iertare sf [At: MINEIUL (1776) 43 ²/2 Pl: ~tari / E: ierta] 1 (Inv) Eliberare a cuiva din robie Si: (inv) iertaciune (1) (rar) iertat¹ (1). 2 (Pex) Eliberare a cuiva de ceva Si: (inv) iertaciune (2) (rar) iertat¹ (2). 3 (Spc; inv) Scutire de serviciul militar Si: (inv) iertaciune (3) (rar) iertat¹ (3). 4 Scapare a cuiva de ceva Si: (inv) iertaciune (4) (rar) iertat¹ (4). 5 Dispensare a cuiva de o sarcina Si: (inv) iertaciune (5) (rar) iertat¹ (5). 6 Scadere a unei partzi din datoria cuiva Si: (inv) iertaciune (6) (rar) iertat¹ (6). 7 Dezlegare a cuiva de un juramant o fagaduiala Si: (inv) iertaciune (7) (rar) iertat¹ (7). 8 Incetare a urmaririi cuiva Si: (inv) iertaciune (8) (rar) iertat¹ (8). 9 Permisiune acordata cuiva de a face ceva Si: (inv) iertaciune (9) (rar) iertat¹ (9). 10 Posibilitate de a face ceva Si: (inv) iertaciune (10) (rar) iertat¹ (10). 11 Predestinare de a face ceva Si: (inv) iertaciune (11) (rar) iertat¹ (11). 12 Renuntzare la pedepsirea cuiva pentru o vina Si: (inv) iertaciune (12). (rar) iertat¹ (12). 13 Trecere cu vederea a greshelilor cuiva Si: (inv) iertaciune (13) (rar) iertat¹ (13). 14 Acordare a mantuirii de catre divinitate cuiva care a greshit shi apoi sa pocait Si: (inv) iertaciune (14) (rar) iertat¹ (14). 15 Scuza. 16 (Ie) A se ruga de ~ Ashi cere scuze. 17 (SHie sa am ~ sa avem ~) Exprimare politicoasa prin care se capteaza bunavointza interlocutorului inaintea unei replici sau a unei rugamintzi Si: (inv) sa avem iertaciune (16). 18 Impacare cu cineva intrun moment solemn Si: (inv) iertaciune (17). 19 (Inv) Sarutare la despartzire Si: (inv) iertaciune (18). 20 (Inv) Ramasbun inainte de a parasi pe cineva Si: (inv) iertaciune (19). 21 (Inv) Renuntzare la un obicei Si: (inv) iertaciune (20). corectata

IERTÁRE (2) iertari; s. f. 1. (Mai ales in legatura cu verbul «a cere») Actziunea de a ierta; scutire de pedeapsa. Se adusera fratzii inaintea imparatului cari detera in genuchi shi cerura iertare de la fratele cel mai mic. ISPIRESCU L. 305. Despot de moarte ai iertare Dar tu la minastire pe viatzai fi inchis. ALECSANDRI T. II 193. Cereau k sa se hotarasca... cum sa se poarte cu acei nobili din Ardeal care fugisera shi acum cereau iertare voind a se intoarce inapoi. BALCESCU O. II 271. 2. Scuza. Itzi cer o mie de iertari. NEGRUZZI S. I 47. Expr. Sa avem iertare = a) sa ne scuzatzi. Sa avem iertare stapine! Apa era bihlita shi neam fi putut bolnavi. CREANGA P. 204; b) (formula cu care contrazici pe cineva) ba sa ma iertzi!

IERTÁRE ~ari f. Exprimare a regretului (fatza de cineva) pentru o gresheala involuntara; scuza. A cere ~. ◊ Sa am (avem) ~! a) sa nu va suparatzi; sa ma scuzatzi!; b) nu sunt (suntem) de acord. /v. a (se) ierta

iertare f. fapta de a ierta. ║ int. gratzie!

ĭertáre f. pl. arĭ. Actziunea de a ĭerta. A cere ĭertare a cere gratzie scuza. Ĭertare! (subintz. damĭ cer) ĭartama scuzama!

iertáre s. f. g.d. art. iertắrii; pl. iertắri

iertáre s. f. (sil. ier) g.d. art. iertarii; pl. iertari

iert iarta 3 iertat prt. iertare inf. s.

IERTÁRE s. interj. 1. s. v. absolvire. 2. s. (BIS.) dezlegare pocaintza (inv.) pocaianie. (~ de pacate.) 3. s. v. scuza. 4. s. indulgentza indurare ingaduintza milostivire (livr.) clementza. (Cere cu umilintza ~.) 5. interj. indurare! (inv.) aman!

IERTARE s. interj. 1. s. absolvire crutzare scutire. (~ cuiva de o pedeapsa de o obligatzie.) 2. s. (BIS.) dezlegare pocaintza (inv.) pocaianie. (~ de pacate.) 3. s. scuza (pop.) iertaciune (inv.) pardon. (A cere ~.) 4. s. indulgentza indurare ingaduintza milostivire (livr.) clementza. (Cere cu umilintza ~.) 5. interj. indurare! (inv.) aman!

IERTARE. Subst. Iertare iertat iertaciune (inv. shi pop.) indurare remisiune (livr.) crutzare; ingaduintza ingaduiala ingaduire indulgentza clementza (livr.) tolerantza tolerare. intzelegere induioshare mila milutza (dim.pop.) milostenie (inv.) miluire milostivire milosirdie (inv.) imbunare induplecare. Bunatate blindetze generozitate omenie omenire (inv.) bunavointza cumsecadenie marinimie larghetze caritate umanitate umanitarism tolerantism filantropie. Scuza pasuire pasuiala ragaz ingaduintza (fam. rar) aminare rabdare. Scutire absolvire pardon (inv.) dezvinovatzire dezvinuire (rar) disculpare; amnistiere amnistie gratziere achitare reabilitare. Tolerant binevoitor umanitarist filantrop. Adj. Iertator ingaduitor indurator crutzator (rar) indulgent clement (livr.) tolerant intzelegator rabdator. Bun blind generos omenos de omenie omenit (inv.) uman binevoitor cumsecade de treaba culant amabil larg (fig.) marinimos umanitar caritabil filantropic; milos milostiv. Scuzabil tolerabil admisibil suportabil acceptabil. Amnistiabil. Reabilitat. Vb. A ierta a se indura a crutza; a tolera a ingadui a fi ingaduitor a fi indulgent a trece cu vederea a fi clement a fi tolerant a da dovada de marinimie a avea inima mare. A intzelege a da dovada de intzelegere a avea intzelegere a se induiosha a se indupleca a se imbuna a se milostivi ai fi mila a milui (inv.). A scuza a gasi scuze; a pasui a da ragaz a amina. A achita a scuti a pardona (inv.) a absolvi a lasa in pace a lasa (pe cineva) in plata Domnului (a lui Dumnezeu) a disculpa a dezvinovatzi a dezvinui (rar); a amnistia a gratzia a reabilita. Adv. Cu iertare cu ingaduintza cu indurare; cu duhul blindetzii; cu bunatate cu intzelegere. V. bunatate mila omenie.