APUCÁ apúc vb. I. I. 1. Tranz. (Adesea urmat de determinari introduse prin prep. «de») A lua a prinde (cu mina sau cu ajutorul unui instrument). Ma apucat de ciuf shi mia ridicat spre el fruntea k sa ma priveasca in ochi. SADOVEANU N. F. 13. Fata babei leapada repede lada jos shi da sa apuce o placinta sashi potoleasca foamea. SBIERA P. 210. FatFrumos se duse in grajdurile imparateshti unde erau cei mai frumoshi armasari... k sashi aleaga unul; dar cum punea mina shi apuca pe cite unul de coada il trintea. ISPIRESCU L. 3. Sa rapezit shi a apucat in bratze pe tinarul ce intrase. NEGRUZZI S. I 17. ◊ Fig. Calul... i spuse cum sa apuce lucrurile k sa mearga la izbinda. ISPIRESCU L 194. ◊ Expr. A apuca pe dumnezeu de (un) picior v. dumnezeu. (Regional) A apuca (pe cineva) pea minile = a se bate dupa cineva. Pe vremea aceea era bine sa fii harabagiu in Tirgul Neamtzului; k te apucau pea minile... aveai mushterei de nu erai bucuros; ba sai duci la Piatra ba la Falticeni ba pe la iarmaroace. CREANGA P. 109. ♦ A lua cu putere a inshfaca a smulge. Nu shtiu cine ma opreshte sa nutzi sfarim maselele din gura cu buzduganul acesta zise apucind maciuca... din mina lui Bogdan. NEGRUZZI S. I 139. ♦ (Despre animale) A prinde cu gura cu dintzii cu ghearele; a inhatza. Auzi miercaitul unui iepure k shi cind il apucase ogarul. ISPIRESCU L. 369. (Cu inversarea constructziei) [Gura ciinelui] clampani apucind numai un smoc din spinarea dimonului. SADOVEANU N. F. 34. 2. Tranz. Fig. (Determinat prin «cu ochii» «cu privirea» etc;) A cuprinde cu ochii cu privirea. Trece peste drum k sa poata apuca toata fatzada dintro singura cautatura. CARAGIALE O. I 24. ◊ (Cu inversarea constructziei) In departari sentindeau cit apuca ochiul cimpuri aurii cu spicele coapte shi aci aproape se auzeau intro adincatura fishiituri de coase shi cintece de cosashi. CARAGIALE O. I 380. ♦ A prinde cu auzul cu mintea; a pricepe. Bunicile shi mumele... le spuneau cite in luna shi in soare... din cite omul apuca shi vede aude shi nu uita. DELAVRANCEA S. 217. Din a lor treacat sa apuc Acele dulci cuvinte De care azi abia miaduc Aminte. EMINESCU O. I 188. 3. Tranz. A pune mina (in graba) pe ce are la indemina; a prinde. Capra shi cu iedul... napadira asupra lui [a lupului] shii mai trintira in cap cu bolovani shi cu ceau apucat pinal omorira de tot. CREANGA P. 33. ♦ (Complementul poate fi exprimat printrun partitiv) A lua ashj insushi (ceva) la repezeala. Ce e dulce shi mai dulce Dar nu poate sa se imbuce SHi din el toata lumea poate k sapuce? (Somnul). GOROVEI C. 349. ◊ Expr. A apuca loc = a reushi sa ocupe un loc (cind este. aglomeratzie). Acum e bine de cine a apucat loc la infirmerie. SAHIA N. 113. (Intranz.) (Care) pe unde apuca = (care) pe unde nimereshte. Dormeau vara in shoproane pe unde apucau. PAS L. I 76. Pe cind ai noshtri deschid pirtii prin nametzi leshii sa cocoloshesc la Halici la Lew care pe unde apuca. DELAVRANCEA A. 18. Catanele erau culcate pe jos care pe unde apucase. RETEGANUL P. I 30. (Frantzuzism invechit) A apuca prilejul = a profita de ocazia ivita. Apuc prilejul de atzi arata recunoshtintza mea la inceperea unui nou an. KOGALNICEANU S. 77. 4. Refl. A se prinde sau a se tzine de ceva. Ah! ce foc simt k ma arde striga bolnavul apucinduse cu minile de pintece. NEGRUZZI S. I 164. ◊ Refl. reciproc. Ei de briie sapucau SHi la lupta se luau. ALECSANDRI P. P. 23. ♦ A se prinde (cu miinile) de ceva; a se agatza. Apucate numa bine cu amindoua miinile de dupa gitul meu! CARAGIALE O. III 57. Dracul... sapuca zdravan cu minile de tortzile ceriului. CREANGA P. 54. ♦ A se lua la lupta. Ercule dovedi pe acel dulau shil omori... Apoi se apuca shi cu balaurul. ISPIRESCU U. 56. ♦ A sari (la cineva) a ataca (pe cineva). Zina... sau apucat cu furie de dinsul k sai scoata ochii. SBIERA P. 37. 5. Tranz. Fig. (Despre boli stari sufleteshti etc.) A cuprinde a copleshi. De mult la apucat frigurile? DUMITRIU N. 326. Simt cum ma apuca frica. SAHIA N. 52. Seara il apucau tot felul de ginduri negre. VLAHUTZA O. A. 255. Tot bocind ea o apuca leshin de suparare. CREANGA P. 81. Ducemash shi mash tot duce Dor sa nu ma mai apuce. ALECSANDRI P. II 103. ◊ Expr. (Familiar) Cind teapuca mult te tzine? = nai de gind sa mai ispraveshti o data? Ce tea apucat? = ce tzia venit? ce tea gasit? ce ai? 6. Tranz. Fig. A trage (pe cineva) la raspundere (pentru o datorie neachitata pentru o paguba adusa cuiva etc.) a lua din scurt. Lau apucat shi pe Gavrilash Macavei cum k mar fi pus la cale. SADOVEANU N. F. 72. Acum intzelese k vreun fur i lea shters [inelele]... shi navea pe cine apuca de ele. ISPIRESCU L. 109. Apucase pe ciobanul Paguba sai implineasca. PANN P. V. III 46. II.. 1. Tranz. A ajunge la timp pentru a gasi pe cineva (sau un mijloc de locomotzie: tren tramvai etc.) care este gata sa plece; a prinde. Eram grabit sapuc shi trenul. SADOVEANU N. F. 110. 2. Tranz. A ajunge sa traiasca atita incit sa poata cunoashte pe cineva sau sa fie martor la ceva. Nu mai apuc eu asha primavara k la NadaFlorilor. SADOVEANU N. F. 81. Da din cap zimbind clipeshte SHi ingina veteranul: Leoi mai apuca eu oare [cirdurile de cocoare] SHi la anul? IOSIF PATR. 26. ♦ (La trecut) A fi trait in acelashi timp cu cineva sau ceva a fi fost contemporan cu cineva sau martor la ceva; a fi ajuns sa cunoasca pe cineva. Pe masa na apucato. VLAHUTZA O. A. 154. ♦ Intranz. A primi ceva prin traditzie a moshteni (un obicei o deprindere etc.). Parul lins cu unde albastrui il poartan timple asha a apucat de la masa...; obicei adus de pe obirshia lalomitzei. DELAVRANCEA S. 9. 3. Tranz. (Urmat de verbe la infinitiv sau la conjunctiv) A incepe a ajunge (sa faca ceva) a fi pe punctul (de a face ceva). Apucase a cinta gaina la casa lui shi cocoshul nu mai avea nici o trecere. CREANGA P. 285. Am o domnishoara Cu rochitza roshioara Cind incepea dezbraca Totzi apuca a lacrima (Ceapa). GOROVEI C. 67. ◊ Refl. (Uneori urmat de determinari introduse prin prep. «de») Voinicul au scos fluierul de subt briu shi sau apucat sa zica asha tare de jale cit tzi se topea inima nu alta. SBIERA P. 39. Se apuca insushi cu mina lui sa le curetze [armele] de rugina. ISPIRESCU L. 3. Stai ma nu teapuca de nazbitii. CREANGA P. 48. ♦ Refl. (Urmat de determinari nominale introduse prin prep. «de») A imbratzisha o meserie o cariera etc. Eshti baiat mare: TZia dat mustatza. Cind o sa te apuci de ceva? PAS Z. I 100. Sa lashi pensionul shi sa te apuci de avocatura. VLAHUTZA O. A. III 129. ♦ Tranz. (in constructzii negative) A ajunge a avea vreme (sa faca ceva). Lau prapadit in batai pe padurar... nici na mai apucat sa se infatzosheze la curtea de judecata. SADOVEANU N. F. 72. Inca nu apucasera feciorii a aprinde luminarile shi dumneiei tzop!... o shi fost aici. ALECSANDRI T. I 155. ◊ (Cu valoare de auxiliar aratind k doua actziuni sint aproape concomitente) Napucase... a agiunge bine acasa shi mosh Nichifor shi trasese carutza dinaintea ushei. CREANGA P. 114. ♦ A face a intreprinde ceva. Frunza verde mar cretzesc Stau in drum sa ma gindesc Ce sapuc ce sa muncesc Pinea sami agonisesc. ALECSANDRI P. P. 285. 4. Intranz. (Transilv.) A ajunge a deveni a purcede. Acum de cind a apucat maricel [baiatul] nie de mare trebuintza. RETEGANUL P. I 15. III. Tranz. (Cu privire la drumuri cai etc.) A se angaja pe un drum a porni intro directzie oarecare a lua drumul... Am apucat cararea printre finatzuri pe la fintina lui Cosma. SADOVEANU N. F. 27. Apuca... calea luminoasa ce ducea in luna. EMINESCU N. 26. O caleashca trecu in fuga cailor pe ulitza mare apuca ulitza Sf. Ilie shi... [o] lua la deal. NEGRUZZI S. I 16. ◊ Expr. A apuca lumeain cap v. lume. A apuca cimpii v. cimp. A o apuca la fuga (sau la sanatoasa) sau a apuca fuga v. fuga. A o apuca la picior v. picior. (Invechit) Ashi apuca zborul = ashi lua zborul. Varashi apuca zborul spre tzarmuri departate; Al toamnei dulce soare se pleaca la apus. ALEXANDRESCU P. 38. ♦ Intranz. A se indrepta a porni. Nitza Stanciu nu shtia incotro sa apuce mai intii. PAS L. I 97. Unii apucara pe albia Bistritzei. SADOVEANU F. J. 364. Sa tzinut dupa mine pina la rascruci shtii unde vrei sapuci spre cazarma. CARAGIALE O. I 47. Nu mai shtie ce sa faca shi incotro sa apuce. CREANGA P. 140. Cum ieshi din sat apuci dea dreptul prin padurea lupului. ALECSANDRI T. 606. 4. Fig. Sanatatea mea a apucat pe o cale satisfacatoare shi sper k va pashi tot inainte. ALECSANDRI S. 251. ◊ Expr. A apuca inainte = a merge mai iute decit altcineva a io lua inainte al intrece; fig. a anticipa cu o actziune fatza de cineva. Iar calul sau falnic ushoara naluca... ce la sageata nainte apuca in dar o sal duca sultanului lor! MACEDONSKI O. I 15. Eu de mult aveam de gind sa sfatuiesc pre mariata la aceasta dar vad k intzelepciunea marieitale a apucat mai nainte. NEGRUZZI S. I 153. A apuca cu gura inainte = a se grabi sa spuna ceva fara a lasa pe altul sa sfirsheasca vorba sau sa deschida macar gura. Pot sa am nadejde in voi? Sa nai nici o grija mamuca apucara cu gura inainte cei mai mari. Noi sintem o data baietzi shi ceam vorbit o data vorbit ramine. CREANGA P. 20. IV. Refl. (Mold. Bucov.) A se angaja la ceva sau la cineva; a se prinde a se tocmi. Hai sa ne apucam argatzi la popa. SHEZ. III 129. ◊ Expr. A se apuca la (sau in) ramashag = a se prinde a face prinsoare. Multzi se apucau in ramashag cor gici. SBIERA P. 191. El sapuca la ramashag... k are sa scoata apa din piatra. SHEZ. II 194. (Invechit) A se apuca pe juramint = a se jura a se angaja a se prinde a se lega (cu juramint). Pe giuramint sapuca Stapinii sa haratzeasca SHi slugile sai priveasca! ALECSANDRI P. P. 198.