LEGISLATÍV A legislativi e adj. Referitor la legi la legiferarea legilor la elaborarea shi la adoptarea lor. ◊ Organ legislativ (shi substantivat n.) = organ care are imputernicirea de a elabora shi a adopta legile. Putere legislativa = parte a puterii de stat care prin parlament realizeaza conducerea tzarii. Consiliu legislativ = consiliu care cerceteaza proiectele de lege shi contribuie la imbunatatzirea shi definitivarea lor. Din fr. législatif.

legislativ ~a [At: COD. TZIV. 1/13 / V: ~ghis~ / Pl: ~i ~e / E: fr législatif] 1 a Care se refera la legi (38) Si: (asr) legiuitor (5). 2 a Care se refera la elaborarea legilor (38) Si: (asr) legiuitor (6). 3 a Care se refera la adoptarea legilor (37) Si: (asr) legiuitor (7). 4 a (Is) Alegeri ~e Alegeri pentru desemnarea membrilor unui organ care are imputernicirea de a elabora shi de a adopta legi (37). 5 a (Is) Organ ~ Organ care are imputernicirea de a elabora shi de a adopta legi (37). 6 a (Is) Putere ~a Una dintre cele trei puteri in care se imparte puterea statului constitutzional care are atributzia de a elabora legi (37). 7 a (Is) Consiliu ~ Consiliu care cerceteaza proiectele de lege (37) shi contribuie la imbunatatzirea shi definitivarea lor. 8 sm Organ care are imputernicirea de a elabora shi de a adopta legi (37) Si: legislator (3).

LEGISLATÍV A legislativi e adj. Referitor la legi la legiferarea legilor la elaborarea shi la adoptarea lor. ◊ Organ legislativ = organ care are imputernicirea de a elabora shi a adopta legile. Putere legislativa = una dintre cele trei puteri in care se imparte puterea statului constitutzional care are atributzia de a face legi. Consiliu legislativ = consiliu care cerceteaza proiectele de lege shi contribuie la imbunatatzirea shi definitivarea lor. Din fr. législatif.

LEGISLATÍV A legislativi e adj. Referitor la legi la elaborarea sau la adoptarea lor. V. legiuitor. Tehnica legislativa. ◊ Organ legislativ = organ care are caderea de a adopta legile. Marea Adunare Natzionala este organul legislativ al Republicii Populare Romine. ▭ Putere legislativa = una din cele trei puteri in care se imparte puterea statului constitutzional burghez shi care are atributzia de a face legi. Consiliu legislativ = institutzie din regimul burghezomoshieresc care avea atributzia de a cerceta proiectele de legi pentru a contribui din punct de vedere tehnic la elaborarea lor.

LEGISLATÍV A adj. Care se refera la legi. ♦ Care face legi. ◊ Organ legislativ = organ care elaboreaza shi adopta legile. [Cf. fr. législatif].

LEGISLATÍV A adj. referitor la legiferare care legifereaza. ♦ putere ~a (shi s. n.) = una dintre cele trei puteri ale statului constitutzional avand atributzia de a elabora legi; organ ~ (shi s. n.) = organ al puterii de stat care elaboreaza shi adopta legile. (< fr. législatif)

LEGISLATÍV ~a (~i ~e) 1) Care tzine de legi; propriu legilor. 2) Care elaboreaza shi adopta legi; cu dreptul de a elabora shi a adopta legi. Organ ~. Putere ~a. /<fr. législatif

legislativ a. 1. care face legi: corp legislativ; 2. care e de natura legilor: masuri legislative.

*legislatív a adj. (lat. legislativus). Prin care se fac legĭ legĭuitor: corp legislativ. Relativ la lege: act legislativ. Care are drept sa faca legĭ: putere legislativa. Adv. Pe cale legislativa.

leghislativ ~a a vz legislativ

legislatív¹ adj. m. pl. legislatívi; f. legislatíva pl. legislatíve

*legislatív² s. n.

legislatív adj. m. pl. legislatívi; f. sg. legislatíva pl. legislatíve

LEGISLATÍV adj. s. (JUR.) 1. adj. legiuitor. (Organ ~.) 2. adj. v. parlamentar. 3. s. v. parlament.

LEGISLATIV adj. (JUR.) legiuitor. (Organ ~.)