scaĭ m. pl. tot asha (sirb. čkalj scaĭ šcalj macrish. Cp. cu sfert shfert). Numele popular al maĭ multor plante (maĭ ales din familia compuselor) cu frunze ghimpoase shi cu semintzele adunate la un loc intr’un bulb compus din cirlige saŭ ghimpĭ care se prind de lina oilor de haĭne sh.a. (lat. carduus fr. chardon de unde shi numele stigletzuluĭ lat. carduélis fr. chardonneret ĭar in Olt. scaĭecĭor). Adv. A te tzinea scaĭ de (saŭ dupa) cineva a te tzinea catza gaĭe girba grapa a nul slabi a tot umbla dupa el c’o cerere sh.a. V. acant albastritza brustur cĭulin palamida.