dezlegare sf [At: (a. 1618) GCR I 52/21 / V: (inv) ~lig~ diz~ / S shi: desl~ / Pl: ~gari / E: dezlega] 1 Desfacere din legatura care imobilizeaza Si: dezlegat¹ (1) eliberare (inv) slobozire (inv) dezlegamant (1) dezlegatura. 2 (Inv) Divortz. 3 Scoatere din stransoare din legatura Si: dezlegat¹ (3) dezlegamant (3). 4 Deschidere a unei pungi a unui sac etc. legat la capat dezlegat¹ (4) dezlegamant (4). 5 Anihilare (a unei vraji a unui blestem etc.) Si: dezlegat¹ (5) dezlegamant (5). 6 (Inv; ccr) Mantuire. 7 Abolire a unei obligatzii (sau datorii) Si: absolvire dezlegat¹ (7) dezlegamant (7) scutire (reg) dezleganie (1) dezlegatura. 8 (Ivr) Act de dezlegare (7) Si: dezlegat¹ (8) dezlegamant (8). 9 Permisiune (de a ieshi din anumite prescriptzii) Si: dezlegat¹ (9) dezlegamant (9) incuviintzare voie (reg) dezlegamant. 10 (In practicile religioase) Permisiune data de biserica privitoare la consumarea anumitor alimente interzise in perioada postului Si: dezlegat¹ (10) dezlegamant (10). 11 (Reg) Descantec pentru declansharea ploilor Si: dezlegat¹(11) dezlegamant (11). 12 Clarificare a unor situatzii etc. Si: dezlegat¹ (12) dezlegamant (12) elucidare rezolvare dezlegamant (inv) dezlegatura. 13 (Mat; ccr) Solutzie a unei probleme Si: raspuns rezultat. 14 (Spc) Aflare a semnificatziei unei ghicitori enigme taine etc. Si: dezlegat¹ (13) dezlegamant (13). 15 Intzelegere a sensului obscur sau dificil al unor cuvinte Si: descifrare dezlegat¹ (14) dezlegamant (14). 16 (Ivr) Anulare (a unei hotarari legi etc.). modificata

DEZLEGÁRE dezlegari s. f. Actziunea de a dezlega shi rezultatul ei. 1. Aflarea intzelesului (unei probleme al unei enigme etc.); rezolvare solutzionare descifrare solutzie. Incearca shi gaseshte macar domniata care ai mintea limpede o dezlegare problemei. SADOVEANU Z. C. 300. Examina grabnic celelalte scrisori shi hirtiile dispuse spre dezlegare. GALACTION O. I 385. Dute in camera dtale shitzi promit eu k intro jumatate de ora ai dezlegarea enigmei acesteia care te roade pina la os. CAMIL PETRESCU T. III 56. Nu se exprima niciodata clar ci parca tot spunea ghicitori shi un fel de ghicitori ce nau dezlegare. GHEREA ST. CR. II 55. 2. Ingaduire permisiune voie. Nimeni nu va da dezlegare sa reincepetzi pescuitul fara cuvintul meu. DAVIDOGLU O. 128. Unul totushi mia adus shtirea buna k ai gasit putintza shi dezlegare sa intri in Iashi. SADOVEANU Z. C. 151. Cu privire la raportul dv... cerindune dezlegare despre chipul cum trebuie sa urmatzi... sintetzi invitat sa va conformatzi intocmai cu legea. MACEDONSKI O. III 78. ♦ (In basme shi superstitzii) Nimicire desfacere (a unei vraji). A fost k o dezlegare de vraja. Valea sa deschis deodata cu sclipet de arme de coifuri de scuturi in soare. C. PETRESCU R. DR. 3. ♦ (In conceptzia mistica creshtina adesea urmat de determinari introduse prin prep. «de») Iertare absolvire de pacate sau de gresheli ingaduire permisiune de a trece peste anumite prescriptzii; rugaciune rostita in acest scop. Dezlegare de pacate. ▭ Toamna sint pomeni multe shi dezlegari de sarindare. STANOIU C. I 29. 3. Desfacere a unei legaturi eliberare dintro strinsoare. Dezlegarea lantzului.

dezlegáre s. f. g.d. art. dezlegắrii; pl. dezlegắri

dezlegáre s. f. g.d. art. dezlegarii; pl. dezlegari

DEZLEGÁRE s. 1. desfacere. (~ unui pachet.) 2. v. deznodare. 3. v. lamurire. 4. v. rezolvare. 5. v. iertare.

DEZLEGARE s. 1. desfacere (~ unui pachet.) 2. deznodare. (~ unui nod de la sfoara.) 3. clarificare deslushire elucidare explicare explicatzie lamurire limpezire precizare rezolvare solutzie solutzionare (inv.) pliroforie raspicare (fig.) cheie discilcire. (~ unei probleme.) 4. (MAT.; concr.) raspuns rezultat solutzie. (~ unei probleme.) 5. (BIS.) iertare pocaintza (inv.) pocaianie. (~ de pacate.)

Dezlegare ≠ legare