SCAI¹ scai s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase shi cu fructe globuloase inconjurate de ghimpi indoitzi la varf care se agatza de haine de lana oilor etc.; p. restr. fructul inconjurat de ghimpi al acestor plante. ◊ Expr. (SHi adverbial) A se tzine scai (de cineva) sau a se tzine (de cineva) k scaiul (de ocne) = a nu lasa pe cineva in pace a urmari (pe cineva) pretutindeni. Compuse: scaivanat = planta erbacee cu frunzele dintzate shi cu flori violacee dispuse in capitule (Eryngium planum); scaiuldracului = planta erbacee cu frunzele spinoase shi cu flori albastreverzui (Eryngium campestre); scaimarunt = turitza. Din sb. çkalj.

scai¹ sm [At: CORESI TETR. 13/ V: (irg) zgaie sf (reg) scaie sf sgai / Pl: ~ (rar) ~uri sn / E: nct] 1 sm Nume generic al mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase shi cu fructe globinoase inconjurate de ghimpi indoite la varf. 2 sm Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina robusta cu frunze lanceolate acoperite pe partea superioara de spini mici shi cu flori roshii sau albe terminate cu un pin lung Si: ghimpe (reg) ciulin (4) crapushnic rostogol scaiete (9) (Cirsium vulgare). 3 sm (Bot; reg) Crapushnic (Cirsium decussatum). 4 sm (Bot; reg) Ciulin (1) (Cardus mutans). 5 sm (Reg; shic ~roshu ~voinicesc) Spin (Carduns acanthoides). 6 sm Planta din familia compozitelor (Carduus cardicans). 7 sm (Reg; shic ~rotund ~rotunjor ~gogonetz) Rostogol (Echinops sphaeracephalus). 8 sm (Bot; reg; shic ~voinicesc) Tatarnica (Echinops ritro). 9 sm (Bot; shic ~magaresc ~mare ~muced ~voinicesc) Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina robusta cu frunze lunguietze albicioase pe partea inferioara cu flori purpurii dispuse in capitule shi cu involucrul cu folicule terminate intrun spin Si: (reg) scaiete (12) ghimpe(8)mare palamida¹ sitazanelor spinalb (Onopordon acanthium). 10 sm (Bot; reg; shic ~ul Sfintei Marii ~pestritz) Armurariu (1) (Silybum marianum). 11 sm (Bot; reg; shic ~uldracului ~ulvantului ~muced ~vanat ~voinicesc ~mneriu ~decamp) Planta erbacee din familia umbeliferelor cu tulpina robusta ramificata cu flori solitare albastruiverzui folosita in medicina populara mai ales contra durerilor de dintzi Si: (reg) amarea (1) indracita rostogol scaietzi (13) scaiush (3) spin sperioasa (11) tavalici (Eryngium campestre). 12 sm (Bot; reg; shic ~uloii ~marunt) Brusture (Arctium lappa). 13 sm Brusture (Arctium tomentosum). 14 sm (Bot; reg; shic ~de ochi ~ulpopii ~ulvoinicului ~voinicesc ~paduretz) Vargaciobanului (Dispsacus silvestris). 15 sm (Bot; reg; shic ~ul magarului ~ulvoinicului) Scaiete (5) (Dispacus laciniatus). 16 sm (Bot; reg; shic ~muscalesc ~tataresc ~rusesc) Holera (6) (Xanthium spinosum). 17 sm (Bot; reg) Zgrabuntzica (Lapsana communis). 18 sm (Prc) Fructul cu ghimpi al scaiului (1) care se agatza de haine de blana animalelor etc. 19 sm (SHic) ~albastru (sau ~vanat) Planta erbacee din familia umbeliferelor cu tulpina de culoare violeta dreapta ramificata in partea superioara cu frunze late spinoase cu flori violacee dispuse in capitule ovale care se cultiva uneori shi prin gradini Si: (reg) buruiana(49)zmeului samca (6) spinvanat shipulvantului (Eryngium planum). 20 sm (Reg; ic) ~tataresc sau ~ulpopii Cornutzi² (Xanthium strumarium). 21 sm (Reg) ~detzesatorie Planta erbacee bienala cu ramificatziile tulpinii purtand in varf inflorescentze in forma de capitule cu semintze prevazute cu tzepi elastici avand varful indoit care se recolteaza cand plantele incep sa se usuce shi se folosesc in industria textila la mashinile de scamoshat 2223 sm av (Ie) A se tzine (sau a se lega a se agatza etc. de cineva sau de ceva) k ~ul sau ~ (de ...) A insotzi (pe cineva) pretutindeni. 2425 sm av (Iae) A manifesta o insistentza exagerata adesea inoportuna (fatza de cineva sau rar de ceva). 26 sm (Reg) Ashi aprinde ~i in cap Ashi aprinde paien cap. 27 sm (Reg; ie) A pune (cuiva) ~ul la usha A saraci (pe cineva). 28 sm (Ic) ~ghimpos (sau ~marunt ~voinicesc sau ~uldracului) Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina foarte ramificata shi cu flori purpurii spinoase dispuse in capitule Si: (reg) ghimpe (6) vadana (Centaurea calcotrapa). 29 sm (Ic) ~galben Planta erbacee din familia compozitelor cu tulpina ramificata cu frunze subtziri shi flori galbene dispuse in capitule ovale prevazute cu ghimpi Si: (reg) palamida¹ vadana zglavocgalben (Centaurea solstialis). 30 sm (Reg; ic) ~marunt Turtitza (Agrimonia eupatoria). 31 sm (Reg; iac) Lipicioasa (Galium aparine). 32 sm (Ic) ~depapura Bucsau (Spartium junceum). 33 sm (Reg; ic) ~detufamare Mielarea (Vitex agnus castus). 34 sm (Reg; ic) ~amar Schinel (Cricus benedictus). 35 sm (Reg; ic) ~porcesc Buruiana porceasca (Hypochoeris radicata). 36 sm (Reg; ic)~cretz Planta nedefinita mai indeaproape. 37 sm Epitet dat unei persoane care te urmareshte cu insistentza shi de care nu potzi scapa. 38 sm (Orn; Olt) Sticlete (Carduelis carduelis).

SCAI¹ scai s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase shi cu fructe globuloase inconjurate de ghimpi indoitzi la varf care se agatza de haine de lana oilor etc.; p. restr. fructul inconjurat de ghimpi al acestor plante. ◊ Expr. (SHi adverbial) A se tzine scai (de cineva) sau a se tzine (de cineva) k scaiul (de oaie) = a nu lasa pe cineva in pace a urmari (pe cineva) pretutindeni. ◊ Compuse: scaivanat = planta erbacee cu frunzele dintzate shi cu flori violacee dispuse in capitule (Eryngiumplanum); scaiuldracului = planta erbacee cu frunzele spinoase shi cu flori albastreverzui (Eryngium campestre); scaimarunt = turitza. Din scr. čkalj.

SCAI scai s. m. 1. Nume generic dat mai multor plante cu frunze ghimpoase; fructele globulare acoperite de ghimpi ale acestor plante care se agatza de haine de lina oilor etc. (Xantium spinosum). Le dadu orz intrun caush shi le descurca de scai coamele shi cozile. SADOVEANU B. 66. Frunza verde de doi scai Cata mama cui ma dai: Nu cata argintului SHi ma da uritului. SHEZ. XV 121. De cind bade mai urit Casa ta e grajd de cai Prin gradina spini shi scai Nici in cas’ oglinda nai! JARNÍKBIRSEANU D. 234. ◊ Expr. A se tzine scai (de cineva) sau a se tzine (de cineva) k scaiul de oaie = a nu da (cuiva) pace a urmari pe cineva pretutindeni. Se tzinea scai de Titu. REBREANU I. 24. O petrec cu chiu cu vai SHi se tzin de dinsa scai. Plinai strimta ulicioara de alai. COSHBUC P. I 226. Incepe a se tzinea de fata k scaiul de oaie. CREANGA P. 168. 2. Compuse: scaimarunt = planta erbacee din familia rubiaceelor cu tulpina agatzatoare acoperita cu peri aspri cu flori albe sau verzui cu fructe acoperite cu peri rigizi shi curbatzi la virf (Galium aparine); scaivoinicesc = planta erbacee cu tulpina tzepoasa cu cite doua frunze la un nod (formind un fel de pilnie in care se stringe apa) cu flori liliachii in capitule (Dipsacus silvestris); vargaciobanului. Printre scaivoiniceshti shi ierburi salbatice pe prunduri am urmarit cosashi un fel de lacuste marunte cu salturi lungi. SADOVEANU I. A. 25.

SCÁI ~ m. 1) Planta erbacee cu tulpina erecta ramificata cu frunze prelungi shi cu fructe globuloase acoperite de numeroshi spini agatzatori. 2) Fructul ghimpos al acestei plante. ◊ A se tzine ~ de cineva (sau a se tzine de cineva k ~ul de oaie) se spune despre o persoana care deranjeaza in permanentza pe cineva. ~ voinicesc planta erbacee cu tulpina erecta inalta shi spinoasa cu frunze opuse lanceolate shi flori liliachii (uneori albe). [Monosilabic] /< sb. ckalj

scaĭ m. pl. tot asha (sirb. čkalj scaĭ šcalj macrish. Cp. cu sfert shfert). Numele popular al maĭ multor plante (maĭ ales din familia compuselor) cu frunze ghimpoase shi cu semintzele adunate la un loc intr’un bulb compus din cirlige saŭ ghimpĭ care se prind de lina oilor de haĭne sh.a. (lat. carduus fr. chardon de unde shi numele stigletzuluĭ lat. carduélis fr. chardonneret ĭar in Olt. scaĭecĭor). Adv. A te tzinea scaĭ de (saŭ dupa) cineva a te tzinea catza gaĭe girba grapa a nul slabi a tot umbla dupa el c’o cerere sh.a. V. acant albastritza brustur cĭulin palamida.

scaie sf vz scai¹

zgaie² sf vz scai¹ corectata

scaiu m. planta din fam. compuselor cu frunze ghimpoase shi cu mai multe specii: scaiul dracului scaiul marunt voinicesc. [Serb. ČKALĬ (cf. sfert = cifert)]. ║ adv. nedeslipit: se tzine scaiu de el.

scai¹ (planta) s. m. art. scáiul; pl. scai art. scái

scai (planta) s. m. art. scáiul; pl. scai art. scái

scai

scaiu scai.

SCAI s. v. ciulin scaiete spin sticlete.

SCAI s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin ghimpe scaiete (reg.) palamida sitazanelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol scaiete (reg.) arici capatzanoasa maciucaciobanului. 3. (Cirsium vulgare) (reg.) crapushnic ghimpe scaiete. 4. scaialbastru (Eryngium planum) = scaivanat (reg.) maracini (pl.) samca buruianazmeului spinalbastru spindemuceda spinulvantului spinvanat shipulvantului; scaigalben (Centaurea solstitialis) = (reg.) palamida vadana zglavocgalben; scaighimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe scaiete (reg.) vadana pasuldropiei scaimarunt scaiuldracului scaivornicesc; scaiuldracului (Eryngium campestre) = (reg.) amarea indracita rostogol scaiush sperioasa spin tavalici buruianamuceda carutzadracului iarbamagarului scaiulvantului spintzadracului sporiulcasei; scaivanat (Eryngium planum) = scaialbastru (reg.) maracini (pl.) samca buruianazmeului spinalbastru spindemuceda spinulvantului spinvanat shipulvantului.

scai s. v. CIULIN. SCAIETE. SPIN. STICLELE.

SCAI s. (BOT.) 1. (Onopordon acanthium) ciulin ghimpe scaiete (reg.) palamida sitazinelor. 2. (Echinops sphaerocephalus) rostogol scaiete (reg.) arici capatzinoasa maciucaciobanului. 3. (Cirsium vulgare) (reg.) crapushnic ghimpe scaiete. 4. scaialbastru (Eryngium planum) = scaivinat (reg.) maracini (pl.) samca buruianazmeului spinalbastru spindemuceda spinulvintului spinvinat shipulvintului; scaigalben (Centaurea solstitialis) = (reg.) palamida vadana zglavocgalben; scai ghimpos (Centaurea calcitrapa) = ghimpe scaiete (reg.) vadana pasuldropiei scaimarunt scaiuldracului scaivoinicesc; scaiuldracului (Eryngium campestre) = (reg.) amarea indracita rostogol scaiush sperioasa spin tavalici buruianamuceda carutzadracului iarbamagarului scaiulvintului spintzadracului sporiulcasei; scaivinat (Eryngium planum) = scaialbastru (reg.) maracini (pl.) samca buruianazmeului spinalbastru spindemuceda spinulvintului spinvinat shipulvintului.

SCAI RUSÉSC s. v. holera.

scai rusesc s. v. HOLERA.

scái (i) s. m. 1. Nume generic al plantelor cu spini sau tzepi asemanatoare cu ciulinul. 2. Numele diferitelor plante: Cirsum lanceolatum Onopordon acathium Eryngium planum E. campestre Carduus nutans C. Acanthoides etc. Mr. scaliu megl. scal’. Origine incerta. Probabil din lat. *squaleus „dur incult sec” din squaleo forma ceruta shi de sp. escajo port. escalheiro (REW 8197a). Rom. presupune o reductzie de tipul *scalius care pare normal. Der. din sb. čkalj general admisa (Cihac II 328; Tiktin; Candrea; Scriban) nu pare posibila fonetic; shi in afara de aceasta e vorba de un imprumut din nom. Der. din gr. σϰαλίας (Diculescu Elementele 484) nu pare convingatoare. Der. scaiecior s. m. (ciulin; Trans. sticlete) pentru al carui ultim sens cf. fr. chardonneret sp. cardelina; scaier s. m. (Bucovina sticlete); sca(i)ete (var. sca(i)ete) s. m. (ciulin); scaiush s. m. (planta Dipsacus pilosus); scaietzos adj. (plin de scaietzi).

scái scaiuri s.n. Scaiul Craciunului = pom de Craciun substituit cu un scai (zona Codru): „Alteori se impodobea doar cu nuci un scai mare care se numea scaiul Craciunului. Contribuia la amuzamentul colindatorilor intrucat era scuturat shi nucile cadeau pe masa” (Biltziu 1996). Din scr. čkalj „scai” (Scriban; Cihac Tiktin Candrea cf. DER; DEX).

scáiul Craciunului Pom de Craciun substituit cu un scai (Codru): „Alteori se impodobea doar cu nuci un scai mare care se numea scaiul Craciunului. Contribuia la amuzamentul colindatorilor intrucat era scuturat shi nucile cadeau pe masa” (Biltziu 1996).

ERYNGIUM L. SCAIUL DRACULUI fam. Umbeliferae. Gen originar clin regiunile mediteraneene shi temperate cca 225 specii erbacee perene cu tulpina inalta. Frunze glauce ternatbipenatfidate sau intregi deseori rigide spinoase. Flori albastreinchis hermafrodite (5 sepale 5 petale 5 stamine ovar inferior cu 2 loji cu un ovul) dispuse in capitule compacte oblonge indesuite terminale reunite in umbele insotzite de un involucru in forma de rozeta ale carui bractee sint lungi subtziri spinoase. Fructe spinoase.

ONOPORDUM L. SCAI MAGARESC fam. Compositae. Gen originar din Europa Asia Africa cca 35 specii erbacee bianuale. Flori bisexuate purpur violete sau albe sesile pe un receptacul comun alveolat (alveole cu margini membranoase) shi reunite in capitule inconjurate de un involucru ale carui foliole sint imbricate spinoase la virf. Frunze alterne sau radiculare penate sau crestatdentate spinoase. Perii papului simpli sau penatzi sint grupatzi la baza in inel. Fruct achena.

a se tzine scai (dupa cineva) expr. a urmari (pe cineva) cu insistentza a nu lasa (pe cineva) in pace.