durea vt(a) [At: PSALT. 324/13 / V: dor~ / Pzi: 3 doare / E: ml dolere] 1 (Inv; d. persoane) A avea dureri. 2 (Inv; pex; d. persoane) A suferi. 3 (Inv; d. persoane) A face sa simta o durere fizica. 4 (Inv; d. persoane) A fi suparat de (sau din cauza). 5 (In poezie; adesea complinit de „cu”) A mahni pe cineva cu ceva. 67 A face sa resimta o durere fizica sau morala. 8 (Ie) A atinge (sau a lovi) pe cineva (pe) undel ~ A spune cuiva intentzionat ceva neplacut. 9 (Iae) A aduce in discutzie un subiect neplacut pentru interlocutor. 1011 A resimtzi o durere fizica (sau morala). 12 (D. partzi ale corpului rani lovituri etc.) A produce cuiva o suferintza fizica. 13 (Ie) Nul doare nici capul (sau Nici capul nul doare) A nui pasa de ceva. 14 (Complinit cu in inima in suflet) A compatimi pe cineva. 15 Ai parea rau de ceva. 16 A se interesa (de sau pentru sau dupa ceva sau cineva). 17 (Ie) Al durea (pe cineva) inima (sau sufletul gandul) A fi mahnit.

DUREÁ pers. 3 doáre vb. II. Tranz. (Complementul indica omul sau alta fiintza shi este in acelashi timp subiect logic) 1. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «in» «la» «dupa» indicind locul bolnav) A simtzi durere. Nu shtie ce are de il doare dupa ureche. ISPIRESCU L. 345. Danila crapa de durere! dar oricit il durea de tare el tot ishi tzinu inima cu dintzii. CREANGA P. 58. Rau ma doaren piept shin spete De pushca shi de unelte. JARNÍKBIRSEANU D. 303. Fiecare shtie (sau se leaga) undel doare (= fiecare ishi cunoashte mai bine decit altul nevoile). ◊ Expr. A atinge pe cineva undel doare = a spune cuiva in mod intentzionat ceva neplacut suparator dureros; a aduce in discutzie un subiect neplacut jenant pentru interlocutor. (Familiar) Ma doare in cot (sau in spate) v. cot spate. ♦ (Subiectul gramatical este o parte a corpului o rana o lovitura etc.) A produce (cuiva) durere. Loviturile il dureau pinan creieri. CAMILAR N. I 222. Cind deschise ochii shi intoarse urechea ishi simtzi amortzita carnea. O dureau toate madularile navea putere sa mishte un deget. SADOVEANU P. M. 243. Trana a Stanchei care picioarele no mai durusera se desprinsese din joc. MACEDONSKI O. III 12. Dar deschidetzi poarta... turcii manconjor... Vintul sufla rece... ranile ma dor! BOLINTINEANU O. 33. ◊ (Poetic) Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coarde SHi ochii mari shi grei ma dor Privirea ta ma arde. EMINESCU O. I 172. ◊ Fig. Saraca inima mea Iar incepea ma durea; Nu ma doare de durere Ma doare de vorbe rele. JARNÍKBIRSEANU D. 188. ◊ Expr. Al durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = ai parea (cuiva) rau a fi mihnit ai fi jale a i se rupe inima. Ma durea inima shimi simtzeam ochii ushor invaluitzi; dar calare pe Harap shi cu doua pistoale in briu ce durere shi ce lacrimi pot oare sa tzina mult la douazeci de ani! GALACTION O. I 78. Dar ce pling rominii oare? Sufletul de ce i doare? Pling un mindru fratzior. ALECSANDRI P. II 81. Nici capul nu ma (sau te etc.) doare = putzin imi (sau itzi etc.) pasa. 2. Fig. (Subiectul gramatical este un fapt o intimplare etc.) A produce (cuiva) o suferintza morala; a mihni a intrista. Il durea plecarea batrinului. POPA V. 179. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat shi ma cred fara indoiala un fir de oficialitate. Lucrul acesta ma doare ma doare pina la lacrimi. SAHIA N. 16. Innorat deginduri stete Soarele k lau durut Vorbelengimfatei fete. COSHBUC P. II 84. ◊ (Despre persoane; intrebuintzat rar shi la pers. 1 shi 2) Ne doare k fost scris asha Ne dori mai rau cu jalea ta. COSHBUC P. I 150. Cu focul blind din glasutzi tu ma dori shi ma cutremuri. EMlNESCU O. I 155. Forme gramaticale: pers. 2 (rar) dori pers. 3 pl. dor.

A DURÉA pers. 3 doáre tranz. 1) A produce o suferintza fizica. Rana doare. Il doare mana. 2) fig. A produce o suferintza morala. Ma doare sufletul. ◊ A atinge pe cineva unde il doare a jigni pe cineva cu/sau fara intentzie premeditata. /<lat. dolere

dureà v. a simtzi durere (numai unipersonal): ma doare capul. [Lat. DOLERE (v. durere)].

dórea¹ sf [At: MAT. FOLK. 682 / Pl: ? / E: pvb durea] (Rar) Durere fizica.

dorea² v vz durea

doáre durút a te durea v. impers. (lat. dǒlére it. dolére vfr. douloir sp. doler. V. dor 1 duroare. Cp. cu ma furnica). Simt durere: ma doare capu ma dor minile. A lovi pe cineva undel doare al ataca unde e vulnerabil.

dureá (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. doáre 3 pl. dor; conj. prez. 3 sa doára; ger. durand; part. durút

dureá vb. ind. prez. 3 sg. doáre 3 pl. dor; conj. prez. 3 sg. shi pl. doára; part. durút

DUREÁ vb. 1. a chinui a tzine. (Ma ~ o masea.) 2. v. intrista.

DUREA vb. 1. a chinui a tzine. (Ma ~ o masea.) 2. a indurera a intrista a mihni (inv.) a dosadi (fig.) a rani. (Ma ~ cemi spui.)

dureá (dor durére) vb. A chinui a face rau. Mr. dor duruta dureare megl. doari istr. dǫre. Lat. dǒlĕre (Cihac I 78; Pushcariu 543; CandreaDens. 525; REW 2721) cf. it. dolere (mil. dori) prov. sp. doler v. fr. doloir port. doer. Cuvint general folosit (ALR I 139). Der. durere s. f. (chin suferintza) cf. SHeineanu Semasiol. 186; duroare s. f. (inv. durere; inv. reumatism) din lat. dǒlōrem (Pushcariu 562; REW 2724) cuvint care supravietzuieshte in mr.; dureros adj. (care provoaca durere) de la durere cu suf. os (dupa Pushcariu 553 shi REW 2725 din lat. dǒlorosus al carui rezultat normal dururos a disparut dar apare in sec. XVII shi in mr.); indurera vb. (a intrista a mihni a produce durere).

PAETE NON DOLET (lat.) Paete nu doare Pliniu cel Tanar „Epistulae” III 16. Cuvinte adresate de Arria sotzului ei consulul Paetus Caecina condamnat la sinucidere pentru participarea la o conspiratzie impotriva imparatului Claudiu in timp cei intindea pumnalul cu care ea insashi se strapunsese.

SI VIS ME FLERE DOLENDUM EST PRIMUM IPSI TIBI (lat.) daca vrei sa ma faca sa plang trebuie sa te doara mai intai pe tine Horatziu „Ars poetica” 102103. Sinceritatea sentimentului este una dintre conditziile fortzei emotzionale ale operei de arta.

a se lega la cap fara sal doara expr. ashi crea complicatzii inutile.

al durea in biga / in cot / in cur / in shpitz expr. (vulg.) a nui pasa ai fi indiferent.

al durea la baschetzi / la patina expr. (adol.) v. al durea in biga.

ma doaren cot! / in cur! / in pix! / in shpitz! expr. numi pasa!