PUTÉRE puteri s. f. I. 1. Insushirea de a putea tace ceva de a realiza ceva; capacitatea de a actziona de a produce un anumit efect; putintza fortza tarie. Puterea esten voi SHin zei! Dar va ginditzi eroi K zeii sint: departe sus Dushmanii linga noi! COSHBUC P. I 258. Fiul craiului vazinduse prins in cleshte shi fara nici o putere i jura credintza shi supunere intru toate. CREANGA P. 207. Undes doi puterea creshte SHi dushmanul nu sporeshte! ALECSANDRI P. A. 104. ◊ Loc. adv. Din toate puterile = punind la contributzie toate fortzele toata rivna. Ma duc eu tata zice fata cea mare shi ma voi sili din toate puterile mele sa te multzumesc. ISPIRESCU L. 13. ◊ Expr. A sta (sau a fi) in puterea cuiva = a fi in atributziile sau de competentza cuiva (Concretizat) Primavara... e puterea uriasha mareatza care schimba fatza lumii. VLAHUTZA O. A. 463. Cind am slobozit pistolul in tine nu shtiu ce putere straina shi amarnica imi impingea mina. NEGRUZZI S. I 23. ◊ (Invechit) Putere armata = armata. Puterea armata a Moldovei pe cind era libera dupa marturisirea cronicarilor era de shaptezeci mii shi de multe ori pina la o suta de mii de oameni. BALCESCU O. I 117. 2. (Fiz. Tehn.) Lucru mecanic efectuat sau primit intro unitate de timp; energia absorbita sau cedata intro unitate de timp. ◊ Putere instalata = suma puterilor nominale ale mashinilor unei instalatzii producatoare de energie. Dezvoltarea industriei electrotehnice precum shi marirea puterii instalate prin crearea noilor centrale shi prin imbunatatzirea exploatarii celor vechi au creat conditzii pentru creshterea consumului de energie electrica pentru nevoile casnice. SCINTEIA 1954 nr. 2860. Putere nominala = puterea pentru care a fost construit un motor sau un generator. Putere calorifica = numarul de kilocalorii dezvoltat de un kilogram sau de un metru cub de combustibil in stare de ardere. ◊ Compus: calputere v. cal. 3. Fortza fizica. «Portzile de fier» sau deschis in fatza puterii eterne a valurilor [Dunarii] VLAHUTZA R. P. 7. Ishi puse toate puterile se scula. ISPIRESCU L. 59. Sami dea ajutor la trebi dupa cit il ajuta puterea. CREANGA A. 13. ◊ (Concretizat in basme) Vezi tu butzile aste doua? Unai cu apa alta cu putere. EMINESCU L. P. 176. ◊ Loc. adj. In putere (sau puteri) = voinic sanatos puternic. Dupa citava vreme simtzinduse iar in puteri anceput a i se uri sa stea serile singur in casa. CARAGIALE P. 149. In (toata) puterea virstei == in plina vigoare nici prea batrin nici prea tinar; in floarea virstei. Erau... oameni in toata puterea virstei. SADOVEANU la TDRG. Moshul nu era chiar mosh... arata in puterea virstei. CAMIL PETRESCU O. II 547. ◊ Loc. adv. Cu toata puterea (sau cu toate puterile) = cu toata fortza. FatFrumos o apuca de mijloc shi o trinti cu toata puterea intro piua mare de piatra. EMINESCU N. 7. Cu puterea = cu fortza cu sila prin constringere. Incepe Toderash a se ruga... sa nui tzina cu puterea cornul shi punga. RETEGANUL P. II 75. ◊ (Rar) Loc. prep. In puterea... = cu fortza... Cerinat vislea mereu in puterea bratzelor. GANE N. II 77. ◊ Fortza morala. Increderea cu care incepuse a munci cum shi dragostea carel insufletzise i aduceau puteri noi in sufletul lui chinuit. DUNAREANU CH. 228. Il parasise acea putere de luareaminte care se incleshta pe lectzie shii sorbea intzelesul dintro cetire. VLAHUTZA O. A. 105. Calatorii care au scris despre aceste ruine gasesc in fiecare urma ceea ce ea a fost in antichitate shitzi prezinta prin puterea imaginatziei pe vechea cetate a troienilor shi pe toate persoanele de care vorbeshte Omer. BOLINTINEANU O. 308. ♦ (In basme) Dar facultate exceptzionala. Nu cauta k ma vezi girbova shi stremtzuroasa dar prin puterea cemi este data shtiu dinainte ceea ce au de gind sa izvodeasca puternicii pamintului. CREANGA P. 190. 4. Eficacitate tarie. Imparateasa chema pe bucatareasa shii dete buruienile sa le fiarba fara sai spuie de ce treaba sint. Bucatareasa neshtiind puterea lor gusta dintrinsele. ISPIRESCU L. 112. Hirca sa incredintzat k imparatul doarme bizuinduse ea shi acum in puterea bauturii sale. CREANGA P. 100. 5. Valoare. Aceste acte au puterea actelor autentice. ◊ (Ec. pol.) Putere de circulatzie (sau circulatorie) = insushirea banilor de a servi k mijloc de vinzarecumparare. 6. (Mat.) Rezultatul inmultzirii unui numar cu sine insushi de cite ori o arata exponentul. 9 e a doua putere a lui 3. ♦ (Fiz. Tehn.) Raportul dintre valoarea care o are o marime fizicochimica shi valoarea maxima care o poate avea acea marime. II. Autoritate stapinire dominatzie; p. ext. influentza. Doar am puterean mina... Doar is ispravnic. ALECSANDRI T. I 227. Acest regat cazind in turburari civile se subjuga de Vasile al IIlea... shi ramine subt puterea grecilor pina la al XIIlea secol BALCESCU O. II 12. ◊ Abuz de putere v. abuz. ◊ Loc. prep. In puterea... = in virtutea... in baza... in temeiul... SHtii k in puterea unei legi nu este spatziu deshert. EMINESCU N. 53. ◊ Expr. A fi in puterea cuiva = a depinde de vointza cuiva a fi subjugat de cineva. Vad k sint in puterea ta. NEGRUZZI S. I 90. ♦ (De obicei urmat de determinari aratind o calitate) Stat (puternic suveran). Credeai dumneata k ai noshtri o... sa serveasca interesele unei stari de lucruri necunoscute de puterile garante? BOLINTINEANU O. 420. Puterile centrale = nume dat in epoca primului razboi mondial Germaniei shi AustroUngariei. Se supara colonelul dushman neindurat al puterilor centrale. C. PETRESCU I. I 8. Mare putere = tzara care dispune de mari fortze economice militare etc. shi are preponderentza in politica internatzionala. 2. Exercitarea drepturilor shi prerogativelor organelor de conducere ale statului; guvernare. In Republica Populara Romina puterea apartzine oamenilor muncii de la orashe shi sate. CONST. R.P.R. 10. Putere populara = stat cu regim socialist. Putere legislativa executiva v. c. ◊ Expr. (Despre partidele politice din tzarile burgheze) A fi la putere (spre deosebire de «a fi in opozitzie») = a detzine guvernarea a se afla intro perioada de guvernare. Cind erai la putere ai cishtigat un proces nedrept. BOLINTINEANU O. 445. 3. Imputernicire drept. Despre asemenea mosafiri de la orash niciodata nu se prea shtia cu ce rosturi vin shi mai ales cu ce puteri. C. PETRESCU R. DR. 32. ◊ Expr. A avea depline puteri = a avea dreptul nelimitat shi neconditzionat de a actziona in numele cuiva. Cu de la sine putere = fara a fi autorizat de nimeni; in mod abuziv arbitrar ilegal. Acum legea cea noua lua cu de la sine putere partea cea mai manoasa din moshie. C. PETRESCU R. DR. 196. 4. Capacitate. Statul indrumeaza shi planifica economia natzionala in vederea dezvoltarii puterii economice a tzarii. ◊ (Ec. pol.) Putere de cumparare v. cumparare. Putere de munca = capacitatea turui om de a lucra shi de a realiza anumite produse intrun timp determinat. 5. (Popular) Posibilitate materiala; bani avere; p. ext. stare materiala (shi sociala). Nu cumva atzi vazut iapa mea paici?.. Miau furato hotzii. O sami moara copilashii de foame k alta nam putere sami cumpar. STANOIU C. I. 138. SHi neam gatit dupa puteri Cu lautari saducem fata Cu vin shi chef precum e data. COSHBUC P. I 241. Am facut shi eu un praznic dupa puterea mea. CREANGA P. 30. 6. (Popular) Punct culminant (sau central); deplinatate. V. toi miez. Se poarta citeodata k shi cum ar fi in puterea sanatatzii. SADOVEANU P. M. 17. Imparatul chiar in puterea noptzii se scoala radica toata curtea in picioare. CREANGA P. 101. In aceasta iarna puterea razboiului fiind in TZara Romineasca shi Moldova Ungaria rasufla putzin de mishcarile armelor. BALCESCU O. II 68. Fosta in puterea primaverii. TEODORESCU P. P. 486. ◊ Loc. adj. In (toata) puterea cuvintului = veritabil autentic in adevaratul intzeles al cuvintului pe deplin desavirshit. Odorescu era un baiat bun... poet in puterea cuvintului. MACEDONSKI O. III 87.