PUTÉRE puteri s. f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate insushire posibilitate fizica morala intelectuala de a actziona de a realiza ceva; putintza. 2. Mare fortza fizica tarie puternicie. ◊ Loc. adv. Din toate puterile = cu toate fortzele cu toata ravna. ◊ Loc. adv. shi adj. In putere (sau in puteri) = puternic sanatos voinic. in (toata) puterea (varstei) = in plina vigoare in floarea varstei. Cu puterea = cu sila prin constrangere. ◊ Expr. Ai sta (sau ai fi) cuiva in putere = a avea capacitatea posibilitatea sau experientza (de a face ceva). 3. Intensitate. 4. Eficacitate tarie. ♦ Grad mare de concentratzie. Puterea unei bauturi. 5. Valoare valabilitate. ◊ Putere de circulatzie (sau circulatorie) a unei monede = insushirea monedei de a servi la vanzarecumparare. Putere de cumparare (a banilor) = cantitatea de marfuri shi de servicii care poate fi obtzinuta in schimbul unei anumite sume de bani. II. 1. Autoritate stapanire dominatzie; p. ext. influentza. ◊ Mare putere = tzara stat care dispune de o mare fortza economica militara politica etc. Puterile Centrale = nume dat in Primul Razboi Mondial Germaniei shi AustroUngariei. ◊ Expr. A fi in puterea cuiva = a depinde de vointza de bunulplac al cuiva. ♦ (Concr.) Stat tzara (suverana). 2. Conducere de stat guvernare. ◊ Putere de stat = atribut al clasei politice care folosind statul k instrument infaptuieshte conducerea societatzii. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge a veni) la putere = a detzine (sau a ajunge sa detzina) guvernarea intrun stat. 3. Permisiune voie; drept imputernicire legala de a face ceva. ◊ Loc. prep. In puterea... = in virtutea... in baza... ◊ Expr. A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat shi neconditzionat de a actziona in numele cuiva. Cu de la sine putere = fara a fi autorizat de nimeni; in mod abuziv. 4. Capacitate potentzial. Creshterea puterii economice. ◊ Putere de munca = capacitatea unui om de a lucra shi de a realiza anumite produse intrun timp determinat. 5. (Pop.) Mijloace materiale bani avere; stare materiala shi sociala a cuiva. 6. (Pop.) Punct moment culminant; toi. in puterea noptzii. ◊ Expr. In (toata) puterea cuvantului = in adevaratul intzeles al cuvantului. III. 1. (Mat.) Rezultatul inmultzirii unui numar cu sine insushi (de atatea ori de cate ori arata exponentul). ♦ Exponent care arata de cate ori trebuie inmultzit un numar cu el insushi. ◊ Putere a unui punct fatza de un cerc = valoarea absoluta a diferentzei dintre patratul razei cercului shi patratul distantzei dintre punct shi centrul cercului. 2. (Fiz. Tehn.) Lucru mecanic efectuat sau primit intro unitate de timp; energie primita sau cedata intro unitate de timp; marime caracteristica unui sistem tehnic. ◊ Putere instalata = suma puterilor nominale ale mashinilor unei instalatzii producatoare de energie. Putere nominala = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic. V. putea.

putere sf [At: PSALT. HUR. 49^v/22 / V: (inv) pot~ / Pl: ~ri / E: putea] 1 Capacitate fortza insushire fizica morala intelectuala de a actziona de a face de a realiza ceva Si: (liv) potentza (1) putintza (1) (inv) puternicie (1) puterintza (1) (gmtz) puterishca. 2 (Is) ~ de munca Fortza de munca. 3 (Is) ~a varstei Perioada din viatza unui om cand acesta se afla in deplinatatea capacitatzilor fizice shi intelectuale. 4 (Is) (Vin) ~a ursului Sortiment de vin negru. 5 (Ias) Sortiment de vin roshu. 6 (Pgn; ias) Vin foarte bun. 78 (Inv; iljv) In ~ (Care are loc) prin fortza armata. 910 (Pop; ial) (Care este) in toi. 1112 (Ial) (Care este) in plina dezvoltare maturizare Si: infloritor. 13 (Ie) A fi in toata ~a varstei (sau reg vietzii) A fi in plina vigoare fizica shi intelectuala. 14 (Ilav) Din (sau cu) toate ~rile ori din (sau cu) toata ~a ori cu (sau inv din) ~ Extrem de mult de intens etc. 15 (Ial) Cu toata vointza. 16 (Ivr; ilav) Cu (dea) ~a sau in ~ Cu fortza. 17 (Ilav) Peste ~a (sau ~rile) cuiva Depashind posibilitatzile cuiva. 18 (Inv; ilav) Cu ~ Temeinic. 19 (Inv; ilav) In toata ~a Pe deplin. 20 (Ivr; ilav) In ~a calului In goana calului. 21 (Reg; ilav) Cu ~a Dea valma. 22 (Inv; ilpp) In ~ de In ceea ce priveshte... 23 (Ie) A fi (sau a sta) in ~a cuiva sau ai sta (cuiva) in ~ (sau in ~ri) A depinde de cineva rezolvarea unui lucru. 24 (Reg; d. plante; ie) Ashi prinde (sau ashi apuca) pe ~ A se imputernici. 25 (Reg; iae; d. oameni) A se imbogatzi. 26 (Irn; ic) ~aoamenilor Epitet dat unui om slab neajutorat. 27 Insushire exceptzionala cu care este inzestrat cineva de la natura datorita unui factor supranatural etc. 28 (Spc) Calitate de a reda in mod pregnant ceva emotzionand auditoriul. 2930 (Iljv) In (toata) ~a cuvantului (Care este) in intzelesul adevarat. 31 Fortza de actziune irezistibila sau de dominatzie asupra cuiva sau a ceva. 32 (Lpl; ccr) Persoana considerata din punctul de vedere al eforturilor fizice depuse. 33 (Inv; mpl) Minune. 34 (Reg) Sperantza. 35 Drept de a dispune Si: autoritate (inv) puternicie (2) (ivr) putintza (22). 36 Situatzie a celui care detzine putere (35). 37 (Pex) Stapanire. 38 (Asr; ila) In ~ (sau ~ri) Care dispune de autoritate. 39 (Inv; ilav) De ~a sa De sine statator. 40 (Asr; ilpp) In (sau inv dupa) ~a In baza... 41 (Ie) A fi (sau a ramane) in ~a cuiva A fi sau a ramane la dispozitzia cuiva. 42 (Bis; inv; cu referire la divinitate) Atotputernicie. 43 (Urmat de determinari) Divinitate. 44 (Bis; inv; lpl; art; shis ~rile cereshti ~rile cerurilor) Totalitate a ingerilor. 45 (Bis; inv) Cei puternici. 46 (Is) ~rile iadului sau ~rile infernului Totalitate a diavolilor. 47 Fortza de influentzare de convingere etc. 48 Influentza asupra cuiva. 49 (Ccr) Persoana care se impune prin prestigiul sau meritele sale Si: autoritate fortza. 50 (SHis ~ de stat) Functzie sociala fundamentala care consta in adaptarea deciziilor privind societatea shi in indeplinirea acestora cu ajutorul autoritatzii suverane a statului. 51 (Ias) Atribut esentzial al clasei dominante care foloseshte statul k instrument pentru a conduce societatea. 52 (ias) Conducere a unei tzari a unui teritoriu etc. prin organele reprezentative. 53 (Is) ~ populara Regim socialeconomic in care conducerea politica shi cea a statului apartzin clasei muncitoare shi aliatzilor ei. 54 (SHis ~a legislativa ~a executiva etc.) Forma de organizare prin care statul ishi exercita conducerea. 55 TZara. 56 (Is) ~rile centrale In primul razboi mondial Germania shi AustroUngaria. 57 (Is) Mare ~ Stat care dispune de mari fortze economice militare politice etc. 58 (Ivt) Fortza economica militara sociala etc. a unui teritoriu a unei tzari a unui stat suveran. 59 (Spc) Potentzial de lupta al unei tzari al unei armate. 60 (Spc; asr; ccr) Armata. 61 Capacitate de aparare militara. 62 Permisiune. 63 (Ilav) Cu de la sine ~ sau (inv) cu ~a sa (ori a lui a ei etc.) Din proprie initziativa shi in mod abuziv. 64 (Ie) A avea ~ri depline A avea dreptul nelimitat shi neconditzionat de a actziona in numele cuiva. 65 Valabilitate. 66 (Is) ~ de circulatzie (sau circulatorie) a banilor Valoare care o au banii in circulatzia lor. 67 (Is) ~ de cumparare (a banilor) Cantitate de marfuri shi de servicii care poate fi obtzinuta in schimbul unei anumite sume de bani a unei unitatzi baneshti sau care o poate plati populatzia intro perioada data. 68 (Inv; ilpp) In ~a In schimbul... 69 Calitate a ceva de a produce un anumit efect. 70 (Pex) Efect produs de aceasta calitate. 71 Fortza mare. 72 (Rar; ilav) Din ~ Tare. 73 Grad mare de concentratzie Si: tarie. 74 (Spc) Eficacitate. 75 (Pex) Ceea ce produce eficacitatea. 7677 (Inv; iljv) Cu ~ (Care se produce) in mod eficient. 78 (Urmat de un substantiv in genitiv sau udp „in”) Moment culminant in desfashurarea unei actziuni a unui fenomen etc. Si: toi. 79 (Pop; is) ~a noptzii Miezul noptzii. 80 (Ivr) Centru al unei ashezari. 81 (Mun; is) ~a apei Loc adanc in mijlocul unei ape curgatoare. 82 (Mat) Numar sau element egal cu rezultatul obtzinut prin inmultzirea unui anumit numar sau element cu el insushi de un anumit numar de ori Si: (inv) potentza. 83 (Is) Ridicare la ~ Operatzie prin care se obtzine puterea (82) unui numar. 84 (Is) ~ a unui punct fatza de un cerc Valoare absoluta a diferentzei dintre patratul razei cercului shi patratul distantzei intre punct shi centrul cercului. 85 Denumire a exponentului puterii (82). 86 (Fiz) Lucru mecanic efectuat sau primit intro unitate de timp Si: (asr) putintza (24). 87 (Fiz) Energie primita sau cedata intro unitate de timp Si: (asr) putintza (25). 88 (Fiz) Raport dintre o energie produsa shi o marime caracteristica materialului care a produs aceasta energie Si: (asr) putintza (26). 89 (Fiz) Raport dintre valoarea efectiva a unei marimi shi valoarea sa maxima. 90 (Is) ~ nominala Putere (86) pentru care a fost construit un sistem tehnic. 91 (Is) ~ instalata Suma a puterilor (90) nominale ale mashinilor de fortza dintro uzina centrala electrica sau de pe un vehicul. 92 (Teh) Marime egala cu puterea (86) dezvoltata de un sistem tehnologic in anumite conditzii. 93 (Inv) Marime vectoriala care caracterizeaza actziunea unuia sau a mai multor sisteme fizice asupra unui corp prin schimbarea starii de mishcare a acestuia fatza de sistemele de referintza initziale Si: fortza (asr) putintza. 94 (Fiz; teh) Capacitate de a produce un anumit efect. 95 (Fiz; Teh) Marime care caracterizeaza puterea (94). 96 (Ivp; icn) Posibilitate. 97 (Pop; spc) Posibilitatzi materiale. 98 (Pop; spc; pex) Stare materiala buna. 99 (Rar; ccr) Bun material. 100 (Mol; Buc; ilav) Dea ~(a) fi Cum sar spune.

PUTÉRE puteri s. f. I. 1. Faptul de a putea; capacitate insushire posibilitate fizica morala intelectuala de a actziona de a realiza ceva; putintza. 2. Mare fortza fizica tarie puternicie. ◊ Loc. adv. Din toate puterile = cu toate fortzele cu toata ravna. ◊ Loc. adv. shi adj. In putere (sau in puteri) = puternic sanatos voinic. In (toata) puterea (varstei) = in plina vigoare in floarea varstei. Cu puterea = cu sila prin constrangere. ◊ Expr. Ai sta (sau ai fi) cuiva in putere = a avea capacitatea posibilitatea sau experientza (de a face ceva). 3. Intensitate. 4. Eficacitate tarie. ♦ Grad mare de concentratzie. Puterea unei bauturi. 5. Valoare valabilitate. ◊ Putere de circulatzie (sau circulatorie) a unei monede = insushirea monedei de a servi la vanzarecumparare. Putere de cumparare (a banilor) = cantitatea de marfuri shi de servicii care poate fi obtzinuta in schimbul unei anumite sume de bani. II. 1. Autoritate stapanire dominatzie; p. ext. influentza. ◊ Expr. A fi in puterea cuiva = a depinde de vointza de bunul plac al cuiva. ◊ Mare putere = tzara stat care dispune de o mare fortza economica militara politica etc. Puterile centrale = nume dat in primul razboi mondial Germaniei shi AustroUngariei. ♦ (Concr.) Stat tzara (suverana). 2. Conducere de stat guvernare. ◊ Putere de stat = atribut al clasei dominante care folosind statul k instrument al sau infaptuieshte conducerea societatzii. Putere populara = regim socialeconomic in care conducerea politica conducerea statului apartzine clasei muncitoare shi aliatzilor ei; stat cu un asemenea regim. ◊ Expr. A fi (sau a ajunge a veni) la putere = a detzine (sau a ajunge sa detzina) guvernarea intrun stat. 3. Permisiune voie; drept imputernicire legala de a face ceva. ◊ Loc. prep. In puterea... = in virtutea... in baza... ◊ Expr. A avea puteri depline = a avea dreptul nelimitat shi neconditzionat de a actziona in numele cuiva. Cu de la sine putere = fara a fi autorizat de nimeni; in mod abuziv. 4. Capacitate potentzial. Creshterea puterii economice. ◊ Putere de munca = capacitatea unui om de a lucra shi de a realiza anumite produse intrun timp determinat. 5. (Pop.) Mijloace materiale bani avere; stare materiala shi sociala a cuiva. 6. (Pop.) Punct moment culminant; toi. In puterea noptzii. ◊ Expr. In (toata) puterea cuvantului = in adevaratul intzeles al cuvantului. III. 1. (Mat.) Rezultatul inmultzirii unui numar cu sine insushi (de atatea ori de cate ori arata exponentul). ♦ Exponent care arata de cate ori trebuie inmultzit un numar cu el insushi. ◊ Putere a unui punct fatza de un cerc = valoarea absoluta a diferentzei dintre patratul razei cercului shi patratul distantzei dintre punct shi centrul cercului. 2. (Fiz. Tehn.) Lucru mecanic efectuat sau primit intro unitate de timp; energie primita sau cedata intro unitate de timp; marime caracteristica unui sistem tehnic. ◊ Putere instalata = suma puterilor nominale ale mashinilor unei instalatzii producatoare de energie. Putere nominala = putere pentru care a fost construit un sistem tehnic. V. putea.

PUTÉRE puteri s. f. I. 1. Insushirea de a putea tace ceva de a realiza ceva; capacitatea de a actziona de a produce un anumit efect; putintza fortza tarie. Puterea esten voi SHin zei! Dar va ginditzi eroi K zeii sint: departe sus Dushmanii linga noi! COSHBUC P. I 258. Fiul craiului vazinduse prins in cleshte shi fara nici o putere i jura credintza shi supunere intru toate. CREANGA P. 207. Undes doi puterea creshte SHi dushmanul nu sporeshte! ALECSANDRI P. A. 104. ◊ Loc. adv. Din toate puterile = punind la contributzie toate fortzele toata rivna. Ma duc eu tata zice fata cea mare shi ma voi sili din toate puterile mele sa te multzumesc. ISPIRESCU L. 13. ◊ Expr. A sta (sau a fi) in puterea cuiva = a fi in atributziile sau de competentza cuiva (Concretizat) Primavara... e puterea uriasha mareatza care schimba fatza lumii. VLAHUTZA O. A. 463. Cind am slobozit pistolul in tine nu shtiu ce putere straina shi amarnica imi impingea mina. NEGRUZZI S. I 23. ◊ (Invechit) Putere armata = armata. Puterea armata a Moldovei pe cind era libera dupa marturisirea cronicarilor era de shaptezeci mii shi de multe ori pina la o suta de mii de oameni. BALCESCU O. I 117. 2. (Fiz. Tehn.) Lucru mecanic efectuat sau primit intro unitate de timp; energia absorbita sau cedata intro unitate de timp. ◊ Putere instalata = suma puterilor nominale ale mashinilor unei instalatzii producatoare de energie. Dezvoltarea industriei electrotehnice precum shi marirea puterii instalate prin crearea noilor centrale shi prin imbunatatzirea exploatarii celor vechi au creat conditzii pentru creshterea consumului de energie electrica pentru nevoile casnice. SCINTEIA 1954 nr. 2860. Putere nominala = puterea pentru care a fost construit un motor sau un generator. Putere calorifica = numarul de kilocalorii dezvoltat de un kilogram sau de un metru cub de combustibil in stare de ardere. ◊ Compus: calputere v. cal. 3. Fortza fizica. «Portzile de fier» sau deschis in fatza puterii eterne a valurilor [Dunarii] VLAHUTZA R. P. 7. Ishi puse toate puterile se scula. ISPIRESCU L. 59. Sami dea ajutor la trebi dupa cit il ajuta puterea. CREANGA A. 13. ◊ (Concretizat in basme) Vezi tu butzile aste doua? Unai cu apa alta cu putere. EMINESCU L. P. 176. ◊ Loc. adj. In putere (sau puteri) = voinic sanatos puternic. Dupa citava vreme simtzinduse iar in puteri anceput a i se uri sa stea serile singur in casa. CARAGIALE P. 149. In (toata) puterea virstei == in plina vigoare nici prea batrin nici prea tinar; in floarea virstei. Erau... oameni in toata puterea virstei. SADOVEANU la TDRG. Moshul nu era chiar mosh... arata in puterea virstei. CAMIL PETRESCU O. II 547. ◊ Loc. adv. Cu toata puterea (sau cu toate puterile) = cu toata fortza. FatFrumos o apuca de mijloc shi o trinti cu toata puterea intro piua mare de piatra. EMINESCU N. 7. Cu puterea = cu fortza cu sila prin constringere. Incepe Toderash a se ruga... sa nui tzina cu puterea cornul shi punga. RETEGANUL P. II 75. ◊ (Rar) Loc. prep. In puterea... = cu fortza... Cerinat vislea mereu in puterea bratzelor. GANE N. II 77. ◊ Fortza morala. Increderea cu care incepuse a munci cum shi dragostea carel insufletzise i aduceau puteri noi in sufletul lui chinuit. DUNAREANU CH. 228. Il parasise acea putere de luareaminte care se incleshta pe lectzie shii sorbea intzelesul dintro cetire. VLAHUTZA O. A. 105. Calatorii care au scris despre aceste ruine gasesc in fiecare urma ceea ce ea a fost in antichitate shitzi prezinta prin puterea imaginatziei pe vechea cetate a troienilor shi pe toate persoanele de care vorbeshte Omer. BOLINTINEANU O. 308. ♦ (In basme) Dar facultate exceptzionala. Nu cauta k ma vezi girbova shi stremtzuroasa dar prin puterea cemi este data shtiu dinainte ceea ce au de gind sa izvodeasca puternicii pamintului. CREANGA P. 190. 4. Eficacitate tarie. Imparateasa chema pe bucatareasa shii dete buruienile sa le fiarba fara sai spuie de ce treaba sint. Bucatareasa neshtiind puterea lor gusta dintrinsele. ISPIRESCU L. 112. Hirca sa incredintzat k imparatul doarme bizuinduse ea shi acum in puterea bauturii sale. CREANGA P. 100. 5. Valoare. Aceste acte au puterea actelor autentice. ◊ (Ec. pol.) Putere de circulatzie (sau circulatorie) = insushirea banilor de a servi k mijloc de vinzarecumparare. 6. (Mat.) Rezultatul inmultzirii unui numar cu sine insushi de cite ori o arata exponentul. 9 e a doua putere a lui 3. ♦ (Fiz. Tehn.) Raportul dintre valoarea care o are o marime fizicochimica shi valoarea maxima care o poate avea acea marime. II. Autoritate stapinire dominatzie; p. ext. influentza. Doar am puterean mina... Doar is ispravnic. ALECSANDRI T. I 227. Acest regat cazind in turburari civile se subjuga de Vasile al IIlea... shi ramine subt puterea grecilor pina la al XIIlea secol BALCESCU O. II 12. ◊ Abuz de putere v. abuz. ◊ Loc. prep. In puterea... = in virtutea... in baza... in temeiul... SHtii k in puterea unei legi nu este spatziu deshert. EMINESCU N. 53. ◊ Expr. A fi in puterea cuiva = a depinde de vointza cuiva a fi subjugat de cineva. Vad k sint in puterea ta. NEGRUZZI S. I 90. ♦ (De obicei urmat de determinari aratind o calitate) Stat (puternic suveran). Credeai dumneata k ai noshtri o... sa serveasca interesele unei stari de lucruri necunoscute de puterile garante? BOLINTINEANU O. 420. Puterile centrale = nume dat in epoca primului razboi mondial Germaniei shi AustroUngariei. Se supara colonelul dushman neindurat al puterilor centrale. C. PETRESCU I. I 8. Mare putere = tzara care dispune de mari fortze economice militare etc. shi are preponderentza in politica internatzionala. 2. Exercitarea drepturilor shi prerogativelor organelor de conducere ale statului; guvernare. In Republica Populara Romina puterea apartzine oamenilor muncii de la orashe shi sate. CONST. R.P.R. 10. Putere populara = stat cu regim socialist. Putere legislativa executiva v. c. ◊ Expr. (Despre partidele politice din tzarile burgheze) A fi la putere (spre deosebire de «a fi in opozitzie») = a detzine guvernarea a se afla intro perioada de guvernare. Cind erai la putere ai cishtigat un proces nedrept. BOLINTINEANU O. 445. 3. Imputernicire drept. Despre asemenea mosafiri de la orash niciodata nu se prea shtia cu ce rosturi vin shi mai ales cu ce puteri. C. PETRESCU R. DR. 32. ◊ Expr. A avea depline puteri = a avea dreptul nelimitat shi neconditzionat de a actziona in numele cuiva. Cu de la sine putere = fara a fi autorizat de nimeni; in mod abuziv arbitrar ilegal. Acum legea cea noua lua cu de la sine putere partea cea mai manoasa din moshie. C. PETRESCU R. DR. 196. 4. Capacitate. Statul indrumeaza shi planifica economia natzionala in vederea dezvoltarii puterii economice a tzarii. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumparare v. cumparare. Putere de munca = capacitatea turui om de a lucra shi de a realiza anumite produse intrun timp determinat. 5. (Popular) Posibilitate materiala; bani avere; p. ext. stare materiala (shi sociala). Nu cumva atzi vazut iapa mea paici?.. Miau furato hotzii. O sami moara copilashii de foame k alta nam putere sami cumpar. STANOIU C. I. 138. SHi neam gatit dupa puteri Cu lautari saducem fata Cu vin shi chef precum e data. COSHBUC P. I 241. Am facut shi eu un praznic dupa puterea mea. CREANGA P. 30. 6. (Popular) Punct culminant (sau central); deplinatate. V. toi miez. Se poarta citeodata k shi cum ar fi in puterea sanatatzii. SADOVEANU P. M. 17. Imparatul chiar in puterea noptzii se scoala radica toata curtea in picioare. CREANGA P. 101. In aceasta iarna puterea razboiului fiind in TZara Romineasca shi Moldova Ungaria rasufla putzin de mishcarile armelor. BALCESCU O. II 68. Fosta in puterea primaverii. TEODORESCU P. P. 486. ◊ Loc. adj. In (toata) puterea cuvintului = veritabil autentic in adevaratul intzeles al cuvintului pe deplin desavirshit. Odorescu era un baiat bun... poet in puterea cuvintului. MACEDONSKI O. III 87.

PUTÉRE ~i f. 1) Capacitate a fiintzelor vii de a savarshi actziuni fizice; fortza fizica; tarie. ◊ In ~ (sau ~i) puternic; voinic; tare. Din toate ~ile adunandushi toate fortzele. A sta (sau a fi) in ~ea cuiva a avea posibilitatea sau capacitatea de a face ceva. 2) Capacitate de a realiza o munca intelectuala; fortza spirituala. ~ creatoare. ~ de imaginatzie. 3) (despre medicamente) Grad de influentza asupra organismului. 4) (despre sisteme tehnice) Capacitatea de a efectua un lucru mecanic. 5) (despre acte documente vize etc.) Caracter valabil; valabilitate. 6) (despre bani) Capacitatea de a servi la vanzarecumparare; valoare. 7) (despre actziuni sau fenomene naturale) Grad de intensitate. ~ea cutremurului. ~ea vantului. ◊ In ~ea noptzii in plina noapte; cand noaptea este in toi. In toata ~ea cuvantului in adevaratul intzeles al cuvantului. 8) Actziune dominanta exercitata asupra cuiva; stapanire; dominatzie. ~ea religiei. ◊ A fi in ~ea cuiva a depinde de vointza sau de bunul plac al cuiva. 9) Libertate legala in actziuni; drept. ◊ Cu de la sine ~ fara a avea imputernicire; arbitrar; samavolnic. 10) Drept de a conduce. ~ parlamentara. ~ democratica. ◊ ~ legislativa drept al organelor superioare de stat de a emite legi. A veni (sau a ajunge) la ~ a deveni conducator. Marile ~i statele cu autoritate shi influentza care joaca un rol decisiv pe arena internatzionala. 11) mat. Indice care arata de cate ori un numar se inmultzeshte cu sine insushi. Cinci la ~ea a doua. [G.D. puterii] /v. a putea

putere f. 1. tarie fizica: nu mai am putere; 2. fig. eficacitate intensitate punct culminant: in toata puterea cuvantului in puterea noptzii; 3. facultate a sufletului: puterea de a intzelege shi judeca; de a putere a fi locutziune Mold. care exprima o presupunere pe semne se vede k: de a putere a fi acum eshti de casa noastra CR.; 4. mijloc de a lucra: n’am nicio putere de a te ajuta; 5. drept de a lucra pentru altul shi actul ce da acest drept: are puteri depline; 6. drept de a ordona de a putea impune vointza sa: putere paterna putere suverana; 7. dominatziune: puterea Romei era ingrozitoare; 8. stapanire: acum e in puterea sa; 9. autoritate ce guverna Statul: toate puterile Statului emana dela natziune; puterea legislativa s’exercita colectiv de catre rege shi reprezentatziunea natzionala; puterea executiva e incredintzata regelui iar puterea judecatoreasca se exercita de Curtzi shi de tribunale; 10. guvern: ajunge la putere; 11. Stat suveran: TZarile Romane fura puse in 1856 sub garantzia marilor puteri ale Europei (Frantza Anglia Prusia Austria Italia Rusia shi Turcia); 12. fig. autoritate influentza: n’are nicio putere asuprai; 13. fortza mecanica: puterea aburilor; 14. Mat. produsul a doi factori egali cu un numar dat: 9 e a doua putere a lui 3. [V. puteà; formula de a putere... e un rest rar din infinitivul neapocopat dupa a (cf. echivalentul modern de a putea...)].

putére f. (d. pot; it. podére shi potére pv. sp. pg. poder fr. pouvoir. D. rom. vine rut. puterĕa). Fortza vigoare tarie fizica la animale shi fortza de presiune (de propulsiune de exploziune de descompunere) la mashinĭ cu abur saŭ electricitate shi la agentzĭ naturalĭ (foc caldura frig apa gravitatziune sh. a.): atributu lui Ercule era puterea boiĭ trag plugu cu puterea lor locomotiva are puterea de a trage vagoanele elicea are puterea de a impinge vaporu apa care ingheatza intr’un vas are puterea de al sparge puterea valurilor. Violentza impetuozitate: fulgeru are puterea de a topi metalele. Fig. Posibilitate putintza saŭ mijloc de a face: n’avem puterea de a fi eternĭ. Eficacitate virtute: puterea unuĭ remediŭ unuĭ venin. Vigoare energie vointza mare: a interveni cu putere. Autoritate drept legal de a impune vointza ta: puterea materiala puterea paterna puterea statuluĭ puterea suverana. Fortza influentza trecere: puterea vorbeĭ puterea frumusetziĭ a avea putere pe linga un ministru. Mandat procura plenipotentza: a da cuĭva putere sa lucreze in numele taŭ. Dominatziune stapinire: maĭ toata lumea veche cunoscuta era supt puterea Romeĭ. Mina stapinire: eram in puterea tilharilor. Stat suveran: tzarile romaneshtĭ fura puse la 1856 supt garantzia marilor puterĭ ale Europeĭ (Francia Anglia Prusia [azĭ Germania] Austria Italia Rusia shi Turcia) marĭ puterĭ sint shi StateleUnite shi Japonia. Mat. Produsu unuĭ numar inmultzit de un numar oarecare de orĭ cu el singue: 9 e puterea a doŭa a luĭ 3. Pl. Vigoare tarie: parasindul puterile s’a inecat. Mandat insarcinare: are depline puterĭ. Ingeriĭ din gradu al treilea. Puterea legislativa parlamentu. Puterea executiva administratziunea politzia jandarmeria. Puterea judiciara magistratura. A patra putere (fig.) ziarele revistele. Vechĭ. Multzime: mare putere de vrabiĭ. Minune (dupa ngr. dýntamis). In puterea noptziĭ in toĭu (mijlocu) noptziĭ (V. viple). In toata puterea cuvintuluĭ dea binele adevarat in adevaratu intzeles al cuvintuluĭ. Cu putere puternic: a lovi a striga cu putere. A veni la putere a veni la guvern la conducerea tzariĭ.

potere^2[1] sf vz putere corectata

putére s. f. g.d. art. putérii; pl. putéri

putére s. f. g.d. art. putérii; pl. putéri

PUTÉRE s. 1. v. capacitate. 2. v. energie. 3. v. barbatzie. 4. fermitate tarie. (Na avut suficienta ~ sa...) 5. v. tarie. 6. v. posibilitate. 7. voie vointza. (Cu de la sine ~.) 8. conducere (fig.) carma. (A ajuns la ~.) 9. v. imputernicire. 10. autoritate (inv.) tarie. (Insemnele ~i.) 11. autoritate (astazi rar) stapanire. (Reprezentantul ~i.) 12. legalitate valabilitate valoare (inv.) tarie. (~ a unui inscris.) 13. valabilitate valoare. (Actul acesta are ~ de lege.) 14. v. autoritate. 15. v. fortza. 16. v. armata. 17. (concr.) stat tzara (inv.) putintza. (Marile micile ~i.) 18. (concr.) v. somitate. 19. v. dominatzie. 20. v. influentza. 21. influentza inraurire trecere (fig.) greutate. (Om cu ~.) 22. eficacitate valoare. (~ nutritiva.) 23. eficacitate. (~ de germinatzie a semintzelor.) 24. v. intensitate. 25. v. trainicie. 26. v. toi. 27. v. insushire. 28. (MAT.) (inv.) potentza. (a 2a a unui numar.) 29. putere maritoare unghiulara v. grosisment.

PUTÉRE s. v. disponibil duium efectiv fortza gramada multzime potop puhoi puzderie sumedenie.

putere s. v. DISPONIBIL. DUIUM. EFECTIV. FORTZA. GRAMADA. MULTZIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.

PUTERE s. 1. capacitate fortza posibilitate putintza (inv.) puterintza puternicie. (~ de a face ceva.) 2. dinamism energie fortza impetuozitate robustetze tarie vigoare vitalitate vlaga (livr.) potenta (pop.) vinjoshenie vinjoshie virtoshie voinicie (reg.) mau vinj vlasta (Munt. Olt. shi Ban.) snaga (inv.) sfortza tarime virtute vlavie (fig.) seva. (Da dovada de o ~ inepuizabila.) 3. barbatzie energie vigoare. (A avut ~ de a suporta incercarea.) 4. fermitate tarie. (Na avut suficienta ~.) 5. fortza strashnicie tarie vigoare. (Reclama cu ~ dreptatea.) 6. posibilitate putintza stare (inv.) putincioshie. (Sa dea fiecare dupa ~ lui.) 7. voie vointza. (Cu de la sine ~.) 8. conducere (fig.) cirma. (A ajuns la ~.) 9. drept imputernicire (inv.) tarie. (Are depline ~i.) 10. autoritate (inv.) tarie. (Insemnele ~.) 11. autoritate (astazi rar) stapinire. (Reprezentantul ~.) 12. legalitate valabilitate valoare (inv.) tarie. (~ a unui inscris.) 13. valabilitate valoare. (Actul acesta are ~ de lege.) 14. autoritate dominare dominatzie hegemonie stapinire suprematzie (inv.) puternicie stapinie tarie tziitura (latinism inv.) potestate. (SHia intins ~; se afla sub ~ romana.) 15. fortza (inv.) sila silnicie. (~ oshtilor noastre.) 16. (MIL.; concr.) armata oaste oshtire trupe (pl.) (inv. shi reg.) armada shirag tabara (inv.) armie ordie ostashime oshtime sila tarie (fig.) sabie. (Orashul a fost cucerit de ~ dushmana.) 17. (concr.) stat tzara (inv.) putintza. (Marile micile ~.) 18. (concr.) autoritate fortza somitate. (Este o adevarata ~ in acest domeniu.) 19. dominatzie domnie stapinire. (~ banului.) 20. influentza inriurire (rar) stapinire (inv.) inriurita. (Nu are nici o ~ asupra lui.) 21. influentza inriurire trecere (fig.) greutate. (Om cu ~.) 22. eficacitate valoare. (~ nutritiva.) 23. eficacitate. (~ de germinatzie a semintzelor.) 24. fortza intensitate tarie (inv.) marie marime. (~ vintului; ~ dragostei.) 25. soliditate trainicie. (~ legaturii lor.) 26. miez mijloc toi (pop.) dric tarie temei (reg.) vipie viu. (In ~ noptzii.) 27. dar insushire. (Are unele ~i miraculoase.) 28. (MAT.) (inv.) potentza. (~ a 2a a unui numar.)

Putere ≠ slabiciune

PUTERE AERIANA/AEROSPATZIALA concept care se refera la capacitatea unui stat de ashi exercita vointza in spatziul aerian / extraterestru.

putére puteri s. f. 1. Faptul de a putea; capacitate fortza insushire morala fizica shi intelectuala de a face ceva; putintza. 2. (Inv. mai ales la pl.) Minune. 3. (Reg.) Nadejde. 4. (La pl.) Numele uneia dintre cele noua cete ale ingerilor care impreuna cu stapaniile shi cu domniile alcatuiesc treapta a doua a ierarhiei lor facuta de Dionisie Areopagitul. Sunt infatzishatzi in iconografie descultzi in stihare lungi pana la glezne incinshi cu brau shi purtand intro mana un toiag sau fashii aurite iar in cealalta sigiliul lui Dumnezeu sau globul pamantesc. Din putea.

QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mania da putere chiar shi bratzelor slabe Ovidiu „Amores” I 7.

SCIENTIA ET POTENTIA IN IDEM COINCIDUNT (lat.) shtiintza este unul shi acelashi lucru cu puterea Fr. Bacon „Novum Organum” 3. In varianta engleza „Knowledge is power” („SHtiintza este putere”).

a avea poci expr. (glum.) a putea a fi in stare

in toata puterea cuvantului expr. in sensul real / imediat al cuvantului.