putére puteri s. f. 1. Faptul de a putea; capacitate fortza insushire morala fizica shi intelectuala de a face ceva; putintza. 2. (Inv. mai ales la pl.) Minune. 3. (Reg.) Nadejde. 4. (La pl.) Numele uneia dintre cele noua cete ale ingerilor care impreuna cu stapaniile shi cu domniile alcatuiesc treapta a doua a ierarhiei lor facuta de Dionisie Areopagitul. Sunt infatzishatzi in iconografie descultzi in stihare lungi pana la glezne incinshi cu brau shi purtand intro mana un toiag sau fashii aurite iar in cealalta sigiliul lui Dumnezeu sau globul pamantesc. Din putea.