CHÉIE chei s. f. 1. Obiect de metal care serveshte la incuierea sau descuierea unei broashte sau a unui lacat. ◊ Loc. adj. shi adv. La cheie = (despre locuintze uzine etc.) (care este) complet finisat bun pentru a fi dat in folosintza. Expr. A tzine (ceva sau pe cineva) sub cheie = a tzine (ceva sau pe cineva) incuiat. Cheia shi lacatul = totul; inceputul shi sfarshitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicatzie dezlegare solutzie. ◊ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care infatzisheaza transparent personaje sau fapte reale de oarecare notorietate. Cheie cu (sau de) cifru = sistem dupa care se inlocuiesc literele shi cifrele reale cu altele conventzionale pentru k textul sa nu fie intzeles de alte persoane. Pozitziecheie = pozitzie strategica economica etc. de importantza deosebita. 3. Unealta de metal cu care se strang sau se desfac shuruburile sau piulitzele. ◊ Cheie franceza (sau universala) = unealta de metal reglabila printrun dispozitiv cilindric cu ghivent astfel k intre falcile ei sa poata fi prins shi rasucit orice tip de shurub sau de piulitza. ♦ Mic instrument de metal cu care se intoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealta de metal sau de lemn cu care se intind coardele unor instrumente muzicale. 4. (Muz.) Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a indica pozitzia unei note de o anumita inaltzime shi prin aceasta a tuturor celorlalte note. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale ingusta lipsita de albie majora intre doi peretzi inaltzi shi abruptzi acolo unde apa raului intalnind roci compacte exercita o puternica eroziune in adancime. Cheile Turzii. 6. (In sintagma) Cheie de bolta (sau de arc) = boltzar de obicei decorat situat in punctul cel mai inalt al unei boltzi sau al unui arc avand rolul de a incheia constructzia shi de a sustzine celelalte boltzare; fig. element de baza care explica sau dezleaga o problema; baza. Lat. clavis.

cheie sf [At: HRONOGRAF (1650) ap. GCR / V: (inv) claie cle~ (Mun) chie (P: chie) ~iu / Pl: chei / E: ml clavis em] 1 Unealta de fier (sau de lemn) care se introduce in gaura unei incuietori (broashte sau lacat) spre a intoarce mecanismul cu care se inchide sau se deschide broasca sau lacatul. 2 (Is) Gaura sau (Mol) borta ~i Gaura prin care se introduce cheia (1). 3 (Pfm; ie) A fi ~ de biserica A fi fara gresheala Cf usha de biserica. 4 (Ie) A intoarce ~ia Ashi schimba atitudinea. 5 (Pfm; ie) A da ~ile pe mana cuiva Ai incredintza avutul. 6 (Is; dupa fr fausseclef) ~ falsa (sau mincinoasa) Cheie (1) fabricata cu ajutorul unui tipar luat dupa broasca sau ajustata pe forma broashtei. 7 (Fig) Element de baza fundamental. 8 (Cu valoare atributiva) Principal. 9 (Fig) Cale de acces (la ceva) prin care se poate explica un lucru intzelege o taina. 10 Secret sau formula cu care se dezleaga ceva prin care se explica ceva. 11 (La calcularea dobanzilor pe zile; is) ~ de interese Divizor fix numar obtzinut prin impartzirea numarului fundamental 36000 cu procentul. 12 Traducere liniara. 13 Secret sistem conventzional la cifrarea shi descifrarea corespondentzei (secrete). 14 (Ie) A avea ~ia unei depeshe (sau scrisori) cifrate A cunoashte sistemul conventzional care serveshte la descifrarea cuprinsului. 1516 (Top) Vale care sherpuieshte intre doi peretzi de stanca shi care deschide trecerea intro vale sau la shes intre doua tzari ori tzinuturi. 17 Stramtoare. 18 (Inv) Vama. 19 Diferite instrumente sau piese asemanatoare k forma sau k intrebuintzare cu cheia (1). 20 (La plug) Fier mic ashezat deasupra grindeiului intre veriga shi picior care se mishca cu ushurintza la dreapta sau la stanga shi care se pune intre dintzii pieptenului sau piciorului. 21 (La moara) Mic instrument (compus din trei cuie) legat de o sfoara care cand se goleshte coshul cade pe piatra de moara. 22 (La moara) Instrument care strange shurubul cu care se regleaza pozitzia pietrei. 23 (La masa dulgherului) Cui al shurubului sau rasucitorul. 24 (La teasc) Muterca. 25 Dintzar cu care se indreapta dintzii fierastraului. 26 (La navodul pescarilor; determinat de „navodului”) Cele doua franghii de care se leaga odgoanele care tzin aripile. 27 (Mec; determinat de „mecanica” sau „fixa” „patrata” „hexagonala” „dubla” „tubulara”) Unealta de metal cu care se rasucesc shuruburile sau piulitzele. 28 (Is ~ franceza sau universala) Unealta de fier (sau otzel) care printrun dispozitiv cilindric (cu filet) se poate mari sau micshora dupa dimensiunile shurubului sau piulitzei care trebuie so apuce (shi so rasuceasca). 29 (La robinet) Parte a robinetului care se intoarce spre al deschide sau al inchide. 30 (La ceas) Mic instrument cu care se intoarce resortul sau aratatoarele. 31 (Determinat de „de pian” „de tzambal” „de vioara”) Mic instrument (de metal sau de lemn) cu care se intind coardele pentru a le acorda. 32 (Tip) Instrument de fier cu care se intind coardele sau se strang shuruburile. 33 (Determinat de „de conserve”) Instrument cu care se deschid cutiile de conserve. 34 Dantelutza sau broderie de mana facuta cu crosheta sau cu acul cu care se unesc doua partzi la o imbracaminte de panza tzaraneasca (ie camasha) sau la o rufa de casa (fatza de masa perna shtergar) Si: cheitza. 35 (In ghicitori; uneori in forma cheiu) Ghizduri ale fantanii. 36 (In constructzii) Lemn gros ce leaga stalpii de shura la capetele de sus peste care apoi se bat vanturile. 37 (Dupa fr clef de voute; is) ~ de bolta (sau de arc) Piatra din mijloc care se reazema celelalte pietre ale unei boltituri. 38 (Fig; ias) Element de baza. 39 (Muz) Semn pus la inceputul portativului shi care dupa locul cel fixeaza notelor de pe o linie oarecare a portativului determina locul relativ al celorlalte note in scara muzicala. 40 (In artele martziale) Imobilizare (dureroasa) facuta mai ales pe articulatzii sau pe gat. 4142 (D. locuintze sau uzine etc.; ila; ilav) La ~ (Care este complet finisat bun pentru a fi dat in folosintza. 43 (Ie) A tzine (ceva sau pe cineva) sub ~ A tzine ceva (sau pe cineva) incuiat. 44 (Ie) ~a shi lacatul Totul. 45 (Iae) Inceputul shi sfarshitul. 46 (Fig) Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva Si: explicatzie dezlegare. 4748 (Is) Roman (sau povestire) cu ~ Roman (sau povestire) care infatzisheaza transparent personaje sau fapte reale de oarecare notorietate. 49 (Is) ~ cu cifru Sistem dupa care se inlocuiesc literele shi cifrele reale cu altele conventzionale. 50 (Is) Pozitzie ~ Pozitzie strategica economica etc. de importantza deosebita. 51 (Is) ~ de bolta (sau de arc) Boltzar decorat situat in punctul cel mai inalt al unei boltzi sau al unui arc avand rolul de a incheia constructzia shi de a sustzine celelalte boltzare. 52 (Fig) Element de baza care explica sau dezleaga o problema Si: baza.

CHÉIE chei s. f. 1. Obiect de metal care serveshte la incuierea sau descuierea unei broashte sau a unui lacat. ◊ Loc. adj. shi adv. La cheie = (despre locuintze uzine etc.) (care este) complet finisat bun pentru a fi dat in folosintza. ◊ Expr. A tzine (ceva sau pe cineva) sub cheie = a tzine (ceva sau pe cineva) incuiat. Cheia shi lacatul = totul; inceputul shi sfarshitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicatzie dezlegare. ◊ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care infatzisheaza transparent personaje sau fapte reale de oarecare notorietate. Cheie cu cifru = sistem dupa care se inlocuiesc literele shi cifrele reale cu altele conventzionale pentru k textul sa nu fie intzeles de alte persoane. Pozitziecheie = pozitzie strategica economica etc. de importantza deosebita. 3. Unealta de metal cu care se strang sau se desfac shuruburile sau piulitzele. ◊ Cheie franceza (sau universala) = unealta de metal reglabila printrun dispozitiv cilindric cu ghivent astfel k intre falcile ei sa poata fi prins shi rasucit orice tip de shurub sau de piulitza. ♦ Mic instrument de metal cu care se intoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealta de metal sau de lemn cu care se intind coardele unor instrumente muzicale. 4. (Muz.) Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a indica pozitzia unei note de o anumita inaltzime shi prin aceasta a tuturor celorlalte note. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale ingusta lipsita de albie majora intre doi peretzi inaltzi shi abruptzi acolo unde apa raului intalnind roci compacte exercita o puternica eroziune in adancime. Cheile Turzii. 6. (In sintagma) Cheie de bolta (sau de arc) = boltzar de obicei decorat situat in punctul cel mai inalt al unei boltzi sau al unui arc avand rolul de a incheia constructzia shi de a sustzine celelalte boltzare; fig. element de baza care explica sau dezleaga o problema; baza. Lat. clavis.

CHÉIE chei s. f. 1. Obiect de metal anume facut pentru a incuia shi a descuia o broasca sau un lacat. In fund din gaura unei chei izvora o atza de lumina. SADOVEANU O. I 434. Aruncau cu uncrop pe la tzitzinile ushii shi in borta cheii. CREANGA P. 250. Bate doamne pe lelea De ce sha pierdut cheia K ramas ladancuiata. JARNÍKBIRSEANU D. 424. ◊ Expr. A tzine (ceva sau pe cineva) sub cheie = a tzine incuiat. Cheia shi lacatul = totul; alfa shi omega inceputul shi sfirshitul. 2. Fig. Cale de urmat. Cheia crearii bazei economice a socialismului este industrializarea socialista. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 6 94. ◊ Expr. Intreprinderecheie = intreprindere de importantza deosebita in economia natzionala. Pozitziecheie = pozitzie strategica industriala economica etc. de importantza deosebita. Procedeu prin care se poate explica intzelege sau dezlega ceva; explicatzie dezlegare. Tovarashe care... zimbeshti... dind faptelor tilcuri shi tilcului chei... voi totzi tovarashii mei Sa nenfratzim voiniceshte puterile. DESHLIU34. Multzi din lectorii noshtri vor fi cautat cheia intimplarilor lui in lucrurile carel inconjurau. EMINESCU N. Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care infatzisheaza personaje shi fapte adevarate dar camuflate cu ajutorul fictziunii. ♦ Sistem conventzional de cifrare shi descifrare a corespondentzei secrete. Statutele scrise in cifre cu cheie erau pastrate la mine. GHICA S. 689. 4. Unealta de metal cu care se string sau se desfac shuruburile shi piulitzele. ◊ Cheie franceza (sau universala) = unealta de metal reglabila printrun dispozitiv cilindric cu ghivent astfel k intre falcile ei sa poata fi prins shurubul sau piulitza care trebuie sa le rasuceasca. ♦ Mic instrument de metal cu care se intoarce resortul ceasului sau diferite alte mecanisme (jucariimetronoame etc.). ♦ Mic instrument de metal sau de lemn cu care se intind coardele unor instrumente muzicale. 5. Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a fixa numele notelor shi gradul de inaltzime al sunetelor reprezentate prin acele note. Cele mai cunoscute chei sint cheia sol shi cheia fa. 6. (De obicei la pl.) Vale strimta intre doi peretzi inaltzi de stinca. Cheile Bicazului. Cheile Turzii. 7. (Termen de constructzie in expr.) Cheie de bolta sau (rar) cheia boltzilor = piatra din mijlocul unei boltzi care sustzine toate celelalte pietre; fig. element care se bazeaza intzelegerea sau dezlegarea unei probleme. A aparut oare in plastica noastra k tema esentziala omul omul nou? Acesta este miezul problemei aci sta cheia de bolta a intzelegerii problemei shi deci shi a felului in care ea trebuie rezolvata de artishtii noshtri plastici. CONTEMPORANUL S. II 1950 nr. 184 6/1. Numeroase ciubuce sau nervure... formau in jurul cheii boltzilor nishte largi rozete in forma de stele. ODOBESCU S. I 443.

CHÉIE chei s. f. 1. Obiect de metal servind la deschiderea sau inchiderea unei broashte sau a unui lacat. ◊ Expr. A tzine (ceva sau pe cineva) sub cheie = a tzine (ceva sau pe cineva) incuiat. Cheia shi lacatul = totul; inceputul shi sfarshitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicatzie dezlegare. ◊ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care infatzisheaza personaje sau fapte reale camuflate cu ajutorul fictziunii a simbolurilor. Pozitzie cheie = pozitzie strategica economica etc. de importantza deosebita. ♦ Sistem conventzional de cifrare shi de descifrare a corespondentzei secrete. 3. Unealta de metal cu care se strang sau se desfac shuruburile sau piulitzele. ◊ Cheie franceza (sau universala) = unealta de metal reglabila printrun dispozitiv cilindric cu ghivent astfel k intre falcile ei sa poata fi prins shi rasucit orice tip de shurub sau de piulitza. ♦ Mic instrument de metal cu care se intoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealta de metal sau de lemn cu care se intind coardele unor instrumente muzicale. 4. Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a fixa numele notelor shi gradul de inaltzime al sunetelor corespunzatoare. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale stramta intre doi peretzi inaltzi de stanca. Cheile Turzii. 6. (In expr.) Cheie de bolta = piatra din mijlocul unei boltzi care sustzine toate celelalte pietre; fig. element de baza care explica sau dezleaga o problema. Lat. clavis.

CHÉIE chei f. 1) Obiect de diferite forme care serveshte la incuiereadescuierea unui lacat sau a unei broashte. ◊ A da ~ile pe mana cuiva a incredintza cuiva averea. La ~ bun pentru a fi dat in exploatare; complet finisat. 2) Instrument cu care se strange ori se desface un shurub sau o piulitza. ~ universala. 3) muz. Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a indica pozitzia unei note. ~ famajor. 4) Unealta pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor. 5) Mic instrument cu care se rasuceshte resortul unui ceas sau al altor mecanisme. 6) fig. Procedeu prin care se poate solutziona ceva; explicatzie; dezlegare. ~ ia unui cifru. ◊ Pozitzie~ pozitzie de prima importantza (din punct de vedere strategic economic etc.). 7) pl. Vale ingusta intre doi muntzi abruptzi. 8): ~ de bolta a) piatra din mijlocul unei boltzi care asigura sprijinirea celorlalte pietre; b) element de baza care explica sau rezolva o problema. [Art. cheia; G.D. cheii; Sil. cheie] /<lat. clavis

cheie f. 1. unealta de fier spre a incuia shi descuia un lacat; 2. fig. punctul strategic cel mai insemnat dela granitza: Strasburgul era cheia Frantzei; 2. lucru prin a carui cunoashtere se pot intzelege altele: cheia shtiintzelor; 4. ce serva a deschide a monta shi demonta mashinile instrumentele; 5. Muz. semn care determina numele shi gradul de inaltzime al notelor pe o linie: cheia de sol. [Vechiu rom. chiae = lat. CLAVEM]. ║ pl. Chei 1. trecatoare stramta curmatura de munte: Cheile Argeshului; 2. peretzi de stanci negri in Bistritza.

chéĭe f. pl. cheĭ (lat. clavis; it. chiave pv. cat. clau fr. clef sp. llave pg. chave. V. clavicula clavir). Instrument de deschis shi inchis un lacat orĭ o broasca. Un fel de shurubelnitza care inshurubeaza apucind shurubu: cheĭe de ceasornic de bicicleta. Semn muzical care determina numele shi inaltzimea notelor: cheĭa sol cheĭa fa. La trompete (cornurĭ goarne) mecanizmu care impins cu mina modifica sunetu: corn cu cheĭ (saŭ cornet cu pistoane saŭ fligorn). Fig. Carte care te face sa pricepĭ alta carte cum ar fi o traducere. Punct foarte important: Strassburgu e cheĭa Franciiĭ. Cheĭe de bolta peatra din mijlocu bolteĭ shi care se reazama toate petrele fiind pusa cea din urma. Fig. Principiŭ baza: religiunea e cheĭa de bolta a ordiniĭ sociale.

chei¹ sn [At: GHICA S. 536 / V: cheu / E: fr quai] 1 TZarm al unui rau (intarit cu zid de piatra sau aparat prin parapet) avand scopul de a opri inundatziile. 2 (Pex) Strada dea lungul unui rau (intre tzarmurile raului shi case) Si: splai. 3 TZarm al unui port unde se incarca shi se descarca marfurile. 4 Platforma construita in lungul unei linii de cale ferata la inaltzimea pardoselei vagoanelor pentru a ushura incarcarea shi descarcarea lor.

chei² sn vz cheie

chie sf vz cheie

Turda f. 1. numit de Maghiari Torda shi de Sashi Thorenburg numele unui judetz ardelean (161.000 loc.) cu cap. Turda; 2. orash ardelenesc in valea Arieshului cap. judetzului Turda: 13.500 loc. mine de sare; 3. (Campia) shes pe malul stang al Arieshului unde fu omorit Mihaiu Viteazul (1601); 4. (Cheia) spre apus de Turda in Muntzii Apuseni taietura curmezisha a unei coaste de deal cu o privelishte minunata.

chéie s. f. art. chéia g.d. art. chéi; pl. chei

chéie s. f. art. chéia g.d. art. chéi; pl. chei

cheie

cheie chei.

CHÉIE s. v. acordor.

CHÉIE s. v. clarificare cordar deslushire elucidare explicare explicatzie intinzator lamurire limpezire precizare rezolvare solutzie solutzionare struna.

CHEIE s. (MUZ.) acordor. (~ pentru pian.)

cheie s. v. CLARIFICARE. CORDAR. DESLUSHIRE. ELUCIDARE. EXPLICARE. EXPLICATZIE. INTINZATOR. LAMURIRE. LIMPEZIRE. PRECIZARE. REZOLVARE. SOLUTZIE. SOLUTZIONARE. STRUNA.

CHEI s. pl. (GEOGR.) defileu stramtoare (pop.) strunga (inv.) spartura stramtura. (~le Bicazului.)

CHEI s. pl. (GEOGR.) defileu strimtoare (pop.) strunga (inv.) spartura strimtura.

chéie (chéi) s. f. 1. Obiect de metal care serveshte la incuierea sau deschiderea unei broashte. 2. Robinet. 3. Cuvint shablon. 4. Deschizator de conserve. 5. Crosheta (pentru incheiat nasturii). 6. Acordor persoana care se ocupa cu acordarea unor instrumente muzicale. 7. La instrumentele muzicale de vint valvula. 8. Piatra situata in punctul cel mai inalt al unei boltzi. 9. Explicatzie dezlegare. 10. Baza piatra unghiulara. 11. Dantela. 12. (Pl.) Defileu vale ingusta intre doi peretzi inaltzi trecatoare. Mr. cl’aie megl. cl’eili. Lat. clavem (Pushcariu 352; CandreaDens. 324; REW 1981; DAR); cf. it. chiave (lec. chié) prov. cat. clau fr. clé sp. llave port. chave. Pentru acceptzia „defileu” cf. sard. keia care pare totushi de origine preromana (cf. Wagner 294) pe linga faptul k exista o anomalie in fonetismul sau (lat. cl ar fi dat cr in sard.); der. din gr. ϰεία propusa de Atzori 95 nu pare posibila pentru rom. Der. cheitza s. f. (cheie mica; dantela; obiect care prinde); cheier s. m. (fabricant de chei; portchei) care CandreaDens. 325 il deriva de la alt. clavārius shi Pascu Beiträge 15 de la *claviarius. Cf. cheotoare incheia descheia.

cheie (it. chiave; fr. clef sau clé; germ. Schlüssel; engl. key) semn conventzional plasat la inceputul portativului* care determina numirea sunetelor de diferite inaltzimi (2). C. au aparut din necesitatea fixarii precise a sunetelor pe portativ. La inceput sau folosit linii de culori diferite (Guido d’Arezzo) apoi literele g* c* f* din care sa dedus semnul grafic c. Acest semn se asheaza intotdeauna pe o linie a portativului conferind sunetului de pe acea linie numele respectivei c. Cele trei chei cunoscute; c. sol pentru registrul (1) acut; c. do pentru registrul mediu; c. fa pentru registrul grav. V. chiavetta; marturie.

chéie chei s. f. Vale ingusta defileu stramtoare. ♦ (top.) Cheile Tatarului rezervatzie geologica in Valea Brazilor pe Platoul Vulcanic Maramureshean (Muntzii Ignish) la altitudine de 850 m avand o suprafatza de 15 ha shi o lungime de 07 km. Reprezinta un defileu sapat in roci vulcanice dure (Timur 2007: 65); Cheia mlashtina situata la o altitudine de 980 m pe un afluent de stanga al Vaii Cheia in hotarul loc. Sat SHugatag (Timur 2007: 51; Ardelean Beresh 200: 35). Lat. clavis „cheie zavor” (Scriban DLRM DEX MDA).

CHEILE BICAZULUI v. Bicaz (2).

CHEILE TURZII v. Turda (1).

SEMENICCHEILE CARASHULUI parc natzional (36.665 ha) din jud. CarashSeverin care cuprinde partea centrala a mtzilor Semenic shi o mare parte din mtzii Aninei intinzanduse in E pana la cumpana de ape dintre Nera shi Timish iar in V pana la limita cu localitatzile Anina Garlishte Carashova shi Doman. Include shi rezervatziile naturale Izvoarele Nerei Izvoarele Carashului Cheile Carashului shi Cheile Garlishtei k shi o serie de peshteri dintre care sunt declarate rezervatzii speologice peshterile Comarnic (prin care trece paraul Ponicova) Buhui Popovatz shi Peshtera Rasuflatoarei. Vegetatzie abundenta indeosebi frumoase paduri de fag sau de fag cu brad iar in chei shi pe micile masive calcaroase din mtzii Aninei tufarishuri de carpinitza liliac mojdrean shi scumpie shi vegetatzie de stancarie cuprinzand shi o serie de raritatzi floristice.

a face (cuiva) cheie expr. (intl.) a intinde o cursa (cuiva).

a tzine (ceva) sub cheie expr. a pazi (ceva); a pastra (ceva) cu mare grija.

cheia shi lacatul expr. inceputul shi sfarshitul.

cheie cu barba expr. (intl.) adevar.

o cheie doua chei expr. (glum.) O.K. in regula.