DUREÁ pers. 3 doáre vb. II. Tranz. (Complementul indica omul sau alta fiintza shi este in acelashi timp subiect logic) 1. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «in» «la» «dupa» indicind locul bolnav) A simtzi durere. Nu shtie ce are de il doare dupa ureche. ISPIRESCU L. 345. Danila crapa de durere! dar oricit il durea de tare el tot ishi tzinu inima cu dintzii. CREANGA P. 58. Rau ma doaren piept shin spete De pushca shi de unelte. JARNÍKBIRSEANU D. 303. Fiecare shtie (sau se leaga) undel doare (= fiecare ishi cunoashte mai bine decit altul nevoile). ◊ Expr. A atinge pe cineva undel doare = a spune cuiva in mod intentzionat ceva neplacut suparator dureros; a aduce in discutzie un subiect neplacut jenant pentru interlocutor. (Familiar) Ma doare in cot (sau in spate) v. cot spate. ♦ (Subiectul gramatical este o parte a corpului o rana o lovitura etc.) A produce (cuiva) durere. Loviturile il dureau pinan creieri. CAMILAR N. I 222. Cind deschise ochii shi intoarse urechea ishi simtzi amortzita carnea. O dureau toate madularile navea putere sa mishte un deget. SADOVEANU P. M. 243. Trana a Stanchei care picioarele no mai durusera se desprinsese din joc. MACEDONSKI O. III 12. Dar deschidetzi poarta... turcii manconjor... Vintul sufla rece... ranile ma dor! BOLINTINEANU O. 33. ◊ (Poetic) Ma dor de crudul tau amor A pieptului meu coarde SHi ochii mari shi grei ma dor Privirea ta ma arde. EMINESCU O. I 172. ◊ Fig. Saraca inima mea Iar incepea ma durea; Nu ma doare de durere Ma doare de vorbe rele. JARNÍKBIRSEANU D. 188. ◊ Expr. Al durea (pe cineva) inima (sau sufletul) = ai parea (cuiva) rau a fi mihnit ai fi jale a i se rupe inima. Ma durea inima shimi simtzeam ochii ushor invaluitzi; dar calare pe Harap shi cu doua pistoale in briu ce durere shi ce lacrimi pot oare sa tzina mult la douazeci de ani! GALACTION O. I 78. Dar ce pling rominii oare? Sufletul de ce i doare? Pling un mindru fratzior. ALECSANDRI P. II 81. Nici capul nu ma (sau te etc.) doare = putzin imi (sau itzi etc.) pasa. 2. Fig. (Subiectul gramatical este un fapt o intimplare etc.) A produce (cuiva) o suferintza morala; a mihni a intrista. Il durea plecarea batrinului. POPA V. 179. Totzi imi dau buna ziua respectuoshi fiindca ma vad bine imbracat shi ma cred fara indoiala un fir de oficialitate. Lucrul acesta ma doare ma doare pina la lacrimi. SAHIA N. 16. Innorat deginduri stete Soarele k lau durut Vorbelengimfatei fete. COSHBUC P. II 84. ◊ (Despre persoane; intrebuintzat rar shi la pers. 1 shi 2) Ne doare k fost scris asha Ne dori mai rau cu jalea ta. COSHBUC P. I 150. Cu focul blind din glasutzi tu ma dori shi ma cutremuri. EMlNESCU O. I 155. Forme gramaticale: pers. 2 (rar) dori pers. 3 pl. dor.