CHÉIE chei f. 1) Obiect de diferite forme care serveshte la incuiereadescuierea unui lacat sau a unei broashte. ◊ A da ~ile pe mana cuiva a incredintza cuiva averea. La ~ bun pentru a fi dat in exploatare; complet finisat. 2) Instrument cu care se strange ori se desface un shurub sau o piulitza. ~ universala. 3) muz. Semn conventzional pus la inceputul portativului pentru a indica pozitzia unei note. ~ famajor. 4) Unealta pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor. 5) Mic instrument cu care se rasuceshte resortul unui ceas sau al altor mecanisme. 6) fig. Procedeu prin care se poate solutziona ceva; explicatzie; dezlegare. ~ ia unui cifru. ◊ Pozitzie~ pozitzie de prima importantza (din punct de vedere strategic economic etc.). 7) pl. Vale ingusta intre doi muntzi abruptzi. 8): ~ de bolta a) piatra din mijlocul unei boltzi care asigura sprijinirea celorlalte pietre; b) element de baza care explica sau rezolva o problema. [Art. cheia; G.D. cheii; Sil. cheie] /<lat. clavis