemporan cu cineva. 58 vt (Pex) A fi martorul unei stari de fapt. 59 vt (Pop; ie) De cand (m)am ~t De cand pot sami amintesc. 60 vt (Adesea cu complinirile „din moshi stramoshi” „din tatan fiu”) A primi ceva prin traditzie. 61 vt(a) (Construit cu „sa” „de” „a”) A avea (inca) putzin timp k sa mai faca ceva. 62 vt (Iae) A incheia o actziune imediat inaintea alteia. 63 vtr (Iae; inv; shie a o ~) A incepe. 64 vtr (Iae) A ajunge sa. 65 vt (Inv) A recurge la. 66 vt (Inv) A intreprinde. 67 vtra^[1] A incepe sa faca ceva. 68 vt (Inv) A incepe sa practice o meserie. 69 vt (Construit cu supinul) A se deda. 70 vi (Pop; indicand starea materiala; ie) A ~ la (bine avere etc.) A ajunge la... 71 vi (Trs) A deveni. 72 vt (Complementul este „drumul” „calea”) A se indrepta intro directzie oarecare. 73 vt (Fig; complementul este drumul calea) Ashi orienta existentza dupa anumite repere. 74 vi (Ie) A ~ care incotro A merge fiecare in alta directzie. 75 vi (Inv) A se intinde incepand de la un anumit loc dupa anumite repere. 76 vt (Ie) A ~ lumean cap A lua lumean cap. 77 vt (Ie) A ~ campii A o lua razna. 78 vi (Ie) A ~ la (sau de) fuga A o lua la fuga. 79 vi (Ie) A o ~ la sanatoasa A o lua la sanatoasa. 80 vi (Ie) A o ~ la picior A pleca repede. 81 vr (inv; iae) A se pregati de drum lung. 8283 vi (Ie) A ~ inainte A pleca mai iute sau inaintea altcuiva. 84 vi (Iae) A intrece. 85 vi (Fig; iae) A anticipa. 86 vi (Ie) A ~ peste camp A traversa un camp. 87 vi (Pfm; fig; iae) A divaga (inutil). 88 vi (Pfm; fig; iae) A aiura. 89 vi (Pfm; ie) A (o) ~ cu gura inainte A se grabi sa raspunda. 90 vi (Inv) A se adresa cuiva. 91 vr (Mol; Buc) A se angaja la ceva. 92 vr (Mol; Buc) A se angaja. 93 vr (Inv; Mol; Buc) A se obliga solemn. 94 vr (Mol; Buc; pex) A se jura. 95 vr (Inv; ie) A se ~ la (sau in) ramashag A face prinsoare. 96 vr (Inv; complinit prin „chezash” „pe capul sau” etc.) A se pune chezash. 97 vr (inv; ie) A se ~ de lege k sa jure Ajura pe Biblie. 98 vi (Ics) (Care) pe unde ~k (Care) pe unde nimereshte. corectata

APUCÁ apúc vb. I. I. 1. Tranz. A prinde a lua a inshfaca a inhatza (cu mana). ♦ A pune mana (in graba) pe ce are la indemana; a lua ashi insushi ceva la repezeala. ◊ Expr. (Intranz.) (Care) pe unde apuca = (Care) pe unde nimereshte. Pe apucate = in mod superficial cand shi cand in graba. 2. Refl. A se prinde a se agatza a se tzine (cu mainile) de ceva sau de cineva. 3. Tranz. Fig. (Despre stari fizice sau sufleteshti) Al cuprinde; al copleshi. ◊ Expr. (Fam.) Cand teapuca mult te tzine? = nai de gand sa mai ispraveshti odata? Ce tea apucat? se zice (in semn de mirare sau de nemultzumire) cand cineva comite (pe neashteptate) un act nepotrivit. II. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva sau ceva care este gata sa plece. Voia sapuce trenul. 2. Tranz. A trai atata incat sa poata cunoashte pe cineva sau sa fie martor la ceva. ♦ Intranz. A primi ceva prin traditzie; a moshteni un obicei o deprindere etc. Asha a apucat. 3. Tranz. shi refl. A incepe sa faca ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a intreprinde ceva. Se apuca de lucru. III. Tranz. shi intranz. A se indrepta a se deplasa intro anumita directzie. Lat. aucupare.

APUCÁ apúc vb. I. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «de») A lua a prinde (cu mina sau cu ajutorul unui instrument). Ma apucat de ciuf shi mia ridicat spre el fruntea k sa ma priveasca in ochi. SADOVEANU N. F. 13. Fata babei leapada repede lada jos shi da sa apuce o placinta sashi potoleasca foamea. SBIERA P. 210. FatFrumos se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari... k sashi aleaga unul; dar cum punea mina shi apuca pe cite unul de coada il trintea. ISPIRESCU L. 3. Sa rapezit shi a apucat in bratze pe tinarul ce intrase. NEGRUZZI S. I 17. ◊ Fig. Calul... i spuse cum sa apuce lucrurile k sa mearga la izbinda. ISPIRESCU L 194. ◊ Expr. A apuca pe dumnezeu de (un) picior v. dumnezeu. (Regional) A apuca (pe cineva) pea minile = a se bate dupa cineva. Pe vremea aceea era bine sa fii harabagiu in Tirgul Neamtzului; k te apucau pea minile... aveai mushterei de nu erai bucuros; ba sai duci la Piatra ba la Falticeni ba pe la iarmaroace. CREANGA P. 109. ♦ A lua cu putere a inshfaca a smulge. Nu shtiu cine ma opreshte sa nutzi sfarim maselele din gura cu buzduganul acesta zise apucind maciuca... din mina lui Bogdan. NEGRUZZI S. I 139. ♦ (Despre animale) A prinde cu gura cu dintzii cu ghearele; a inhatza. Auzi miercaitul unui iepure k shi cind il apucase ogarul. ISPIRESCU L. 369. (Cu inversarea constructziei) [Gura ciinelui] clampani apucind numai un smoc din spinarea dimonului. SADOVEANU N. F. 34. 2. Tranz. Fig. (Determinat prin «cu ochii» «cu privirea» etc;) A cuprinde cu ochii cu privirea. Trece peste drum k sa poata apuca toata fatzada dintro singura cautatura. CARAGIALE O. I 24. ◊ (Cu inversarea constructziei) In departari sentindeau cit apuca ochiul cimpuri aurii cu spicele coapte shi aci aproape se auzeau intro adincatura fishiituri de coase shi cintece de cosashi. CARAGIALE O. I 380. ♦ A prinde cu auzul cu mintea; a pricepe. Bunicile shi mumele... le spuneau cite in luna shi in soare... din cite omul apuca shi vede aude shi nu uita. DELAVRANCEA S. 217. Din a lor treacat sa apuc Acele dulci cuvinte De care azi abia miaduc Aminte. EMINESCU O. I 188. 3. Tranz. A pune mina (in graba) pe ce are la indemina; a prinde. Capra shi cu iedul... napadira asupra lui [a lupului] shii mai trintira in cap cu bolovani shi cu ceau apucat pinal omorira de tot. CREANGA P. 33. ♦ (Complementul poate fi exprimat printrun partitiv) A lua ashj insushi (ceva) la repezeala. Ce e dulce shi mai dulce Dar nu poate sa se imbuce SHi din el toata lumea poate k sapuce? (Somnul). GOROVEI C. 349. ◊ Expr. A apuca loc = a reushi sa ocupe un loc (cind este. aglomeratzie). Acum e bine de cine a apucat loc la infirmerie. SAHIA N. 113. (Intranz.) (Care) pe unde apuca = (care) pe unde nimereshte. Dormeau vara in shoproane pe unde apucau. PAS L. I 76. Pe cind ai noshtri deschid pirtii prin nametzi leshii sa cocoloshesc la Halici la Lew care pe unde apuca. DELAVRANCEA A. 18. Catanele erau culcate pe jos care pe unde apucase. RETEGANUL P. I 30. (Frantzuzism invechit) A apuca prilejul = a profita de ocazia ivita. Apuc prilejul de atzi arata recunoshtintza mea la inceperea unui nou an. KOGALNICEANU S. 77. 4. Refl. A se prinde sau a se tzine de ceva. Ah! ce foc simt k ma arde striga bolnavul apucinduse cu minile de pintece. NEGRUZZI S. I 164. ◊ Refl. reciproc. Ei de briie sapucau SHi la lupta se luau. ALECSANDRI P. P. 23. ♦ A se prinde (cu miinile) de ceva; a se agatza. Apucate numa bine cu amindoua miinile de dupa gitul meu! CARAGIALE O. III 57. Dracul... sapuca zdravan cu minile de tortzile ceriului. CREANGA P. 54. ♦ A se lua la lupta. Ercule dovedi pe acel dulau shil omori... Apoi se apuca shi cu balaurul. ISPIRESCU U. 56. ♦ A sari (la cineva) a ataca (pe cineva). Zina... sau apucat cu furie de dinsul k sai scoata ochii. SBIERA P. 37. 5. Tranz. Fig. (Despre boli stari sufleteshti etc.) A cuprinde a copleshi. De mult la apucat frigurile? DUMITRIU N. 326. Simt cum ma apuca frica. SAHIA N. 52. Seara il apucau tot felul de ginduri negre. VLAHUTZA O. A. 255. Tot bocind ea o apuca leshin de suparare. CREANGA P. 81. Ducemash shi mash tot duce Dor sa nu ma mai apuce. ALECSANDRI P. II 103. ◊ Expr. (Familiar) Cind teapuca mult te tzine? = nai de gind sa mai ispraveshti o data? Ce tea apucat? = ce tzia venit? ce tea gasit? ce ai? 6. Tranz. Fig. A trage (pe cineva) la raspundere (pentru o datorie neachitata pentru o paguba adusa cuiva etc.) a lua din scurt. Lau apucat shi pe Gavrilash Macavei cum k mar fi pus la cale. SADOVEANU N. F. 72. Acum intzelese k vreun fur i lea shters [inelele]... shi navea pe cine apuca de ele. ISPIRESCU L. 109. Apucase pe ciobanul Paguba sai implineasca. PANN P. V. III 46. II.. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva (sau un mijloc de locomotzie: tren tramvai etc.) care este gata sa plece; a prinde. Eram grabit sapuc shi trenul. SADOVEANU N. F. 110. 2. Tranz. A ajunge sa traiasca atita incit sa poata cunoashte pe cineva sau sa fie martor la ceva. Nu mai apuc eu asha primavara k la NadaFlorilor. SADOVEANU N. F. 81. Da din cap zimbind clipeshte SHi ingina veteranul: Leoi mai apuca eu oare [cirdurile de cocoare] SHi la anul? IOSIF PATR. 26. ♦ (La trecut) A fi trait in acelashi timp cu cineva sau ceva a fi fost contemporan cu cineva sau martor la ceva; a fi ajuns sa cunoasca pe cineva. Pe masa na apucato. VLAHUTZA O. A. 154. ♦ Intranz. A primi ceva prin traditzie a moshteni (un obicei o deprindere etc.). Parul lins cu unde albastrui il poartan timple asha a apucat de la masa...; obicei adus de pe obirshia lalomitzei. DELAVRANCEA S. 9. 3. Tranz. (Urmat de verbe la infinitiv sau la conjunctiv) A incepe a ajunge (sa faca ceva) a fi pe punctul (de a face ceva). Apucase a cinta gaina la casa lui shi cocoshul nu mai avea nici o trecere. CREANGA P. 285. Am o domnishoara Cu rochitza roshioara Cind incepea dezbraca Totzi apuca a lacrima (Ceapa). GOROVEI C. 67. ◊ Refl. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «de») Voinicul au scos fluierul de subt briu shi sau apucat sa zica asha tare de jale cit tzi se topea inima nu alta. SBIERA P. 39. Se apuca insushi cu mina lui sa le curetze [armele] de rugina. ISPIRESCU L. 3. Stai ma nu teapuca de nazbitii. CREANGA P. 48. ♦ Refl. (Urmat de determinari nominale introduse prin prep. «de») A imbratzisha o meserie o cariera etc. Eshti baiat mare: TZia dat mustatza. Cind o sa te apuci de ceva? PAS Z. I 100. Sa lashi pensionul shi sa te apuci de avocatura. VLAHUTZA O. A. III 129. ♦ Tranz. (in constructzii negative) A ajunge a avea vreme (sa faca ceva). Lau prapadit in batai pe padurar... nici na mai apucat sa se infatzosheze la curtea de judecata. SADOVEANU N. F. 72. Inca nu apucasera feciorii a aprinde luminarile shi dumneiei tzop!... o shi fost aici. ALECSANDRI T. I 155. ◊ (Cu valoare de auxiliar aratind k doua actziuni sint aproape concomitente) Napucase... a agiunge bine acasa shi mosh Nichifor shi trasese carutza dinaintea ushei. CREANGA P. 114. ♦ A face a intreprinde ceva. Frunza verde mar cretzesc Stau in drum sa ma gindesc Ce sapuc ce sa muncesc Pinea sami agonisesc. ALECSANDRI P. P. 285. 4. Intranz. (Transilv.) A ajunge a deveni a purcede. Acum de cind a apucat maricel [baiatul] nie de mare trebuintza. RETEGANUL P. I 15. III. Tranz. (Cu privire la drumuri cai etc.) A se angaja pe un drum a porni intro directzie oarecare a lua drumul... Am apucat cararea printre finatzuri pe la fintina lui Cosma. SADOVEANU N. F. 27. Apuca... calea luminoasa ce ducea in luna. EMINESCU N. 26. O caleashca trecu in fuga cailor pe ulitza mare apuca ulitza Sf. Ilie shi... [o] lua la deal. NEGRUZZI S. I 16. ◊ Expr. A apuca lumeain cap v. lume. A apuca cimpii v. cimp. A o apuca la fuga (sau la sanatoasa) sau a apuca fuga v. fuga. A o apuca la picior v. picior. (Invechit) Ashi apuca zborul = ashi lua zborul. Varashi apuca zborul spre tzarmuri departate; Al toamnei dulce soare se pleaca la apus. ALEXANDRESCU P. 38. ♦ Intranz. A se indrepta a porni. Nitza Stanciu nu shtia incotro sa apuce mai intii. PAS L. I 97. Unii apucara pe albia Bistritzei. SADOVEANU F. J. 364. Sa tzinut dupa mine pina la rascruci shtii unde vrei sapuci spre cazarma. CARAGIALE O. I 47. Nu mai shtie ce sa faca shi incotro sa apuce. CREANGA P. 140. Cum ieshi din sat apuci dea dreptul prin padurea lupului. ALECSANDRI T. 606. 4. Fig. Sanatatea mea a apucat pe o cale satisfacatoare shi sper k va pashi tot inainte. ALECSANDRI S. 251. ◊ Expr. A apuca inainte = a merge mai iute decit altcineva a io lua inainte al intrece; fig. a anticipa cu o actziune fatza de cineva. Iar calul sau falnic ushoara naluca... ce la sageata nainte apuca in dar o sal duca sultanului lor! MACEDONSKI O. I 15. Eu de mult aveam de gind sa sfatuiesc pre mariata la aceasta dar vad k intzelepciunea marieitale a apucat mai nainte. NEGRUZZI S. I 153. A apuca cu gura inainte = a se grabi sa spuna ceva fara a lasa pe altul sa sfirsheasca vorba sau sa deschida macar gura. Pot sa am nadejde in voi? Sa nai nici o grija mamuca apucara cu gura inainte cei mai mari. Noi sintem o data baietzi shi ceam vorbit o data vorbit ramine. CREANGA P. 20. IV. Refl. (Mold. Bucov.) A se angaja la ceva sau la cineva; a se prinde a se tocmi. Hai sa ne apucam argatzi la popa. SHEZ. III 129. ◊ Expr. A se apuca la (sau in) ramashag = a se prinde a face prinsoare. Multzi se apucau in ramashag cor gici. SBIERA P. 191. El sapuca la ramashag... k are sa scoata apa din piatra. SHEZ. II 194. (Invechit) A se apuca pe juramint = a se jura a se angaja a se prinde a se lega (cu juramint). Pe giuramint sapuca Stapinii sa haratzeasca SHi slugile sai priveasca! ALECSANDRI P. P. 198.

APUCÁ apúc vb. I. I. 1. Tranz. A prinde a lua a inshfaca a inhatza. ◊ Expr. A apuca pe dumnezeu de picior = a simtzi o mare bucurie. ♦ A pune mana (in graba) pe ce are la indemana; ashi insushi ceva la repezeala. ◊ Expr. A apuca loc = a reushi sa ocupe un loc. (Intranz.) (Care) pe unde apuca = (care) pe unde nimereshte. 2. Refl. A se prinde a se agatza a se tzine de ceva sau de cineva. 3. Tranz. Fig. A cuprinde cu privirea. ♦ A prinde cu auzul cu mintea; a pricepe. 4. Tranz. Fig. A cuprinde a copleshi. ◊ Expr. (Fam.) Cand teapuca mult te tzine? = nai de gand sa mai ispraveshti odata? Ce tea apucat? = ce tzia venit? ce ai? 5. Tranz. Fig. A trage pe cineva la raspundere a lua pe cineva din scurt. II. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva sau ceva care este gata sa plece. Eram grabit sapuc shi trenul. (SADOVEANU). 2. Tranz. A trai atata incat sa poata cunoashte pe cineva sau sa fie martor la ceva. Simtzeam k nu voi mai apuca ziua de maine (CAMIL PETRESCU). ♦ A trai in acelashi timp cu cineva sau ceva. ♦ Intranz. A primi ceva prin traditzie; a moshteni un obicei o deprindere etc. Parul lins...il poartan tample asha a apucat de la masa (DELAVRANCEA). 3. Tranz. shi refl. A ajunge a incepe sa faca ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a intreprinde ceva. Nu te apuca de nazbatii (CREANGA). III. Tranz. shi intranz. A se angaja pe un drum a lua drumul; a porni a merge. ◊ Expr. (Intranz.) A apuca inainte = a merge mai iute decat cineva al intrece; fig. a anticipa. A apuca cu gura inainte = a se grabi sa raspunda fara a lasa pe altul sa sfarsheasca vorba. IV. Refl. (Reg.) A se angaja la cineva sau la ceva; a se tocmi. Sa ne apucam argatzi (SHEZ.). ◊ Expr. (Intranz.) A apuca la (sau in) ramashag = a face prinsoare. Lat. aucupare.

A APUCÁ apúc 1. tranz. 1) A lua (cu mana cu dintzii etc.) tzinand. ~ de maneca. ~ o creanga. ◊ ~ de gat (pe cineva) a sili pe cineva sa faca ceva. 2) (lucruri obiecte etc. aflate la indemana) A lua la repezeala. 3) fig. (despre stari fizice sau sufleteshti) A pune stapanire; a cuprinde. ◊ Ce tea apucat? ce tzia trasnit prin cap? 4) (persoane sau vehicule gata de plecare) A gasi in ultimul moment; a prinde. 5) A ajunge sa traiasca. ~ vremuri grele. 2. intranz. 1) A primi ceva (un obiect o deprindere etc.) prin traditzie. Asha am apucat de la parintzi. 2) A lua directzia; a face; a se indrepta. ◊ Care pe unde apuca care unde nimereshte. /<lat. aucupare

A SE APUCÁ ma apúc intranz. 1) (despre fiintze) A se prinde strans (de ceva sau de cineva); a se agatza. ◊ ~ de capul cuiva a supune unui control sever; a tzine din scurt pe cineva. ~ la ramashag a incheia un pariu; a paria. 2) A fi pe punctul de a face ceva. ~ de citit. /<lat. aucupare

apucà v. 1. a pune sau a lua in mana a prinde: cu totzii il apuca shi la imparat il duc ISP.; 2. a surprinde: ne apucase noaptea; 3. a avea un atac: frigurile il apucase; fig. cand te apuca mult te tzine? 4. a ajunge (in timp): cate omul apuca shi vede; fig. dor sa nu ne mai apuce! AL.; 5. a incepe a cauta sau a gasi un mijloc de a face ceva: napuca sa faca zece pashi apucate de treaba; 6. a lua calea spre a se indruma: nu shtia incotro sapuce; [Origina necunoscuta].

apúc a á v. tr. (din a apoca d. interj. poc care arata lovirea ideĭe apropiata de apucare. Cp. cu inhatz shi inshfac). Prind (cuprind) rapede cu mina cu dintziĭ sh. a.: jandarmul apuca pe tilhar calu apuca ĭarba cu buzele. Surprind: ĭa apucat noaptea pe drum. Ocup: a stricat cetatea k sa n’o apuce dushmaniĭ. Capat dobindesc: s’apuc ceva banĭ pe marfa asta. Rapesc ĭaŭ cu hapca: a apuca bunu altuĭa. Insist sa: la apucat saĭ plateasca datoria; degeaba m’apucĭ pe mine k nu shtiŭ unde a fugit el. Ma indrept spre pornesc: a apucat (adica „drumu”) la deal spre sat. Unde a apucat? Incotro a pornit? Vad ajung in timp: bine k n’am murit shi am apucat shi eŭ asta! Ajung sa am parte sa: n’a apucat sa faca zece pashĭ shi ĭa shi sarit ĭepurele. Cuprind (vorbind de o boala de un sentiment de o stare): m’aŭ apucat frigurile fioriĭ groaza somnu. Apuc inainte anticip intrec. Apuc pe Dumnezeŭ de picĭor daŭ de o mare fericire. Cind te apuca mult te tzine? cind te cuprinde nebunia mult te tzine? Asha am apucat asha nea ramas obiceĭu de la stramoshĭ. V. intr. Vechĭ. Apuc la suflet capat curaj. V. refl. Ma agatz: m’apuc sa taĭ lemne de arat de negustorie de latina. Vechĭ. Ma prind ma’nvoĭesc: m’apuc sluga la el a facut cum s’a apucat. A se apuca ramashag a pune ramashag. Trans. A te apuca fecĭor a incepe sa fiĭ fecĭor (flacaŭ). A te apuca cu minile de cap a da semne de desperare. Pe apucate cum se intimpla la noroc cum se poate in graba: aci e pe apucate nu pe alese! V. ragaduĭesc.

apucá (a ~) vb. ind. prez. 3 apúk

apucá vb. ind. prez. 1 sg. apúc 3 sg. shi pl. apúk

APUCÁ vb. 1. v. lua. 2. v. inhatza. 3. v. cuprinde. 4. v. agatza. 5. v. prinde. 6. v. surprinde. 7. a se indrepta a o lua a merge a se orienta a pashi a pleca a porni (rar) a se indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A ~to pe drumul acela.) 8. v. incepe. 9. a prinde a trai a vedea. (Simtzea k nu va mai ~ ziua de maine.) 10. a cuprinde ai veni. (La ~ ametzeala.) 11. v. moshteni. 12. v. nimeri. 13. v. nazari.

APUCÁ vb. v. angaja baga cere deveni elibera face fagadui intra incadra indatora insarcina libera obliga pretinde promite salva scapa scoate tocmi vari.

apuca vb. v. ANGAJA. BAGA. CERE. DEVENI. ELIBERA. FACE. FAGADUI. INTRA. INCADRA. INDATORA. INSARCINA. LIBERA. OBLIGA. PRETINDE. PROMITE. SALVA. SCAPA. SCOATE. TOCMI. VIRI.

APUCA vb. 1. a lua a prinde (inv. shi reg.) a sprijini (prin Transilv.) a agimba. (~ copilul in bratze.) 2. a inhatza a inshfaca a lua a prinde (pop. shi fam.) a capui (pop.) a incaibara (prin Transilv.) a agimba (Mold. shi Transilv.) a gabji a gabui (grecism inv.) a proftaxi (fam. fig.) a captushi a umfla. (~ in mina o bita.) 3. a cuprinde. (La ~ in bratze.) 4. a se agatza a se atirna a se prinde a se tzine (pop.) a se anina (reg.) a se tagirtza. (Se ~ de crengi k sa nu cada.) 5. a ajunge a prinde. (Se grabeshte sa ~ trenul.) 6. a ajunge a prinde a surprinde. (Ploaia ia ~ in cimp.) 7. a se indrepta a o lua a merge a se orienta a pashi a pleca a porni (rar) a se indruma (pop.) a purcede a se purta (inv. shi reg.) a nazui (Transilv.) a aradui. (A ~to pe drumul acela.) 8. a incepe a (se) porni a se pune. (Se ~ sa manince.) 9. a prinde a trai a vedea. (Simtzea k nu va mai ~ ziua de miine.) 10. a cuprinde ai veni. (La ~ ametzeala.) 11. a moshteni. (Obicei ~ de la stramoshi.) 12. a se intimpla a nimeri (Munt.) a ragadui. (Il lovea cu ce ~.) 13. ai cashuna a i se nazari ai veni (inv. shi reg.) ai abate (Transilv.) ai tonca (fig.) ai trasni. (Nu shtiu ce la ~.)

apucá (apúc apucát) vb. 1. A lua a prinde. 2. A inshfaca a inhatza. 3. A minca precum un nesatul a infuleca. 4. A surprinde a lua prin surprindere. 5. a (se) stringe. 6. A ocupa ceva a pune mina pe ceva. 7. A ajunge la timp pentru a lua ceva pentru a prinde pe cineva. 8. A cunoashte prin proprie experientza a fi experimentat ceva. 9. A avea timp suficient pentru ceva a avea ocazia a putea. 10. A vinde la un anume pretz. 11. A incepe a initzia ceva. 12. A fi pe punctul de a face ceva. 13. A se indrepta a o lua intro directzie. 14. ashi lua angajamentul a se obliga. Mr. apuc. Lat. occŭpāre. Aproape toate sensurile rom. apar inca din lat. clasica. In privintza fonetismului trebuie sa se presupuna in primul rind o confuzie a pref. oc shi ac care pare normala in limbajul pop. (cf. rom. pop. mam acupat in loc de mam ocupat; port. din Puerto Santo acupada „insarcinata” RPF III 122) shi care este probabil anterioara rom. caci apare shi in calabr. accupari „serrare stringere” shi „ombreggiare” (explicat de Rohlfs prin lat. *adcupare provenind de la un *cupus obscur). Aceasta alteratzie pare a se explica printro confuzie semantica shi totodata fonetica cu aucupare pentru a carei atestare cf. Vicenzo Ussani Bull. Du Cange I 1924 p. 245. Ulterior trebuie sa se fi produs in rom. o metateza poate in urma influentzei unui cuvint autohton cu radacina *puk shi cu sensul relativ identic (cf. gr. πύϰα „strins” πυϰάζω „a acoperi a inveli” shi alb. puth „a incinge cu fortza” care trimite tot la un radical *puko). Totushi chiar fara a ne baza pe ipoteza aceasta lat. pare suficienta pentru a explica cuvintul rom. Etimonul occupare propus de Cihac I 14 a fost respins de MeyerLübke Dacor. IV 642 shi REW 776 din ratziuni semantice care nu le intzelegem. Aceste ratziuni au fost repetate de V. Buescu Survivance roumaine du latin appicare in „Miscelánea de Filologia a memoria” de Fr. Adolfo Coelho Lisboa 1949 p. 14887. Cu toate acestea nu ni se pare atit de evident k „entre occuper et saisir empoigner il y a á supposer une évolution difficilement admissible par un sujet parlant roumain” fiindca chiar in lat. occupare regnum timor occupat artus indica limpede sensul de „saisir”; shi fiindca in rom. apuca ce inseamna in esentza „saisir” are de asemenea uneori sensul lui „occuper” (cf. sensurile 4 6 shi 12). Insushi cuvintul lat. capere „a prinde” depinde cu toate antecedentele lui indoeuropene de aceeashi idee de „saisir” (cf. Walde 93); astfel incit este de presupus k rom. nu reprezinta un semantism recent schimbat pe baza lat. occupare „a ocupa” ci k pastreaza sensul arhaic al lat. (oc)cupare „a lua.” Dupa Cihac se pare k nimeni nu sa mai gindit la occupare. Burla Studii filologice 1880 a propus aucupare „a vina pasari” ipoteza acceptata de Pushcariu 103; Körting 1046; REW 776; Pushcariu Lr. 363; Rosetti I 162 shi respinsa de Densusianu Rom. XXXIII 274 shi Spitzer Dacor. III 645. Am aratat k aceasta ipoteza ajunge practic sa se confunde cu cea dinainte. Hasdeu 1390 pleaca de la lat. apere „a lega” ce nu pare posibil. Spitzer Dacor. III 645 propune o creatzie de tip imitativ; iar MeyerLübke Dacor. IV 6412 crede intro identitate cu germ. packen „a ambala”. In sfirshit Buescu in articolul citat propune k etimon un der. de la lat. pix intemeinduse in principal pe o anumita corespondentza de sensuri intre rom. shi port. apegar shi pe o evolutzie semantica de la „a lipi” la „a lua” care poate sa nu para convingatoare. V. shi alte ipoteze in aceasta ultima lucrare. Der. apucat s. n. (jaf pradare; epilepsie); apucat s. m. (epileptic); apucate s. f. pl. (numai in expresia pe apucate in graba); apucatoare s. f. (bratzul de cleshte); apucator adj. (lacom hraparetz); apucatura s. f. (actziunea de a apuca; inv. jaf; maniera gest comportament; epilepsie). Din rom. sas. apukán „a apuca”.

al apuca batzul expr. a fi agitat / surescitat

al apuca damblaua / dracii / pandaliile expr. (pop.) a se infuria foarte tare.

al apuca ploaia expr. (intl.) a fi surprins de politzie in flagrant delict