TRÉCE trec vb. III. I. 1. Intranz. A merge fara a se opri printrun anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva a strabate un loc fara a se opri ashi urma drumul a fi in trecere pe undeva. ◊ Expr. A trecut baba cu colacii = e prea tarziu nai prins momentul ai scapat ocazia. ♦ A merge randuriranduri formand un convoi o coloana; a se succeda a se perinda. ◊ Expr. (Tranz.) A trece in revista = a) a inspecta trupele adunate in acest scop (intro anumita formatzie); b) a lua in consideratzie fapte evenimente in succesiunea shi desfashurarea lor. 2. Intranz. A merge intro anumita directzie spre o anumita tzinta cu un anumit scop. ♦ (Despre ape curgatoare despre drumuri shosele etc.) A avea cursul sau traseul prin... 3. Intranz. A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva a face o (scurta) vizita cuiva. 4. Tranz. (Pop.) A ocoli. ◊ Expr. A trece cu vederea = a) a nu lua in seama (pe cineva sau ceva) a nu da importantza cuvenita a neglija a omite; b) a nu lua ceva in nume de rau a nu tzine seama de...; a ierta a uita. 5. Intranz. (Adesea fig.) A depashi a merge mai departe de... a lasa in urma. 6. Tranz. A sari a pashi peste un obstacol peste o bariera pentru a ajunge dincolo sau de cealalta parte. ◊ Expr. A trece hopul = a scapa de o greutate de o primejdie. Nu zi hop pana nu treci shantzul = nu te lauda prea devreme cu o izbanda inca nesigura. ♦ A strabate un drum dea curmezishul; a traversa. ♦ Intranz. A pashi peste cineva sau ceva calcand in picioare zdrobind. ◊ Expr. A trece peste cineva = a desconsidera a dispretzui pe cineva. 7. Tranz. A transporta (dincolo de... sau peste...). 8. Tranz. A atinge un corp un obiect cu o mishcare ushoara de alunecare pe suprafatza lui. ◊ Expr. (Intranz.) A trece cu buretele peste ceva = a da uitarii ceva a ierta greshelile cuiva. 9. Tranz. A petrece prin... peste... pe dupa... 10. Intranz. A se duce intralt loc a merge dintrun loc in altul; a schimba un loc cu altul. ◊ Expr. A trece la cineva sau in randurile cuiva (sau a ceva) ori de partea cuiva = a se ralia la ceva (sau cu cineva). ♦ Fig. (Determinat prin „in cealalta lume” „din lume” „din viatza” etc.) A muri. ♦ A schimba o stare cu alta o lucrare sau o actziune cu alta. 11. Intranz. A ajunge la... a fi transmis (din mana in mana de la unul la altul din om in om) pana la... ♦ Tranz. A da a transmite ceva. 12. Intranz. Ashi indrepta atentzia spre o noua indeletnicire spre un nou camp de activitate; a incepe sa se ocupe cu altceva a se apuca de altceva. ◊ Expr. A trece la fapte = a actziona. 13. Tranz. A introduce a inregistra a inscrie (intrun registru intro rubrica intro clasificare); a repartiza pe cineva undeva. ♦ A inscrie un bun pe numele cuiva. 14. Tranz. A sustzine cu succes un examen; a declara reushit admis; a fi promovat intro clasa superioara. II. 1. Intranz. shi tranz. A parcurge un drum sau un spatziu limitat ingust. ◊ Expr. Ai trece cuiva printre degete se spune cand cineva lasa sai scape ceva cand pierde ceva. Ii trec multzi bani prin maini se spune cand cineva cheltuieshte fara socoteala cand risipeshte bani multzi. ♦ Tranz. A supune unei operatzii de filtrare de cernere de strecurare. ♦ Intranz. A strabate greu un spatziu ingust ashi face drum (cu greu) printrun spatziu ingust; a razbate. ◊ Expr. A trece k un caine prin apa = a nu se alege (din viatza din shcoala etc.) cu nicio experientza cu nicio invatzatura. A trece prin foc shi prin apa = a indura multe nevoi shi necazuri a razbate prin multe greutatzi. (Tranz.) A trece pe cineva prin toate apele = a ponegri a calomnia pe cineva. 2. Intranz. Fig. A avea de suferit de indurat; a fi supus la... 3. Intranz. A ieshi de partea cealalta (facand o spartura o taietura o deschizatura); a strapunge. ◊ Expr. A trece (pe cineva) pe sub ascutzishul sabiei (sau sub sabie sub palosh) = a omori. ♦ (Rar; despre agentzi fizici sau chimici; cu determinari introduse prin prep. „prin”) A patrunde in intregime prin... 4. Tranz. (Despre anumite stari fiziologice) A cuprinde a copleshi pe cineva (fara a putea fi oprit). III. 1. Intranz. (Despre unitatzi de timp) A se scurge a se desfashura (apropiinduse de sfarshit). ◊ Expr. Mai trece ce mai trece... = dupa o bucata de vreme... dupa un timp (nu prea lung). Nu e timpul trecut (sau vremea trecuta) = nu e prea tarziu mai e timp. ♦ Refl. A lua sfarshit; a nu mai fi actual. 2. Intranz. A disparea a pieri (dupa o bucata de vreme). ♦ (Despre suferintze necazuri boli etc.) A inceta sa mai existe sa se mai faca simtzit sa mai actzioneze. 3. Tranz. A petrece un timp o epoca din viatza. ◊ Expr. Ashi trece vremea = ashi folosi vremea fara rost. Ashi trece din vreme = ashi petrece timpul mai ushor mai repede. ♦ Refl. (Inv.) A se intampla a se petrece. 4. Intranz. A depashi o anumita varsta o anumita limita de timp. 5. Refl. Ashi pierde vigoarea fragezimea tineretzii; a imbatrani. ♦ (Despre fructe) A fi prea copt. ♦ (Despre plante) A se veshteji a se stinge. 6. Refl. (Despre anumite materiale) A se consuma. IV. Intranz. A fi mai mare sau mai mult decat o anumita marime valoare cantitate; a depashi. ◊ Expr. Treaca de la mine (sau de la tine etc.) se spune cand se face o concesie. ♦ A ajunge pana dincolo de... ♦ Tranz. (Inv. shi reg.) A depashi limita obishnuita normala. ◊ Expr. (Refl.; pop.) A se trece din pahare (sau din baut) = a bea prea mult; a se ametzi de bautura. (Refl.) A se trece cu firea = a lua lucrurile prea in serios; a se emotziona. A trece masura = a exagera. V. 1. Refl. (Pop.; in forma negativa) A nu putea fi luat in seama; a nu avea crezare a nu avea trecere. ♦ Tranz. A nu ierta a nu ingadui. 2. Intranz. A fi considerat... a fi luat drept... 3. Intranz. (Rar) A se transforma a se preface in... Lat. traicere.

trece [At: (a. 1521) HURMUZAKI XI 843 / Pzi: trec; Mp 4 (inv) trecum / E: ml traicere] 1 vi (Determinat de „dincolo” „de cealalta parte” etc. sau de substantive introduse prin pp „peste”) A merge dincolo sau de cealalta parte a unui loc (strabatandul dea curmezishul). 23 vti A depashi un obstacol (apa muntzi ziduri etc.) pentrua ajunge de cealalta parte. 4 vt (Pop; ie) Darea ~ marea Cu bani se poate face orice. 5 vt (Pfm; ie) A ~ hopul (sau garla) A scapa de o greutate de o primejdie. 6 vt (Pfm; ie) Nu zi hop pana nu ~ci shantzul Nu te lauda prea devreme cu o izbanda inca nesigura. 7 vt (Pop; ie) A ~ marile negre A pleca departe fara intentzia de a se mai intoarce. 8 vt (Olt; ie) A ~ (pe cineva) Oltul (sau Dunarea) A certa (pe cineva) foarte rau. 9 vt (Pop; ie) A ~ orice hotare A depashi orice limite. 10 vt (Fam; ie) A ~ pragul casei sau ai ~ (cuiva) pragul A intra in casa cuiva. 11 vt (C. i. un drum) A traversa (2). 12 vi (Cu determinari introduse prin pp „peste” „pe”) A pashi peste cineva sau ceva (calcand in picioare zdrobind). 13 vi (Ie) A ~ peste... A nu da atentzie Si: a desconsidera a ignora. 14 vi (Ie) A ~ peste cadavre A fi lipsit de scrupule in atingerea scopului. 15 vi (Urmat de determinari locale introduse mai ales prin pp „in” „din” „in”) A se duce intralt loc. 16 vi (Ie) A ~ la (sau inv cu) cineva sau in randurile cuiva (sau a ceva) ori de (sau inv in) partea cuiva A se alatura cuiva (sau la ceva). 17 vi (Ie) A ~ la inamic (sau la dushman) sau (inv) a ~ in partea vrajmashului A se coaliza cu dushmanul. 18 vt (Ie) A ~ pe planul al doilea A fi considerat k avand o importantza secundara. 19 vt (Ie) A ~ (ceva) pe curat A copia ceva fara gresheli sau corecturi pe alta foaie sau pe alt caiet Si: a transcrie (2). 20 vi (Fig; determinat prin „din viatza” „din lume”; shie a ~ in cealalta lume sau in neant in nefiintza la Domnul la cele veshnice) A muri¹. 21 vt A transporta (dincolo de...). 22 vt A face sa ajunga (de la unul la altul) pana la... Si: a da a inmana a preda a remite a transmite (1). 23 vi (Ie) A ~ din mana in mana A ajunge pe rand de la unul la altul din stapanirea unuia in stapanirea altuia. 24 vi (D. bani fonduri; ie) Ai (cuiva) prin mana (sau prin maini) Ai administra. 25 vi (D. probleme afaceri treburi; iae) A fi de competentza cuiva. 26 vi (Ie) Ii trec multzi bani prin maini Se spune cand cineva risipeshte bani multzi. 27 vi A intra din posesia de sub jurisdictzia sau din administrarea cuiva in cea a altcuiva. 28 vi (D. abstracte; cu determinari introduse prin pp „asupra” „la” inv „spre”) A se transmite (3). 29 vi (Ie) A ~ din generatzie in generatzie (sau din tata in fiu) A se transmite din generatzie in generatzie sau din tata in fiu. 30 vi (Pfm; ie) A ~ din gura in gura A se transmite prin traditzie orala de la om la om. 31 vi (Pfm; ie) A ~ din ureche in ureche A se transmite de la unul la altul prin viu grai. 32 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) din gura in gura k cainii prin tarbaceala Se spune despre cineva care este barfit ponegrit pe rand de mai multe persoane. 33 vi (D. boli) A se transmite (10). 34 vi (D. averi proprietatzi etc.) A face sa revina cuiva Si: a da a lasa a transmite (5). 35 vi (D. acte cereri) A fi dat cuiva spre rezolvare. 36 vi (Urmat de determinari locale sau finale introduse mai ales prin pp „spre” „la”) A inainta intro anumita directzie spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. 37 vi (D. muntzi rauri) A urma o anumita directzie. 38 vi (Udp „la”) Ashi indrepta atentzia spre o noua indeletnicire spre un nou domeniu spre un nou camp de activitate. 39 vi (ie) A ~ la actziune (sau la fapte sau de la vorbe la fapte) A intreprinde o actziune o fapta Si: a actziona. 40 vi (ie) A ~ la ordinea zilei A lua in discutzie problemele inscrise pe ordinea de zi a unei adunari. 41 vi (Mai ales urmat de determinari in care alterneaza „de la” cu „la” sau „din” cu „in”) A schimba o stare o situatzie un sentiment o atitudine o idee o preocupare etc. cu alta. 42 vt (Ie) A ~ in rezerva A integra (pe cineva) in cadrele de rezerva ale armatei. 43 vi (Udp „in” rar „la”) A se transforma (1). 44 vi (Urmat de determinari locale introduse mai ales prin pp „pe la”) A se abate pe undeva sau pe la cineva. 45 vt (Ivp) A ocoli. 46 vt (Fa; ie) A ~ cu vederea A nu lua ceva in nume de rau Si: a ierta a uita. 47 vt (Fam; iae; shi inv ie a ~ cu ochii) A nu lua in seama (pe cineva sau ceva) Si: a desconsidera a nesocoti. 48 vt (Fam; ie) A ~ (pe cineva sau ceva) sub tacere (sau inv cu tacerea) A lasa la o parte in mod intentzionat. 49 vt (Inv; ie) A ~ cu condeiul A nu pomeni in scris. 50 vt (Inv; ilv) A ~ cu pomenirea A nu mentziona. 51 vt (Inv; ilv) A ~ cu uitarea A uita. 52 vt (Inv; ilv) A ~ cu auzirea (sau cu auzul) A nu asculta. 53 vi (Inv; ie) Ai ~ (cuiva ceva) din vedere Ai scapa cuiva ceva din vedere Si: a omite. 54 vt (Inv) A nu se ocupa de cineva sau de ceva Si: a abandona. 55 vt (Inv; c. i. de obicei o rugaminte o cerere) A nu lua in considerare Si: a neglija a nesocoti. 56 vt (inv; c. i. o dispozitzie o porunca o lege etc.) A nu respecta. 57 vt (ivp) A lasa la o parte Si: a omite. 58 vt (Bis; inv; c. i. gresheli pacate etc.) A ierta. 59 vt (C. i. un examen o clasa) A sustzine cu succes Si: a promova. 60 vt (C. i. un elev) A declara reushit la un examen promovat la o materie absolvent al unei clase Si: a promova. 61 vi A inainta in treptele invatzamantului promovand intro clasa superioara intrun an de invatzamant superior. 62 vt A face fatza cu bine unei probe (dificile) unei incercari unei verificari. 63 vt (Udp „in” sau inv „la”; c. i. un act o petitzie o socoteala etc.) A inscrie intrun registru Si: a inregistra. 64 vt (C. i. numele cuiva) A introduce intro rubrica intrun catalog etc. Si: a inmatricula a inscrie. 65 vt (C. i. informatzii date etc.) A insemna in ceva Si: a nota. 66 vt A copia ceva Si: a transcrie (1). 67 vt (ie) A ~ in (sau inv la) cont ori pop a ~ la (sau inv in) socoteala A inscrie la rubrica datoriilor. 68 vt (iae) A introduce in nota de plata suma pentru o alta consumatzie. 69 vt (Fam; ie) A (pe cineva sau ceva) la (sau in) condica (sau pfm catastif) A tzine minte faptele cuiva in vederea unei razbunari a unei pedepse etc. ulterioare. 70 vt (C. i. imobile bunuri materiale etc.) A inscrie pe numele cuiva care este desemnat k moshtenitor. 71 vt A repartiza pe cineva undeva. 72 vi (D. persoane vehicule) A merge fara a se opri (printrun anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva pe langa cineva sau ceva). 73 vi (Pop; ie) ~ k pe langa o moara pustie Se spune despre cineva care trece pe langa o casa cunoscuta fara sa intre sau pe langa o persoana cunoscuta fara sa o salute. 74 vi (Pop; ie) A ~ecut baba cu colacii (rar colacul) A fi prea tarziu momentul oportun fiind pierdut. 75 vi (Ie) A ~ neobservat A nu fi remarcat. 76 vi (Reg; ie) A ~ in treaba Ashi vedea de treaba. 77 vi (Pfm; ie) A nui ~ (cuiva) pe dinainte A avea mare respect sau consideratzie fatza de cineva. 78 vi (Pfm; ie) Nui ~ nimeni pe dinainte Se spune despre cineva care nu se lasa intrecut depashit. 79 vi (Fam; ie) A ~ inainte A continua ceva. 80 vz (Fam;iae) A aborda alt subiect. 81 vi (Pfm; ie) Ai(cuiva) pe la (sau pe langa) nas A scapa ocazia. 82 vi (Pop; ie) A ~ecut de mult peacolo Se spune despre cineva care are multa experientza. 83 vt (Ie) A~in revista A lua in consideratzie fapte evenimente in succesiunea shi in desfashurarea lor. 84 vt (Iae) A inspecta trapele adunate in acest scop (intro anumita formatzie). 85 vi A merge unul dupa altul formand un convoi o coloana Si: a se perinda a se succeda. 86 vi (D. vehicule cu rata fixa) A merge pe linia pe traseul obishnuit. 87 vi (D. vehicule cu rata fixa) A sosi shi a pleca din statzie. 88 vi (D. dramuri shosele) A avea traseul prin... 89 vi (D. nave ambarcatziuni) A se deplasa plutind Si: a pluti. 90 vi (D. pasari insecte) A strabate vazduhul in zbor Si: a zbura. 91 vi (Mai ales d. proiectile sagetzi etc.) A strabate aerul. 92 vi (D. vant) A sufla. 93 vi (D. parauri) A merge la vale. 94 vi (D. ape mari curgatoare) A avea cursul prin... Si: a curge. 95 vi (Pfm; ie) Are sa (sau trebuie sa) (mai) ~eaca (multa) apa pe garla (sau pe Dunare pe vale etc.) Se va scurge (sau va trebui sa se scurga) mult timp. 96 vi (D. corpuri cereshti sau d. nori) A se mishca pe cer. 97 vi (D. lumina sau d. umbra) A se intinde peste (locuri fiintze lucruri etc.). 98 vi (D. o expresie a fetzei a ochilor) A aparea pentru scurt timp. 99 vi (SHfg; urmat de determinari locale introduse mai ales prin pp „de”) A merge mai departe de... 100 vi (Cu determinarea „inainte”) A o lua inaintea cuiva Si: a depashi. 101 vi (Ie) Ai ~ (cuiva) inainte A ocupa locul randul inaintea altcuiva. 102 vi (Fig; iae) A depashi pe cineva in merite demnitatzi ranguri. 103 vi (Ivp; mai ales cu determinari k „de aici” „de acolo”) A pleca (mai departe) Si: a porni. 104 vi (D. ape) A depashi un anumit nivel. 105 vt (Fam; ie) A ~ marginile sau masura (ori inv masurile) A exagera (1). 106 vt (Fam; iae) A depashi limitele bunei cuviintze. 107 vi (Mai ales udp „de” „peste”) A fi mai mare sau mai mult decat o anumita marime cantitate valoare Si: a depashi. 108 vi (Pfm; ie) ~eaca de la mine (sau de la tine etc.)! Se spune cand se face o concesie. 109 vi (Udp „de”) A ajunge pana dincolo de... 110 vt (Irg) A depashi (k marime cantitate valoare) limita obishnuita normala Si: a intrece. 111112 vtr (Pop; ie) Al ~ sau a se ~ cu shaga (ori cu gluma cu deochiul cu dedeochiul) A exagera cu gluma Si: a se obraznici. 113 vt (Inv; ie) Al ~ (pe cineva) cu bataia A bate pe cineva foarte tare. 114 vr (Ivp; ie) A se ~ A intrece masura. 115 vr (Pfm; ie) A se ~ cu firea A lua lucrurile prea in serios. 116 vr (Pop; ie) A se ~ cu lenea A exagera cu lenea. 117 vrim (Pop; ie) A se ~ de shaga (sau de gluma rar de glumie) A incepe sa fie un lucru serios. 118 vrim (Pop; iae) A se merge prea departe cu gluma. 119 vt (Inv) A fi superior intro anumita privintza fatza de cineva Si: a intrece. 120 vi (Rar; ie) A ~ de sine A depashi propria sa valoare Si: a se depashi. 121 vi (Ivp) A fi in plus Si: a prisosi. 122 vr (Fam; mai ales urmat de determinari k „din baut” „din pahare” „din betzie”) A bea prea mult Si: a se ametzi (pop) a se afuma. 123 vt A atinge (mai ales cu palma cu degetele) un corp un obiect cu o mishcare ushoara de alunecare pe suprafatza lui Si: a mangaia a netezi. 124 vi (Pfm; ie) A ~ cu buretele (peste ceva) A da uitarii. 125 vi (Udp „prin”) A strabate printrun corp de la o margine la alta facand o spartura o taietura o deschizatura Si: a patrunde a razbi a strapunge. 126 vt (Ie) A ~ (pe cineva) prin (sau sub) sabie (sau prin sub taishul (ori ascutzishul) sabiei) sau a ~ (pe cineva) pe sub palosh (ori sabie) A omori. 127 vt (Ie) A ~ (un orash o tzara etc.) prin foc shi sabie A distruge cu fortza armata sau prin incendiu. 128 vi A fi strapuns de un corp ascutzit care iese pe partea cealalta facand o taietura o spartura. 129 vi (D. lumina) A strabate printrun corp transparent. 130 vi (D. foc; c. i. carnea) A patrunde in intregime prin... 131 vi (Reg; c. i. anumite materiale) A folosi pana la terminare Si: a consuma. 132 vi (Udp „prin” inv „printru” „pe”) A strabate printro deschizatura printro crapatura printrun spatziu ingust Si: a patrunde a razbate a se strecura. 133 vt (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva ceva) printre degete A lasa sai scape ceva Si: a pierde. 134 vi (Reg; ie) A ~ prin el (sau ea ele ei) A avea diaree. 135 vi (Cu determinari locale care indica un spatziu delimitat) A intra in... 136 vt (Urmat de determinari k „prin sita” „prin ciur”) A cerne (1). 137 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva sau ceva) prin sita (sau prin ciur) A examina (pe cineva sau ceva) in mod temeinic amanuntzit. 138 vi (Pop; ie) A nu ~ prin sita A fi nefolositor rau. 139 vi (Pfm; ie) A ~ (shi) prin ciur shi prin darmon (ori prin sita rar prin ciurel prin veshca) sau a ~ prin foc shi prin apa ori inv a ~ pintru foc shi apa A razbate prin multe greutatzi. 140 vi (Pfm; iae) A fi om incercat cu experientza. 141 vt (C. i. lichide) A supune unei operatzii de filtrare de strecurare. 142 vt (C. i. un produs alimentar) A da printrun aparat sau printrun obiect de bucatarie (mashina de tocat carne strecuratoare razatoare etc.). 143 vi (Udp „prin” „printre”) A inainta printrun spatziu gol. 144 vi (Pop; ie) A ~ pe sub foc shi sabie A avea de infruntat multe pericole (mai ales in timp de razboi). 145 vi (Reg; ie) A ~ prin vamile cucului A merge clandestin dintro tzara in alta. 146 vi (Reg; ie) A ~ sub furcile (sau sub furci) caudine A suporta conditzii umilitoare. 147 vt (Ie) A ~ (ceva) prin foc A dezinfecta prin intermediul focului. 148 vi (Fam; ie) Ai ~ (cuiva ceva) prin cap (sau prin gand prin minte ivr prin cuget prin creieri) sau pop a ~ prin socotintza cuiva A se gandi la ceva Si: a chibzui a reflecta. 149 vi (Fam; icn; iae) A avea de gand Si: a intentziona. 150 vi (Pfm; d. intamplari situatzii etc.; ie) A nui ~ (cuiva ceva) nici prin vis sau nici prin cap nici prin minte A depashi orice putere de inchipuire. 151 vi (Udp „prin”) A inainta facandushi loc prin... sau printre... Si: a razbate a razbi. 152 vi (Pfm; ie) A ~ k un caine (sau k cainele sau rar k gasca) prin apa A nu se alege cu nici o invatzatura cu nici o experientza din viatza din shcoala. 153 vt (Pop; ie) A ~ (pe cineva) prin toate apele A calomnia pe cineva Si: a ponegri. 154 vt (Ivr; c.i. pagini file) A parcurge. 155 vt (Reg; ie) A ~ (ceva) cu gandul A depana in gand Si: ashi aminti a rememora. 156 vi (C. i. un teritoriu) A merge dea curmezishul parcurgandul de la un capat la altul Si: a traversa (2). 157 vi (C. i. o localitate) A strabate prin... 158 vt (Inv; c. i. un drum o distantza) A strabate de la un capat la altul Si: a parcurge. 159 vi (D. foc flacari) A se intinde peste... Si: a se propaga. 160 vi (Fig; udp „prin”) A avea de trait de suferit de indurat. 161 vt A face sa intre in (sau pe)... Si: a baga a introduce. 162 vt A petrece peste... prin... pe dupa... 163 vt (Subiectul indica anumite stari fiziologice) A copleshi (pe cineva) cu putere fara a putea fi oprite Si: (pop) a napadi a podidi. 164 vt (Pfm; ie) Al ~ (toate) nadushelile (sau sudorile) ori al ~ o mie de (sau mii de) nadusheli (sau de sudori) sau al ~ nadusheli (sau sudori) reci shi calde sau al ~ nadushelile mortzii (sau nadusheli de moarte sudori de moarte) A transpira abundent (din cauza caldurii a efortului fizic a emotziei a spaimei etc.). 165 vt (Pfm; iae) A depune mari eforturi. 166 vt (Pfm; iae; shie al ~ cu rece shi cu cald) A fi zguduit de o emotzie puternica. 167 vt (Pfm; ie) Al ~ (toate) racorile (sau caldurile) A se speria tare Si: a se ingrozi a se inspaimanta. 168 vt (Ban; Olt; ie) Al ~ apa A transpira (1). 169 vt (Olt; ie) Ma (te etc.) ~ apa pe sub limba Se spune atunci cand este foarte frig. 170 vt (Pop; subiectul indica excremente shi urina) A nu putea fi retzinut. 171 vi (D. unitatzi de timp) A se desfashura (apropiinduse de sfarshit) Si: a se scurge (reg) a peshti¹ (irg) a se tamanda (2). 172 vi (Pop; ie) (Mai) ~ ce (sau cat) (mai) ~ Dupa un timp (nu prea lung). 173 vi (Pfm; ie) Pe (sau ivr de) zi ce ~ Pe masura ce se scurge timpul. 174 vi (D. un interval de timp o perioada o epoca) A lua sfarshit Si: a se incheia a se sfarshi. 175 vi (D. un interval de timp o perioada o epoca) A nu mai fi actual. 176 vi (Pfm; ie) ~ timpul sau vremea ori ceasul A fi tarziu. 177 vi (Pfm; d. timp) A ~ in galop A se scurge foarte repede. 178 vi (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva) vremea sau a ~ vremea (cuiva) A scapa momentul ocazia favorabila pentru a face ceva. 179 vi (Pfm; iae; shi ie a ~ trece timpul (ori anii) peste cineva sau inv a ~ de zile) A imbatrani. 180 vt (Ivr) A amana (5). 181 vi A disparea (dupa o bucata de vreme) Si: a pieri. 182 vi (D. suferintze necazuri boli etc.) A inceta sa mai existe Si: a se alina a se calma a se potoli. 183 vi (Rar; ie) A~ din moda A ieshi din moda Si: a se demoda. 184 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) de pe inima A se razbuna. 185 vi (Fam; ie) Ai ~ (cuiva) pofta de mancare A nu mai avea senzatzie de foame. 186 vi (Reg; gmtz; iae) A muri. 187 vi (D. ploaie vant etc.) A inceta. 188 vr (D. foc flacara) A se stinge. 189 vi (D. termene) A expira (9). 190 vt A petrece un timp o epoca o perioada din viatza Si: a trai (10). 191 vt (Pop; ie) Ashi ~ viatza in izlash A duce o viatza imbelshugata. 192 vt (Pop; iae; shie ashi ~ vremea) Ashi irosi timpul. 193 vi (Fam; ie) Ashi ~ din vreme A face sa treaca timpul mai ushor mai repede. 194 vr (Inv) A avea loc Si: a se intampla a se petrece. 195 vi (D. fiintze) A depashi o anumita varsta o anumita etapa din viatza o anumita limita de timp. 196 vt (ivp; subiectul indica persoane) A depashi (cu bine) o anumita perioada de timp un anumit interval. 197 vr (D. plante flori) A se veshteji. 198 vr (Fig; d. persoane; pex; d. partzi ale corpului omenesc) Ashi pierde vigoarea fragezimea tineretzii Si: a imbatrani a se ofili a se uza a se veshteji. 199 vr (D. fructe) A li se termina sezonul. 200 vr (D. fructe semintze plante) A se coace prea tare (nefiind culese sau recoltate la timp). 201 vr (Reg; d. alimente materiale etc.; cu determinari introduse prin pp „cu” „de”) A fi supus prea mult timp fierberii sau unui alt proces de transformare. 202 vr (D. anumite materiale) A se intrebuintza pana la epuizare Si: a se consuma a se topi (14). 203 vrp (Pop; d. alimente) A se manca. 204 vrp (Pop; d. produse marfuri) A avea cautare Si: a se vinde. 205 vr (Pfm; ie) A se ~ k painea calda A se vinde repede ushor. 206 vr (Pop; rar; d. meserii) A avea cautare. 207 vt (Irg; c. i. produse marfuri) A vinde. 208 vt (Ivr; c. i. bani) A face sa circule. 209210 vir (Ivp; in forma negativa) A nu putea fi luat in seama. 211 vrim (Inv; adesea in constructzii negative) A avea succes Si: a reushi. 212 vi (Determinat de un element predicativ suplimentar introdus prin pp „de” „drept” rar „k”) A fi considerat... 213 vi (Pop) A fi acceptabil. 214 vi (Pfm; ie) Treacamearga sau treaca shi mearga sau rar meargatreaca sau treaca! Se poate admite. 215 vt (Pop; in forma negativa) A nu ierta. 216 vr (Pop; ie) A se ~ din pahare (sau din baut) A bea prea mult. 217 vr (Pop; ie) A se ~ cu firea A se emotziona (1). 218 vt (Spt; ie) A ~ pe banca de rezerva A pastra un jucator (k rezerva) in timpul unui meci pentru inlocuirea unui coechipier. 219 vt (Fam; ie) A ~ pe linia moarta (pe cineva) Ai conferi cuiva nishte sarcini neimportante. 220 vt (C. i. bani) A vira intrun cont. 221 vi (Pfm; ie) A ~ prin ceva k prin branza A patrunde cu ushurintza in ceva.

TRÉCE trec vb. III. I. 1. Intranz. A merge fara a se opri printrun anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva a strabate un loc fara a se opri ashi urma drumul a fi in trecere pe undeva. ◊ Expr. A trecut baba cu colacii = e prea tarziu nai prins momentul ai scapat ocazia. ♦ A merge randuriranduri formand un convoi o coloana; a se succeda a se perinda. ◊ Expr. (Tranz.) A trece in revista = a) a inspecta trupele adunate in acest scop (intro anumita formatzie); b) a lua in consideratzie fapte evenimente in succesiunea shi desfashurarea lor. 2. Intranz. A merge intro anumita directzie spre o anumita tzinta cu un anumit scop. ♦ (Despre ape curgatoare despre drumuri shosele etc.) A avea cursul sau traseul prin... 3. Intranz. A se abate din drum pe undeva sau pe la cineva a face o (scurta) vizita cuiva. 4. Tranz. (Pop.) A ocoli. ◊ Expr. A trece cu vederea = a) a nu lua in seama (pe cineva sau ceva) a nu da importantza cuvenita a neglija a omite; b) a nu lua ceva in nume de rau a nu tzine seama de...; a ierta a uita. 5. Intranz. (Adesea fig.) A depashi a merge mai departe de... a lasa in urma. 6. Tranz. A sari a pashi peste un obstacol peste o bariera pentru a ajunge dincolo sau de cealalta parte. ◊ Expr. A trece hopul = a scapa de o greutate de o primejdie. Nu zi hop pana nu treci shantzul = nu te lauda prea devreme cu o izbanda inca nesigura. ♦ A strabate un drum dea curmezishul; a traversa. ♦ Intranz. A pashi peste cineva sau ceva calcand in picioare zdrobind. ◊ Expr. A trece peste cineva = a desconsidera a dispretzui pe cineva. 7. Tranz. A transporta (dincolo de... sau peste...). 8. Tranz. A atinge un corp un obiect cu o mishcare ushoara de alunecare pe suprafatza lui. ◊ Expr. (Intranz.) A trece cu buretele peste ceva = a da uitarii ceva a ierta greshelile cuiva. 9. Tranz. A petrece prin... peste... pe dupa... 10. Intranz. A se duce intralt loc a merge dintrun loc in altul; a schimba un loc cu altul. ◊ Expr. A trece la cineva sau in randurile cuiva (sau a ceva) ori de partea cuiva = a se ralia la ceva (sau cu cineva). ♦ Fig. (Determinat prin „in cealalta lume” „din lume” „din viatza” etc.) A muri. ♦ A schimba o stare cu alta o lucrare sau o actziune cu alta. 11. Intranz. A ajunge la... a fi transmis (din mana in mana de la unul la altul din om in om) pana la... ♦ Tranz. A da a transmite ceva. 12. Intranz. Ashi indrepta atentzia spre o noua indeletnicire spre un nou camp de activitate; a incepe sa se ocupe cu altceva a se apuca de altceva. ◊ Expr. A trece la fapte = a actziona. 13. Tranz. A introduce a inregistra a inscrie (intrun registru intro rubrica intro clasificare); a repartiza pe cineva undeva. ♦ A inscrie un bun pe numele cuiva. 14. Tranz. A sustzine cu succes un examen; a declara reushit admis; a fi promovat intro clasa superioara. II. 1. Intranz. shi tranz. A parcurge un drum sau un spatziu limitat ingust. ◊ Expr. Ai trece cuiva printre degete se spune cand cineva lasa sai scape ceva cand pierde ceva. Ii trec multzi bani prin maini se spune cand cineva cheltuieshte fara socoteala cand risipeshte bani multzi. ♦ Tranz. A supune unei operatzii de filtrare de cernere de strecurare. ♦ Intranz. A strabate greu un spatziu ingust ashi face drum (cu greu) printrun spatziu ingust; a razbate. ◊ Expr. A trece k un caine prin apa = a nu se alege (din viatza din shcoala etc.) cu nici o experientza cu nici o invatzatura. A trece prin foc shi prin apa = a indura multe nevoi shi necazuri a razbate prin multe greutatzi. (Tranz.) A trece pe cineva prin toate apele = a ponegri a calomnia pe cineva. 2. Intranz. Fig. A avea de suferit de indurat; a fi supus la... 3. Intranz. A ieshi de partea cealalta (facand o spartura o taietura o deschizatura); a strapunge. ◊ Expr. A trece (pe cineva) pe sub ascutzishul sabiei (sau sub sabie sub palosh) = a omori. ♦ (Rar; despre agentzi fizici sau chimici; cu determinari introduse prin prep. „prin”) A patrunde in intregime prin... 4. Tranz. (Despre anumite stari fiziologice) A cuprinde a copleshi pe cineva (fara a putea fi oprit). III. 1. Intranz. (Despre unitatzi de timp) A se scurge a se desfashura (apropiinduse de sfarshit). ◊ Expr. Mai trece ce mai trece... = dupa o bucata de vreme... dupa un timp (nu prea lung). Nu e timpul trecut (sau vremea trecuta) = nu e prea tarziu mai e timp. ♦ Refl. A lua sfarshit; a nu mai fi actual. 2. Intranz. A disparea a pieri (dupa o bucata de vreme). ♦ (Despre suferintze necazuri boli etc.) A inceta sa mai existe sa se mai faca simtzit sa mai actzioneze. 3. Tranz. A petrece un timp o epoca din viatza. ◊ Expr. Ashi trece vremea = ashi folosi vremea fara rost. Ashi trece din vreme = ashi petrece timpul mai ushor mai repede. ♦ Refl. (Inv.) A se intampla a se petrece. 4. Intranz. A depashi o anumita varsta o anumita limita de timp. 5. Refl. Ashi pierde vigoarea fragezimea tineretzii; a imbatrani. ♦ (Despre fructe) A fi prea copt. ♦ (Despre plante) A se veshteji a se stinge. 6. Refl. (Despre anumite materiale) A se consuma. IV. Intranz. A fi mai mare sau mai mult decat o anumita marime valoare cantitate; a depashi. ◊ Expr. Treaca de la mine (sau de la tine etc.) se spune cand se face o concesie. ♦ A ajunge pana dincolo de... ♦ Tranz. (Inv. shi reg.) A depashi limita obishnuita normala. ◊ Expr. (Refl.; pop.) A se trece din pahare (sau din baut) = a bea prea mult; a se ametzi de bautura. (Refl.) A se trece cu firea = a lua lucrurile prea in serios; a se emotziona. A trece masura = a exagera. V. 1. Refl. (Pop.; in forma negativa) A nu putea fi luat in seama; a nu avea crezare a nu avea trecere. ♦ Tranz. A nu ierta a nu ingadui. 2. Intranz. A fi considerat... a fi luat drept... 3. Intranz. (Rar) A se transforma a se preface in... Lat. traicere.

TRÉCE trec vb. III. I. 1. Intranz. A merge fara a se opri (printrun anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva). Trecind se opri la cutioarele de argint de sidef de fildesh. C. PETRESCU C. V. 377. SHin creasta coifului inalt Prin vulturi vintul viu vuia Vrun printz mai tinar cind trecea. COSHBUC P. I 56. Ii ashtepta cu o bita de corn in poarta shi care cum trecea mil masura peste spate. RETEGANUL P. V 47. Ei trec k vijelia cu aripi fara numar. EMINESCU O. I 97. ◊ (Urmat de determinari locale) Trecu prin fatza unei case mari. DUMITRIU N. 159. Popoare noua de viteji trec pe pamintul stramoshesc ducind foc shi sabie la dushman. SADOVEANU O. I 247. Treceau drumetzi pe linga ea SHoptind dar fata nui vedea. COSHBUC P. I 283. Trece lebada pe apa Intre trestii sa se culce. EMINESCU O. I 207. ◊ Expr. Trece k pe linga o moara pustie se spune despre cineva care trece pe linga o casa cunoscuta fara sa intre sau pe linga o persoana cunoscuta fara sa o salute. A trecut baba cu colacii = e prea tirziu nai prins momentul ai scapat ocazia. A nui trece cuiva pe dinainte v. dinainte (1). ♦ A merge rinduririnduri formind un convoi o coloana; a se perinda. O caprioara rasari la marginea poienii... Pe urma se arata alta shi alta: toate trecura minate de spaima. SADOVEANU O. I 64. O sarmane! tzii tu minte citen lumeai auzit Cetzi trecu pe dinainte cite singur ai vorbit? EMINESCU O. I 134. ◊ (Metaforic) Pe jos valuri de frunze treceau te infiorau cu foshnetul lor trist. SADOVEANU O. I 331. ◊ Tranz. (In expr.) A trece in revista = a inspecta trupele (adunate in acest scop intro anumita formatzie); fig. a considera fapte evenimente in desfashurarea lor. Ceasuri intregi stateam cu Panu adeseori shi ne treceam in revista viatza de shcoala. HOGASH DR. II 119. ♦ (Despre vehicule cu ruta fixa) A merge pe linia pe traseul obishnuit; a intra shi a ieshi din statzie. Dupa trenul acesta nu va mai trece poate nici unul. DUMITRIU N. 77. Veneau trenuri de departe shi treceau in departari. SADOVEANU O. V 21. ♦ (Despre pasari) A strabate vazduhul in zbor; a zbura. Peste virf de ramurele Trec in stoluri rindunele. EMINESCU O. I 214. Iar pe sub grozavii nori Treceun cird de corbi iernatici prin vazduh croncanitori. ALECSANDRI P. III 8. Treceun cird de rindunele Pe deasupra casei mele. BIBICESCU P. P. 371. ♦ (Mai ales despre proiectile) A strabate aerul. Alicele miau trecut pe la urechi. DUMITRIU N. 36. Chiar cind merg ceva mai departe obuzele trec pe linga tine stirnind curent. CAMIL PETRESCU U. N. 360. ♦ (Despre vint virtej) A sufla a bate. A trecut intii o boare Pe deasupra viilor. TOPIRCEANU B. 45. ◊ Fig. Deacuma toate sau tulburat in jurul meu... Trece peste mine un virtej mare! SADOVEANU O. VII 55. ♦ (Despre ape curgatoare) A merge la vale; a curge. Peaici au trecut odata puhoaie Acum alb in soare sclipeshte pietrishul Iar Crishul In matca lui lenesh sentinde sendoaie. BENIUC V. 99. Trebuie sa mai treaca multa apa pe Moldova pina cei invatza tu atitea shatitea. SADOVEANU O. VIII 213. Valul trece neoprit. ALECSANDRI P. II 101. Apa trece pietrele ramin. ♦ (Despre corpuri cereshti sau despre nori) A se mishca pe cer. Sus peste clipirile stelelor treceau gramezi uriashe de nouri. SADOVEANU O. VI 11. Peste virfuri trece luna Codrushi bate frunza lin. EMINESCU O. I 206. Un nor trecea pe ceruri pamintul aburind. BOLINTINEANU O. 242. ♦ (Despre lumina) A se intinde peste... a ajunge a cuprinde pe rind (locuri fiintze lucruri unele dupa altele). Soarele rasare shi trece cu lumina lui peste oameni shi peste dobitoace peste cimpuri shi peste ape apune shi a doua zi rasare iar. STANCU D. 13. ◊ (Metaforic) Cozma vorbea linishtit incruntat; parca de cind era el lumina de zimbet nu trecuse pe chipul lui. SADOVEANU O. I 469. Iar pe buzei trece un zimbet Inecat fermecator. EMINESCU O. I 67. 2. Intranz. A merge intro anumita directzie spre o anumita tzinta sau cu un anumit scop. Trecen sus pe plai in sus Un voinic peun murg calare. IOSIF PATR. 51. Baiatul cel bubos insa de cite ori trecea cu cofa la apa shi ea era la fereastra vedea k i tot ride. ISPIRESCU L. 386. Nu shtiu luna pe cer merge Ori puica la apa trece Sami aduca apa rece. TEODORESCU P. P. 319. ♦ (Despre ape curgatoare shi despre drumuri shosele) A avea cursul sau traseul prin... Dimbovitza trece prin Bucureshti. ▭ SHosele care trec prin sate K nishte riuri fara valuri Ce scinteind lucios in soare Coboara vai ridica dealuri. D. BOTEZ F. S. 6. Ploaia cadea marunta pe stradele nepavate strimte shi noroioase ce trec prin noianul de case mici. EMINESCU N. 33. 3. Intranz. A se abate pe undeva sau pe la cineva; a face o vizita (scurta) cuiva. Nu sa putut stapini sa nu treaca pe la Avrum sa vada ce se mai petrece. REBREANU I. 35. Sa dus dupa leac trecind iarashi pe la Ileana. SBIERA P. 30. Trecui shi eu pe acolo shi statui de ma veselii la nunta. ISPIRESCU L. 94. 4. Tranz. (Popular) A ocoli. Aoleo frate Rasnetz! Ce ne treci k un drumetz SHi nu vii sa ne mai vezi? ALECSANDRI P. P. 280. ◊ Fig. Ori acu ori alta data blestemu sa nu te treaca. SHEZ. XII 66. ◊ Expr. A trece (pe cineva sau ceva) cu vederea = a) a nu lua in seama a nu da importantza cuvenita a neglija a omite. Ai trecut cu vederea shi ai nesocotit vinatul numit «grives». ODOBESCU S. III 24; b) a nu lua in nume de rau a nu tzine seama de...; a ierta a uita. E pacat grozav care nu poate sal dezlege ori sal treaca cu vederea nici un vladica. GALACTION O. I 76. Ishi dedea silintza sa uite cele petrecute sa le treaca cu vederea k shi cind nu ar fi fost. SLAVICI O. I 179. Te rog iubita Anicutza sa treci cu viderea oarecare necioplire a apucaturilor sale. ALECSANDRI T. 183. A trece (ceva) sub tacere v. tacere. 5. Intranz. A depashi (un anumit loc sau punct) a merge mai departe de... a lasa in urma. Calatorule! nu trece sta ceteshte shi cunoashte. CONACHI P. 88. ◊ (Mai ales urmat de determinari locale sau temporale) Pe cerul indepartat shi senin soarele abia trecuse de amiaza. BOGZA C. O. 24. Cum trecu de poarta vizitiul incepu a chiui. La TDRG. Trecind de aci vazu un bolnav zacind in pat. RETEGANUL P. II 59. ◊ Fig. Ma doare k te muncesc Cobilo dar poate casha neo ajuta scrisul sa trecem shi dasta primejdie. DELAVRANCEA S. 204. ◊ Expr. Ai trece cuiva inainte = a ocupa locul rindul cuvenit altcuiva; a lasa pe altul in urma; fig. a depashi pe altul in merite demnitatzi ranguri. Sau gasit altzii mai destoinici ori mai dibaci care miau trecut inainte. SADOVEANU A. L. 18. La mir [boierii tzarii] trebuia sa lase sa le treaca inainte placintarii laptarii shi bucatarii Fanarului. GHICA la TDRG. ◊ Tranz. Voi va opreatzi din joc... shi va uitatzi dupa el. Pe urma dupa ce trecea coltzul va vedeatzi mai departe de ale voastre. PAS Z. I 60. Unde sintem? Am trecut orashul?... Dar afara nu se putea vedea nimic. SAHIA N. 86. De treci codri de arama de departe vezi albind SHauzi mindra glasuire a padurii de argint. EMINESCU O. I 85. ◊ Fig.. Minia gradinarului trecu orice hotare cind veni shi vazu acea mare prapadenie. ISPIRESCU L. 152. 6. Tranz. A merge peste un obstacol peste o bariera pentru a ajunge dincolo sau de cealalta parte. Se vestise la mare departare k nohaii au trecut Nistrul dupa razboiul Tomshei. SADOVEANU O. VII 77. Trecura dealuri trecura muntzi shi vai. ISPIRESCU L. 22. SHi cind sa treaca un pod peste o apa mare iaca o nunta de furnici trecea shi ea tocmai atunci podul. CREANGA O. A. 245. Ei zboaro vijelie trec ape far’ de vad. EMINESCU O. I 98. ◊ (Urmat de determinari modale) Fugariul insa sporind mai mult au ajuns pina la un sin de mare... care bietul rob cu asha graba lau trecut inot. DRAGHICI R. 167. ◊ Fig. Treci dorule Murashul Numi mai rupe sufletul; Treci dorule Tirnava Numi mai rupe inima. JARNÍKBIRSEANU D. 116. ◊ Expr. A trece pragul casei v. prag (2). A trece hopul = a scapa de o greutate de o primejdie. Fate frate cu dracul pina treci puntea v. drac. Nu zi hop pina nu treci shantzul = nu te lauda prea devreme cu o izbinda inca nesigura. ◊ Tranz. fact. (Cu complement dublu) Ma trecushi maicutza dealu... Sa nu ne vedem cu anu. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Intranz. Cind au ajuns baiatul la foc nau shtiut cei acesta un deal ori alta ceva? Au dat sa treaca peste dinsul shi nau putut. SBIERA P. 34. K valeai cu pietricele Nu poci trece preste ele. JARNÍKBIRSEANU D. 69. Armasariul lauzea... De la iesle se smucea Peste zid ushor trecea. ALECSANDRI P. P. 130. (Fig.) Cind vazui a lor multzime cita frunza cita iarba Cu o ura nempacata miam shoptit atunci in barba Am jurat k peste dinshii sa trec falnic fara pas. EMINESCU O. I 147. ♦ A strabate un drum dea curmezishul; a traversa. Nimeni nu mai are curajul sa treaca shoseaua. CAMIL PETRESCU U. N. 283. A trecut drumul pe dinaintea noastra shi a intrat iar in padure. CREANGA P. 120. ♦ Intranz. A merge pashind peste cineva sau ceva calcind in picioare zdrobind. A venit un tilhar de general cu un regiment de calaretzi shi toate oalele mi lea spart a trecut cu caii preste ele. RETEGANUL P. II 20. Iata o nunta de furnici... Sa trec peste dinsele am sa omor o multzime. CREANGA P. 237. ◊ Expr. A trece peste cineva = a nul lua pe cineva in seama al desconsidera al dispretzui. Vor trece peste voi cum trec tatarii peste balariile pustiului! DELAVRANCEA O. II 247. 7. Tranz. A transporta (dincolo de... sau peste... ). Ma trecut in luntre pe celalalt mal. GALACTION O. I 63. Se roaga de turc sai treaca de cea parte. RETEGANUL P. III 5. Vazind shi pe Ercule cu nevasta el fu gata ai trece sotzia dincolo preste girla. ISPIRESCU U. 74. Trage podishca de car Sa ma treci la cela mal. ALECSANDRI P. P. 159. ◊ (Cu complement dublu) SHo sa pui murgul inot Sa ma treaca Oltul tot; K cu luntrea nu mai pot. TEODORESCU P. P. 323. 8. Tranz. A atinge un obiect alunecind ushor pe suprafatza lui. Ishi trecea limba peste buzele arse parca shi suridea cu ochii albashtri. CAMIL PETRESCU U. N. 137. Uneori ishi trece mina peste frunte peste ochi k sa alunge inchipuirile staruitoare. C. PETRESCU A. 277. Ea privi atunci in jos Trece mina pe la timple Iara inimai se imple De un farmec dureros. EMINESCU O. I 103. ◊ Intranz. (In expr.) A trece peste ceva cu buretele = a da ceva uitarii a ierta greshelile cuiva. 9. Tranz. A petrece prin... sau peste... Iar traista o purtau cu fringhia trecuta peste amindoi umerii. BOGZA C. O. 26. Cu friul calului trecut pe dupa cot porni pe cararea din marginea drumului. SADOVEANU B. 222. 10. Intranz. A se duce intralt loc a merge dintrun loc in altul; a schimba un loc cu altul. Venea la vale un ciine care trecea dintro curte intralta. DUMITRIU N. 159. Ianco fara ai raspunde trece din nou in circiuma. DAVIDOGLU M. 12. Trecu la cealalta usha fura clopotzelul shi se intoarse. ISPIRESCU L. 255. A crescut Murashu mare... Nici i luntre SHi nici punte Sa trec la mindrutzan curte. JARNÍKBIRSEANU D. 309. ◊ Expr. A trece la cineva (sau in rindurile cuiva) sau a trece de (sau invechit in) partea cuiva (sau a ceva) = a se ralia la ceva a se alia cu cineva. Ardelenii vindura pe domnul lor intrun chip foarte mirshav; caci ei intzeleshi fiind cu Basta de mai nainte trecura in partea vrajmashului. ISPIRESCU M. V. 51. Oastea cea curat moldoveneasca a lui Petru cel SHchiop se grabi a trece la Potcoava carel dorea de mai nainte. HASDEU I. V. 187. Miron nu vru la 1674 sa treaca cu Petriceicovv. in partea polonezilor. BALCESCU O. I 185. ◊ Fig. O parte din versurile sale [ale lui Eminescu] au trecut in rindul cintecelor populare. BENIUC P. 24. ◊ Expr. A trece pe linie moarta v. mort (6). ◊ Tranz. [Locomotiva] tragea un vagon de marfa gol. Il trecu de pe o linie pe alta cu ushile lui larg deschise pustii. DUMITRIU N. 70. ♦ Fig. (De obicei determinat prin «din lume» «din viatza») A muri. Stapine al fiintzei mele nu este nimic alta decit k roaba ta doreshte sa treaca din aceasta lume. SADOVEANU D. P. 112. ◊ Refl. Ursul facu numai joap! in cuptoriul cu foc... SHi asha sau trecut ursul in chinurile cele mai cumplite. SBIERA P. 205. Au capatat oftica shi sau trecut din viatza. DRAGHICI R. 3. 11. Intranz. A ajunge la... a fi transmis (din mina in mina) pina la... Cofaielul trece la mosh Virlan. Bea shi mosh Virlan. SADOVEANU O. VIII 162. (Tranz.) Trage o dushca zdravana shi trece bautura batrinului. REBREANU I. 14. O apuca altzii sho trec mai departe. SHEZ. I 272. ◊ Expr. A trece din mina in mina (din om in om sau de la unul la altul) = a ajunge pe rind de la unul la altul. Pachetele de cartzi treceau din mina in mina. DELAVRANCEA S. 123. (Tranz.) Poftitzi denchinatzi o data Va udatzi gura cascata SHio trecetzi din minan mina. TEODORESCU P. P. 171. (Rar) A trece din ureche in ureche = a se transmite de la unul la altul prin viu grai. Vestea trecu din ureche in ureche. C. PETRESCU C. V. 297. A trece (sau a umbla a fi purtat) din gura in gura v. gura (I 3). A trece din generatzie in generatzie (sau din tata in fiu) = a se transmite din generatzie in generatzie sau din tata in fiu. ♦ Tranz. A transmite ceva (mai ales averea). Au inzestrato cu patru table de porumb... trecindui shi casa din capul satului. REBREANU I. 48. SHi acum (batrina) o trecea (casa ei de zestre) copilului ei. BASSARABESCU la TDRG. 12. Intranz. Ashi indrepta atentzia spre o noua indeletnicire spre un nou cimp de activitate; a incepe sa se ocupe cu altceva. Se hotarashte sa nu mai intrebe despre el shi trece la nishte incurcate daraveri de pamint. SADOVEANU O. VIII 184. Abia trecusem la partea a doua a abecedarului. SAHIA N. 21. E pacat sa ramii fara leac de invatzatura zicea parintele... eshti acum la ceaslov shi minepoimine ai sa treci la psaltire. CREANGA A. 7. ◊ Expr. A trece la fapte = a trece la actziune a actziona v. actziune. ◊ Tranz. Cind ajungeai la scoartza din urma a cartzii (dascalul) te trecea la... gramatica compusa de... Neofit Duca. GHICA la TDRG. ♦ (Urmat de determinari in care alterneaza «de la» cu «la» mai rar «din» cu «in») A schimba o stare cu alta o lucrare sau o actziune cu alta. A trece de la starea lichida la starea gazoasa. ◊ Tranz. Iata cincizeci de pashale K veneau la Iancul Mare Sal treacan legea turceasca Dintra lui a creshtineasca. TEODORESCU P. P. 481. 13. Tranz. (Urmat de determinari introduse prin prep. «in» sau «la») A introduce (pe cineva sau ceva) intzro clasificare intro rubrica (v. inregistra inscrie); a repartiza pe cineva undeva. Se ashaza ia condeiul shincepe a trece hirtii la registru. CARAGIALE O. II 213. Sa ma treci la catastif pe mine?... Da ce sint eu sa ma treci la izvod? ALECSANDRI T. 111. Cum so dus cum ni lo tuns. Ni lo tuns la Boziieni Lo trecut la atnileri (= artilerie). SHEZ. II 182. ◊ Refl. pas. Clacashii transformatzi in robi nu numai k urmara a se vinde impreuna cu pamintul lor dar shi numele lor incepu a se trece in actul vinzarii. BALCESCU O. I 139. ♦ A inscrie un bun imobil pe numele cuiva. Acum are doua milioane avere trecuta pe numele nevestei. DELAVRANCEA la TDRG. 14. Tranz. A sustzine cu succes un examen a fi declarat reushit admis; a inainta in treptele invatzamintului a fi promovat intro clasa superioara. Dupa cea trecut examenul de bacalaureat sa inscris la drept. VLAHUTZA O. A. 257. II. 1. Intranz. A strabate un drum (ingust) sau un spatziu gol. In zori de ziua ajung la palat shi trecind cu dinsa printre straji o silesc sa intre in odaia ei tot cum a ieshit. CREANGA P. 269. Dar poate acolo sa fie castele... Sa treci tu prin ele o sfinta regina Cu par lung de raze cu ochi de lumina. EMINESCU O. I 38. ◊ Tranz. Golescu trecu sala shi din pragul altei odai il pofti pe beizadea Scarlat Ghica. CAMIL PETRESCU O. II 490. ◊ Expr. Ai trece cuiva ceva prin gind v. gind (4). Ai trece cuiva ceva prin minte v. minte. Ai trece cuiva ceva prin cap = ai trece cuiva ceva prin minte. (Rar) A nui trece cuiva ceva nici prin vis se spune fatza de intimplari sau situatzii cu totul neashteptate care provoaca uimire. Sa am... SHi cai shi trasura Care numi trecura Nici macar prin vis. ALECSANDRI T. I 37. ♦ A strabate cu osteneala ashi face drum cu greu a inainta (prin... sau printre... ); a razbate. Porneam cu o noua insufletzire calcam prin smircuri treceam prin desishuri. SADOVEANU O. VIII 205. Trecuram cum trecuram pina aci stapine; mai avem un hop. ISPIRESCU L. 6. Trec prin tina nu sentina; De voinic tinar sanina; Trec prin apa nu seneaca De voinic tinar se leaga. JARNÍKBIRSEANU D. 17. ◊ Expr. A trece k un ciine prin apa = a nu se alege cu nici o invatzatura cu nici o experientza din viatza din shcoala. Da multe mai shtii shi dumneata. SHtiu fireshte; cum sa nu shtiu?... k pin’ la virsta asta de ma vezi cu ochii verzi noi fi trecut k un ciine pin apa. CARAGIALE O. III 53. A trece prin foc shi prin apa = a avea de indurat multe nevoi shi necazuri a razbate prin multe greutatzi. Cind sint zile shi noroc treci prin apa shi prin foc shi din toate scapi nevatamat. CREANGA P. 235. Un om cu maniere nobile... un om in sfirshit ce trecuse prin foc shi prin apa. NEGRUZZI S. I 73. (Tranz.) A trece pe cineva prin toate apele = a ponegri a calomnia pe cineva. A trimis acolo o scrisoare k pentru un prieten al lui vorba sa fie! shi ne trece iarashi prin toate apele: k sintem popor asha shi pe dincolo k sintem o tzara nu shtiu cum. PAS L. I 251. ♦ (Despre legi) A fi aprobat a fi votat. Legea a trecut prin Marea Adunare Natzionala. 2. Intranz. Fig. A avea de suferit de indurat de trait; a fi supus la... Cine nushi mai aminteshte de suferintza prin care a trecut camaradul nostru Bozan? SAHIA N. 36. Prin multe focuri shi prin mari greutatzi a trecut shi Braila pe vremuri. VLAHUTZA O. A. II 124. Crincu prin cite trecuse shi tot era voinic shi frumos de gindeai k nici un gind nu lo mincat in viatza. RETEGANUL P. III 55. Trec prin fel de fel de ispite necazuri shi nevoi. ISPIRESCU L. 61. ◊ Tranz. (Rar) Cind i vorba de mers la curte parca mash duce la moarte mai ales de cind mia spus vrajitoarea cam sa trec o cumpana mare. CONTEMPORANUL VI_II 7. 3. Intranz. A strabate printro deschizatura printro crapatura printrun spatziu ingust. Dar intre accentele amestecate ce trec prin usha cu geamul spart Petrache pare k aude un glas cunoscut. CARAGIALE O. II 74. SHi prin frunzele uscate Rinduririnduri treceun freamat ce le scutura pe toate. EMINESCU O. I 83. ◊ Expr. Ai trece cuiva ceva printre degete = a lasa sai scape ceva a pierde ceva. Sami treaca pintre degete bunatate de zestre?... nu se poate. ALECSANDRI T. 546. A trece multzi bani prin miinile cuiva se spune cind cineva cheltuieshte mult shi fara socoteala risipind. ◊ Tranz. Ea numai trecuse mina prin deschizatura shi apucase toporul. SADOVEANU O. VIII 194. ♦ Tranz. A supune unei operatzii de filtrare strecurare cernere. 4. Intranz. A ieshi pe partea cealalta (facind o spartura o taietura o deschizatura); a strapunge. Dar nu mai tacetzi mai? K ia acushi trec cu picioarele prin paretzi shi ies afara cu acoperamintul in cap zise LatziLungila. CREANGA P. 254. Lasale saracele Cas catane tinerele Nu shtiu rindul la otzele SHo trece focu prin ele K coasa prin buruiene. SHEZ. II 79. ◊ (In diverse expresii sugerind senzatzii neplacute) Deodata a simtzit cai trece Junghiul pe sub coaste fulgerat shi rece SHi sa strins de spaima toata linga pom. COSHBUC P. I 253. Cind ia zarit imparateasa [pe catzei] iau trecut numai rece pin inima. SBIERA P. 109. Cind sapropie bine ce sa vada? Un fior rece k gheatza i trece prin vine picioarele i se taie un tremur o cuprinde in tot trupul. CREANGA P. 26. Prin lumea spaimintata In uimire cufundata Treceau reci fiori de moarte. ALECSANDRI P. II 11. ◊ Tranz. Ii bate tare pieptul sho trece un fior. MACEDONSKI O. I 244. (Expr.) A trece (un orash o tzara etc.) prin foc shi sabie v. foc (I 2). A trece (pe cineva) pe sub ascutzishul sabiei (sau sub sabie sub palosh) = a taia a omori (cu o arma ascutzita). Ii trecura pe sub ascutzishul sabiei. ISPIRESCU M. V. 29. Pe carel prindea Pe subt palosh il trecea Pina cind i ispravea. TEODORESCU P. P. 512. ♦ A patrunde in intregime prin... Numai sa fie bine friptzi [puii] shtii colea sa treaca focul printrinshii. CREANGA P. 33. 5. Tranz. A napadi pe cineva (fara a putea fi oprit). Nu cumva ma tradez? se gindi Anculia simtzind cal trece nadusheala. DUMITRIU N. 179. Negoitza lua o hotarire mare del trecura mii de nadusheli. GALACTION O. I 300. Sudori reci shi calde il trecura. BUJOR S. 25. Ride cit il trec lacrimile de gluma carea facuto. EMINESCU N. 143. ◊ Expr. Al trece pe cineva cu rece shi cu cald = a fi zguduit de o emotzie puternica. Parcal trecea cu rece shi cu cald parca vedea pe Anica cum i ridea. La TDRG. ♦ (Popular despre excremente shi despre urina) A nu putea fi retzinut. Din cauza usturimii il podidesc lacrimile shi citeodata il trece udul. PAS Z. I 65. Nu ma facetzi k ia acush va ard citeva jordii prin tzolul cela de va trece spurcatul! CREANGA A. 128. III. 1. Intranz. (Despre unitatzi de timp) A se scurge a se desfashura (apropiinduse de sfirshit). Dupaamiaza trecu linishtita fara intimplari. SADOVEANU O. VII 161. Pe masura ce trece vremea imi dau seama ce minunat tovarash miam capatat. BRATESCUVOINESHTI F. 9. In ce vara? In ce an? Anii trec k apa... TOPIRCEANU B. 9. SHincet ce trece viatza Cind nai nici un noroc Mai iute dacar trece Dear sta mai binen loc! COSHBUC P. I 61. Nu trece nici un ceas la mijloc shiun cuptiori de placinte citziva pui pirpilitzi in frigare shi prajitzi in unt... erau gata. CREANGA P. 10. ◊ (Metaforic) Porni luceafarul. Creshteau In cer a lui aripe SHi cai de mii de ani treceau In tot atitea clipe. EMINESCU O. I 176. ◊ Expr. Pe zi ce trece v. ce (IV 1). Mai trece ce mai trece = dupa o bucata de vreme dupa un timp (nu prea lung). Mai trecu ce mai trecu shi mai marinduse shi dinsul intruna din zile ducinduse iarashi la vinat cum cum el se pomeni iarashi dinaintea acelui palat. ISPIRESCU L. 122. Nu e timpul trecut (sau vremea trecuta) = nu e prea tirziu mai e timp. Nu te mai face asha de batrin k doar nu tzii vremea trecuta. CREANGA P. 154. Nici acum nu e timpul trecut. ISPIRESCU L. 47. ◊ (Cu pronumele personal in dativ) Povestea verzi shi uscate k sa le treaca timpul. ISPIRESCU L. 98. Hai lelitza la prisaca Timpul dulce sa ne treaca. ALECSANDRI P. P. 344. ♦ Refl. A se epuiza a se sfirshi a nu mai fi actual. Hehehe! rise jupin Nastase sau trecut acele vremuri! Curcanul cel batrin tzio jucat festa. Ce sa faci?... so trecut vremea curcanilor. ALECSANDRI T. I 227. Suparates fetele K sa trec cishlegile. JARNÍKBIRSEANU D. 450. 2. Intranz. A disparea a pieri (dupa o bucata de vreme). O fii ai soarelui! Voi atzi vazut cum imparatziile trec. BOUREANU S. P. 10. Toate ale lumii trec shi raminem in veci cu dulceatza ori cu otrava faptelor noastre. SADOVEANU O. VIII 251. Ei nui trecea Rabdarea ashteptind. COSHBUC P. I 283. ♦ (Despre suferintze necazuri boli etc.) A inceta sa mai existe sa se mai faca simtzit sa mai actzioneze. Criza cea mare a trecut. C. PETRESCU C. V. 205. Treceun rau shi altu vine Nam nadejde de mai bine; Treceun rau sho suparare SHimi vine alta mai mare. JARNÍKBIRSEANU D. 214. ◊ (Cu pronumele personal in dativ) SHin toata faptura ei atita lumina shi veselie catzi treceau parca toate necazurile numai cit te uitai la ea. VLAHUTZA O. A. 347. Incerca deci dupa ce se vazu singura ashi face voie buna k sai treaca uritul shi tot cintind merse inainte. RETEGANUL P. IV 4. Dea cadea bobii in zece Sa shtii k dorul numi trece. ALECSANDRI P. P. 234. ◊ (In constructzii impersonale) Asha ne invatzase o baba sa facem k sa ne treaca de riie. CREANGA A. 28. Ardal focu pe badea K rau mia rupt inima SHi mia rupto tocman zece Cit traiesc nu mai imi trece. HODOSH P. P. 86. 3. Tranz. A petrece (un timp o epoca din viatza). Ea vedea inca seara in pat cu ochii pe jumatate inchishi printre gene k intrun vis dormitorul nesfirshit al internatului in careshi trecuse copilaria. BART E. 102. Alta grija nu avea sarmanul decit cum sashi treaca viatza dintro zi in alta. SBIERA P. 282. Dara aceshti doi ani care am trecut in casa pastoriului au fost prea amaritzi pentru mine. KOGALNICEANU S. 138. Valea sui dealul cobor Imi trec viatza tot cu dor. ALECSANDRI P. P. 243. ◊ Expr. Ashi trece vremea = ashi intrebuintza vremea (fara folos); ashi pierde vremea. Sa nu ne trecem vremea cautindul. RETEGANUL P. I 14. Da ia sa nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sui jupineshica. CREANGA P. 116. Ashi trece din vreme = ashi petrece timpul mai ushor mai repede. Au prins sa vorbeascamindoi Sashi treaca din vreme. COSHBUC P. I 235. ◊ Refl. pas. Vremea se trecea cu instructzie intro poiana mai marishoara. CAMIL PETRESCU U. N. 7. ♦ Refl. (Invechit) A se petrece a se intimpla. Era strain mai la toate cite se trecuse intre mine shi Bem intre mine shi Kossuth. GHICA A. 630. 4. Intranz. A depashi o anumita virsta o anumita limita de timp. Copiii se jucau totzi laolalta... iar colo dupa ce cam trecura de noua ani i imbraca imparatul intrun port. RETEGANUL P. I 33. Un batrin odinioara de nouazeci de ani trecut. PANN P. V. II 103. ◊ (Impersonal) Trebuie sa fie trecute de unsprezece. Sa ma culc. CARAGIALE O. I 68. Pinashi ia buhaiun spate Trecuta de miez de noapte. JARNÍKBIRSEANU D. 174. ◊ Tranz. (Rar) O sa mor cind oi apropia suta poate dupa ceoi trece suta. STANCU D. 16. 5. Refl. (Despre fiintze) Ashi pierde fragezimea tineretzii; a imbatrini. [Coana Liza] sa trecut repede. Sa resemnat cu situatzia de intretzinuta shi cu farime de fericire. PAS Z. I 87. Asha va trecetzi bietzi batrini. GOGA P. 33. Flacaul incepe shi el a se trece mergind tot inainte cu burlacia. CREANGA O. A. 185. ♦ Ashi pierde sanatatea vigoarea. Omul incepe a se umfla la pintece a se ingalbeni... shi incetul cu incetul se trece se prapadeshte shi moare. SHEZ. II 71. ♦ (Despre plante) A se veshteji a se ofili a se usca. Daca nu se culege cinepa la vremea ei in citeva zile firele se trec... adeca se usuca. PAMFILE A. R. 170. Culese flori shi facu trei legaturi... Pe cea mai mare care era alcatuita din flori ce incepuse a se trece shi abia mai mirosinde o dete fetei imparatului cea mai mare. ISPIRESCU L. 165. Eu ma plec floareami raspunde Caci o jale ma patrunde. Arde sufletumi shi geme Caci ma trec fara de vreme. ALECSANDRI P. P. 232. ♦ (Despre fructe) A fi prea copt (pierzind din savoare sau din valoare). Unul [dintre pepeni] se cam trecuse al doilea era tocmai bun de mincare shi al treilea dase in copt. ISPIRESCU L. 150. ♦ A se sfirshi a se stinge. In ashternutui de jaratec Sa trece flacara cuncetul. La TDRG. 6. Refl. (Despre anumite materiale) A se consuma a se imputzina. Felinarul... pilpiia gata sa se stinga fiindca luminarea de seu se trecuse. CAMIL PETRESCU O. II 104. Sus paharul se ridica sanatatzile pornesc SHi cu cit se trece vinul vorbele se inmultzesc. BELDICEANU P. 54. Vinui bun shi rece Mult vinatz se trece. ALECSANDRI P. P. 121. ♦ (Despre marfuri) A avea cautare a se vinde. Se vind boi k al meu in tirg? Tot sar trece i raspunse omul numai are prea mari ochi. SBIERA P. 2. ♦ Tranz. A vinde; a desface. De ce sa nul vinzi [vinul]?... Nul vind giupine pentru cam sal trec la crishma mea cea de la drum. ALECSANDRI T. 1542. IV. Intranz. A fi mai mare sau mai mult decit o anumita marime cantitate valoare; a depashi. Toata cireada satului trecea de cinci sute. CAMIL PETRESCU O. I 16. Mi se pare k trecem cam dincolo de masura. O sa inceapa a ride lumea de noi. HOGASH DR. II 135. Stau voinicii codrului! Nu shtiu zece sau cincisprece Sau peste suta mai trece. ALECSANDRI P. P. 262. ◊ Expr. Treaca de la mine (de la tine etc.) se spune cind cineva face o concesie dind ceva in plus sau cind cedeaza admitzind parerea altuia. Fie... treaca de la mine... DELAVRANCEA O. II 345. Dar cemi pasa!... Piciu sa traiasca! Treaca de la mine! ALECSANDRI T. 530. (Eliptic) Mi se pare k eshti cam aspru cu dinshii... dar treaca! ODOBESCU S. II 540. Treacamearga v. merge (V 2). ♦ A ajunge pina dincolo de... Lui Bedros [Soliman] abiai trecea de briu. DUMITRIU N. 258. [Ei] strabateau porumburile care treceau de creshtet. La TDRG. ♦ Tranz. A intrece a depashi. Noi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un uriash odata in razboaie a purtat; Greutatea ei neapasa trece slabane masura. ALEXANDRESCU P. 164. ◊ Expr. A trece masura = a exagera. (Refl.) A se trece cu firea = a lua lucrurile prea in serios a se emotziona. (Impersonal) A se trece de shaga (sau de gluma) = a se merge prea departe cu gluma; a incepe sa fie lucru serios; a se ingrosha gluma. Fetelor hai! sa trecut de shaga. CREANGA P. 9. SHi eu plin de jale Itzi rostesc matale: Duducutza draga So trecut de shaga. ALECSANDRI T. I 48. (Rar) A se trece cu gluma = a exagera cu gluma. Eleno dar cu gluma tu teai trecut. MACEDONSKI O. II 36. (Tranz.) Al trece pe cineva cu shaga = a glumi pe socoteala cuiva intrecind masura. Deshi TalpaLata ma trece cu shaga... nu ma miniu. ALECSANDRI T. 612. ♦ Refl. (De obicei determinat prin «din baut» «din pahare») A bea prea mult a se ametzi de bautura. Se cam trecuse shi din baut de focul pasiunii. CARAGIALE O. III 20. Ostenitzi cum erau de drum se cam trecusera din pahare. id. ib. 49. V. 1. Refl. A fi luat in seama; a avea crezare trecere. Degeaba te mai sclifoseshti Ioane raspunse mama cu nepasare; la mine nu se trec acestea. CREANGA A. 119. Va miratzi cum de minciuna astazi nu vi se mai trece. EMINESCU O. I 151. Dute omule de unde ai vinit k nu tzi se trec brashoavele pe la noi. ALECSANDRI T. I 254. ♦ Tranz. A ierta a ingadui. SHtii cum ma facut dumnezeu pe mine nui trec muierii nici atitica din al meu. CARAGIALE O. I 48. ◊ Refl. pas. Orice magarii facea (magarul) Toatei erau laudate toate lui i se treceau. La TDRG. 2. Intranz. A fi considerat de... a fi luat drept... Sadoveanu trece cu drept cuvint k cel mai de seama poet descriptiv al literaturii noastre. VIANU A. P. 227. Medelioglu slab uscat cu fatza aramie shi osoasa... trecea drept un mare carturar. CAMIL PETRESCU O. I 303. Safta face sa treaca de stapina in casa. SLAVICI N. I 80. 3. Intranz. A se transforma a se preface. In pragul portzei biziia o albina care sa roti o data shi trecu in pasare sa roti a doua oara shi sa prefacu intro ciuta. DELAVRANCEA S. 247. K doi gigantzi naprasnici stau astazi fatzan fatza... «E scris din noi doi unul in pulbere sa treaca». ALECSANDRI P. III 433.

tréce vb. III (Despre o emisiune un film etc.) A fi difuzat de un post de televiziune ◊ „Este convocata o conferintza de presa pentru prezentarea in fatza mediilor de informare a unei emisiuni ce urmeaza sa «treaca» in aceeashi seara la ora 2045.” Aici Radio Europa libera 1824 VI 91 p. 9. ◊ „Cum nu suntem [...] siguri k aceasta coproductzie a trei canale de prestigiu din Frantza Anglia shi Statele Unite are vreo shansa sa treaca shi la Televiziunea Romana [...] poate car fi util sa descriem secventzele mai importante din filmul «Ceaushescu. Motivele maniei».” ◊ „22” 25 X1 XI 91 p. 11 (dupa fr. passer [à la TV])

A TRÉCE trec 1. intranz. 1) (despre fiintze sau despre obiecte in mishcare) A se deplasa (dintrun loc in altul) in raport cu un punct aflat pe linia sau in afara mishcarii; a merge fara a se opri. 2) (despre vehicule cu ruta fixa drumuri sau ape curgatoare) A avea traseul sau cursul pe undeva. 3) (despre persoane) A se opri (pentru o vizita scurta) renuntzand la traseul initzial; a se abate. Mai treci pe la noi. 4) A depashi continuand a se mishca mai departe. ~ de statzie. ◊ Ai ~ (sau a io lua) cuiva inainte a) a ocupa locul cuvenit alt cuiva; b) a intrece pe cineva in ierarhia rangurilor. 5) A merge dea dreptul (pe undeva sau prin ceva). ~ prin padure. ◊ ~ peste cineva a ignora (pe cineva); a desconsidera. 6) Ashi schimba locul; a se muta; a se transfera. ~ dintro camera in alta. ◊ ~ de partea cuiva (sau a ceva) a adera la cineva sau la ceva. 7) (urmat de o complinire cu prepozitzia la ) A incepe a se ocupa de altceva lasand ocupatzia de mai inainte. ~ la dezbateri. ◊ ~ la fapte a actziona. 8) A evolua prin transformare treptata. ~ din stare lichida in stare gazoasa. 9) fig. A indura suportand cu greu. ~ prin greutatzi. ◊ ~ prin foc shi (prin) apa (sau para) a razbate prin multe chinuri shi nevoi. 10) A patrunde ajungand de partea cealalta. ~ prin foc. 11) (despre unitatzi sau perioade de timp) A se consuma treptat; a curge; a se scurge. ◊ Pe zi ce trece tot mai mult. 12) (despre fenomene evenimente stari) A inceta sa se manifeste; a se diminua (disparand). Durerea trece. ◊ ~ cu buretele (peste ceva) a da (voit) uitarii. 13) A constitui mai mult k marime cantitate valoare. Pretzul trece de doua sute. 14) A se prezenta in aparentza (sau in realitate). El trece drept artist. 2. tranz. I. 1) (obiecte situate transversal fatza de linia mishcarii) A depashi deplasanduse dea curmezishul in cealalta parte; a traversa. ~ drumul. ◊ ~ pe cineva prin toate apele a ponegri (pe cineva); a defaima; a denigra. ~ clasa a fi promovat in alta clasa. ~ Rubiconul a lua o hotarare temerara shi irevocabila. 2) (persoane) A lasa (intentzionat) la o parte ocolind. ◊ ~ cu vederea a nu lua in seama. ~ sub tacere (ceva) a nu pomeni intentzionat (de ceva). 3) (fiintze sau lucruri) A duce in cealalta parte (a unui drum a unei ape etc.); a transporta. 4) A face sa ajunga ocolind ceva. ~ hatzurile pe dupa copac. 5) A purta printro mishcare ushoara (pe o suprafatza). ~ limba peste buze. 6) pop. (nume de persoane bunuri materiale cifre etc.) A insemna in scris; a inscrie; a nota; a inregistra; a consemna. ◊ ~ in revista a) a inspecta; b) a examina rand pe rand. 7) A depashi cantitativ. II (in imbinari). Al ~ pe cineva cu rece shi cu cald a fi cuprins de o emotzie puternica. Al ~ (pe cineva) fiorii a fi cuprins de frica. /<lat. traicere

A SE TRÉCE ma trec intranz. 1) (despre organisme vii fructe flori etc.) A intra in faza degenerarii pierzandushi calitatzile initziale. ◊ ~ din viatza (sau din lume) a muri; a deceda. 2) (despre materiale substantze alimente etc.) A se epuiza prin folosire. 3) (despre actziuni reprobabile) A nu se lua in seama (ramanand fara urmari). /<lat. traicere

trece v. (neutru) 1. a merge dela un loc la altul: a trece din Romania in Ardeal a trece la vrajmash; 2. a trece prin a strabate: Dambovitza trece prin Bucureshti; fig. a indura: a trece prin multe nevoi; a veni din intamplare: a trece prin minte; 3. a se transmite: a trece din tata in fii; 4. a ajunge in urma unei schimbari: a trece dela o idee la alta; 5. a fi adoptat (vorbind de o lege); 6. a dura putzin: frumusetzea trece; 7. a se scurge: apa trece pietrele raman; fig. toate trec; 8. a dispare a peri: vremea trece a trecut viscolul; fig. ia trecut pofta; 9. a covarshi: trecuse de 40 de ani; 10. a trece de a fi considerat: trece de invatzat. ║ (activ) 1. a traversa: a trece o apa un pod; 2. a transporta: a trece marfuri l’a trecut dincolo; 3. a coprinde: l’au trecut sudori de moarte; 4. a fi supus la: a trece un examen; 5. a ingadui: treaca dela mine; 6. a omite: a trece un rand; a trece cu vederea a nu tzinea seama; a trece sub tacere a nu vorbi de. ║ (reciproc) 1. a se permite: multei se trec; 2. ashi pierde frumusetzea fragezimea: florile s’au trecut; fig. flacaul incepe shi el a se trece CR. [Lat. TRAICERE].

treak sf [At: PO 151/24 / Pl: ? / E: pvb trece] (Ivr) Zabovire.

treaca (mearga)! int. fie (permis)!

trec út a tréce v. intr. (lat. traicere [din *transicere a arunca dincolo] de unde s’a facut traécere trécere. V. traĭect). Ma duc in alt loc: elevu trecu de la tabla la loc; a trece dintr’o odaĭe dintr’o corabie dintr’o tzara in alta. Merg dincolo curg dincolo strabat: armata trecu pin sat Dimbovitza trece pin Bucureshtĭ glontzu trece pin scindura. Ma scurg (vorbind de timp): a trecut mult pin’a venit. Intrec las in urma: trecem de castel (fig.) am trecut de 40 de anĭ. Am drum pe linga: el trece des pe la casa noastra. Fig. Indur patzesc: am trecut pin multe pin’am ajuns aicĭ. Am experientza lucruluĭ: profesoru a trecut pe unde e elevu. Ma transmit: vorba trece din gura’n gura caracterele trec din tata’n fiŭ corona trecu de la o dinastie la alta. Evoluez pashesc: a trece de la o ideĭe la alta dela vorbe la fapte. Is adoptat (vorbind de lege) is admis (reushesc) la examin saŭ is promovat in clasa urmatoare (vorbind de un elev): legea trecu shi pin senat elevu trecu la examen trecu in clasa a doŭa. Excedez intrec: nu trece nicĭ un franc peste suta. Nu durez dispar per: frumusetza trece vremea trece ploaĭa shi periculu trecu pofta iĭ trecu. A trece de a fi considerat k: a trece de savant. A trece la a dezerta: a trece la dushman. A trece peste ceva (o persoana un paragraf o fapta) a nu considera a ignora (shi a ĭerta). Atzĭ trece pin cap (gind minte) a te gindi la ceva: nicĭ nu ĭa trecut pin gind ce se poate intimpla. Atzĭ trece cineva inainte a te intrece in rang orĭ in shtiintza. Treacamearga fie asta maĭ merge se maĭ poate admite saŭ permite. V. tr. Strabat taĭ traversez: am trecut Dunarea in not. Transport: lua copiiĭ in bratze shiĭ trecu peste piraŭ. Fac sa circule: a trece o moneta falsa. Inscriŭ: trec ceva in condica. Fig. Strabat cu succes reushesc: a trece un examen. Strabat traĭesc: nu shtiŭ cum oĭ trece ĭarna asta. Consum intrebuintzez: a fost ger shi am trecut lemne multe. Permit las sa mearga: multe tzĭam trecut dar asta nu tzĭo pot trece. Omit sar las afara: aĭ trecut un rind din tema. A te trece sudorile sudorĭ de moarte a asuda de emotziune (de ingrijorare). A te trece lacranmile a nu tzi le maĭ putea tzinea. Triv. A te trece spurcatu a nu maĭ putea tzine urina (de frica). A trece pin foc a dezinfecta pin foc (ferbind prajind sh. a.). A trece pin sabie shi foc 1. a strabate pin vapaĭa bataliiĭ; 2. a ucide shi a incendia. A trece cu vederea 1. a omite a nu baga in sama: a trece cu vederea un cuvint din text 2. a permite a ĭerta: ĭam trecut cu vederea multe. A trece supt tacere a lasa nepomenit (nementzionat). V. refl. Imbatrinesc ma veshtejesc: uniĭ oamenĭ se trec rapede. Ma usuc ĭes din sezon saŭ din moda: trandafiriĭ s’aŭ trecut mirosu florilor s’a trecut moda proasta trece rapede. Ma consum ma intrebuintzeu: luminarea s’a trecut. A tzi se trece un lucru a tzi se permite a tzi se ĭerta: alta data nu tzi se va maĭ trece. A se trece un lucru la tine a avea crezare: asemenea mincĭunĭ nu se trec la mine. A te trece cu firea a te emotziona a lua lucrurile prea in serios. A te trece (cu gluma) a merge prea departe (cu gluma).

trece (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trec 3 sg. trece perf. s. 1 sg. trecui m.m.c.p. 1 pl. trecuseram; conj. prez. 1 sg. sa trec 3 sa treak; imper. 2 sg. afirm. intranz. treci / tranz. (+ clitic) trece (Trecel clasa! Trecei nota! Trece drumul!); ger. trecand; part. trecut

tréce (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trec imperf. 3 sg. treceá; conj. prez. 3 sa treák; part. trecút

tréce vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trec imperf. 3 sg. treceá; conj. prez. 3 sg. shi pl. treák; part. trecút

treácameárga loc. adv.

líbera trécere adj. + s. f. (sil. tre)

treácameárga loc. adv.

TRÉCE vb. 1. v. merge. 2. a se duce a merge. (Te rog sa ~ shi pe la noi.) 3. v. abate. 4. a se scurge. (Intreg convoiul a ~.) 5. v. traversa. 6. v. escalada. 7. v. curge. 8. v. zbura. 9. v. deplasa. 10. v. transmite. 11. a purta a transmite. (~ paharul din mana in mana.) 12. v. sufla. 13. a se transmite. (Maladia a ~ de la unul la altul.) 14. v. baga. 15. v. patrunde. 16. v. intra. 17. v. repartiza. 18. v. inregistra. 19. a se scurge (pop.) a vremui (inv.) a se prelungi (fig.) a curge. (Timpul a ~ incet.) 20. v. implini. 21. v. sfarshi. 22. v. ofili. 23. v. fana. 24. v. imbatrani. 25. v. transforma. 26. v. inceta. 27. v. depashi. 28. v. promova. 29. al cuprinde al napadi. (Il ~ nadushelile fiorii.)

TRÉCE vb. v. ierta intampla petrece.

trece vb. v. IERTA. INTIMPLA. PETRECE.

TRECE vb. 1. a merge. (Chiar acum ~ spre casa.) 2. a se duce a merge. (Te rog sa ~ shi pe la noi.) 3. a se abate a da a se opri. (In drum a ~ shi pe la el.) 4. a se scurge. (Intreg convoiul a ~.) 5. a traversa. (~ strada; ~ oceanul.) 6. a escalada a sari. (~ un zid.). 7. a curge. (Apa ~ pietrele ramin.) 8. a zbura. (Berzele ~ in stoluri spre Africa.) 9. a se deplasa. (Proiectilul ~ prin aer.) 10. a da a transmite. (~ scrisoarea din mina in mina.) 11. a purta a transmite. (~ paharul din mina in mina.) 12. a bate a sufla (reg.) a vintura. (Crivatzul rece ~ peste sat.) 13. a se transmite. (Maladia a ~ de la unul la altul.) 14. a baga a introduce a viri. (~ atza prin urechea acului.) 15. a patrunde a razbate a razbi a strabate a strapunge (livr.) a penetra. (Cuiul ~ prin perete.) 16. a intra a patrunde. (Acest cuvint a ~ in limba literara.) 17. a repartiza a varsa. (La ~ la artilerie.) 18. a consemna a inregistra a inscrie a insemna a nota a scrie (inv.) a notifica a semna. (~ intrun caiet cheltuielile zilnice.) 19. a se scurge (pop.) a vremui (inv.) a se prelungi (fig.) a curge. (Timpul a ~ incet.) 20. a se implini a se scurge. (Au ~ 100 de ani de la...) 21. a se duce a se incheia a se sfirshi a se termina. (A ~ shi vacantza!) 22. a (se) ingalbeni a (se) ofili a pali a (se) usca a (se) veshteji (astazi rar) a tinji (pop.) a (se) galbeni (inv. shi reg.) a seca (reg.) a (se) petrece a (se) pihavi (prin Mold.) a (se) probajeni (prin Mold. shi Transilv.) a (se) probozi (Mold. shi Bucov.) a se ugili. (O planta care sa ~.) 23. a se fana (fig.) a se ofili a se veshteji. (Obrazul i sa ~.) 24. a imbatrini a se veshteji (inv.) a se invechi a (se) matori. (X sa ~ de tot!) 25. (FON.) a se modifica a se preface a se schimba a se transforma. („L” intervocalic ~ in „r” in cuvintele romaneshti de origine latina.) 26. a disparea a inceta (astazi rar) a se sparge. (Primejdia durerea a ~.) 27. a depashi a intrece. (Greutatea pachetului ~ de 10 kg.) 28. a promova. (A ~ clasa.) 29. al cuprinde al napadi. (Il ~ nadushelile fiorii.)

TREACAMEÁRGA interj. v. fie.

treacamearga interj. v. FIE.

tréce (c cút) vb. 1. A umbla a merge dintrun loc in altul. 2. A purta a duce a conduce dintrun loc la altul. 3. A muta a transfera. 4. A transfera a stramuta a transmite. 5. A curge a se scurge a se desfashura. 6. Ashi petrece timpul ashi ocupa timpul. 7. A depashi a merge mai incolo. 8. A patrunde a traversa a strapunge. 9. A baga a introduce. 10. A strecura a filtra a cerne. 11. A se coace prea mult a putrezi. 12. A fi in exces a intrece. 13. A suporta a tolera a admite. 14. A nu vorbi despre a omite. 15. A ascunde a tainui a ierta. 16. A se abtzine a nu intra in anumite jocuri de cartzi. 17. A aproba a fi admis a intra dintro clasa in cea superioara. 18. A intra prin contrabanda. 19. A experimenta a nota. 20. (Cu pron. in acuz.) Al apuca a simtzi nevoia de a se scapa pe el. 21. (Cu pron. in dat.) A nu mai conta a se consola a nu mai observa. 22. A se intrece cu a exagera. 23. A inregistra a inscrie. 24. A se abate pe la a face o vizita a se opri in treacat. 25. A inceta a nu mai exista. 26. A se transforma a deveni; a se face. 27. (Cu drept) A fi luat k a avea nume de... 28. (Refl.) A avea cautare a fi cerut. Mr. trec tricui tricuta treatzire; megl. trec; istr. trec. Lat. traicĕre (Pushcariu 1757; REW 8842) cf. port. tragir. Der. treacat s. n. (pasaj loc de trecere; in treacat in trecere); trecator adj. (care trece; pasibil; temporar); trecator s. m. (pieton); trecatoare s. f. (inv. pasaj tranzit; loc de trecere; defileu; cheie; strimtoare); trecere s. f. (pasaj tranzit traversare; loc pe unde se trece; reushita succes; influentza); trecind adv. (inv. exceptind cu exceptzia); trecut adj. (precedent; dat prin sita; tirziu; prea copt; ofilit; beat); trecut s. n. (trecere; preterit); intrece vb. (a depashi; a inainta a lasa in urma; refl. a intra in competitzie a concura; ashi da silintza a se depashi; ashi depashi limitele a intrece masura; a invinge a birui); neintrecut adj. (invincibil). Cf. treapta petrece.

AURA POPULARIS (lat.) vantul popularitatzii trece la multzime Vergiliu „Eneida” VI 816; Horatziu „Ode” III 2 20. Popularitate ieftina.

ET QUASI CURSORES VITAE LAMPADA TRADUNT (lat.) shi k alergatorii (oamenii) ishi trec din mana in mana faclia vietzii Lucretziu „De rerum natura” II 79. Viatza este o nesfarshita curgere a generatziilor.

GUARDA E PASSA! (it.) priveshte shi treci (mai departe) Dante „Infernul” III 51.

INVITAT CULPAM QUI DELICTUM PRAETERIT (lat.) cine trece cu vederea o gresheala indeamna la o faradelege Publilius Syrus „Sententiae” 269.

MACHT GEHT VOR RECHT (germ.) fortza trece inaintea dreptului Deviza cancelarului Bismarck care tradeaza preferintza pentru utilizarea fortzei in detrimentul spiritului de echitate.

NIHIL EST ANNI VELOCIUS (lat.) nimic nu trece mai iute k anii Ovidiu „Metamorphoseon libri” X 250. V. shi Eheu! Fugaces... labuntur anni.

SIC TRANSIT GLORIA MUNDI (lat.) asha trece gloria lumii Thomas à Kempis „Imitatio Christi” I 36. Cuvinte adresate unui nou papa la alegerea sa. Textul original: „O quam cito transit gloria mundi” („O ce repede trece gloria lumii”).

A trece Rubiconul expresie legata de un vestit episod din istoria Romei. Vezi explicatzia la: Alea iacta est. Se intrebuintzeaza spre a desemna hotarirea eroica de a infrunta o primejdie. IST.

a trece (pe cineva) la catastif expr. a tzine evidentza in vederea unei eventuale razbunari (pe cineva).

a trece (pe cineva) la munca de jos expr. (d. shefi) 1. a trasa (unui subaltern) o sarcina neplacuta. 2. a retrograda (pe cineva) dintro functzie.

a trece (ceva) prin foc shi sabie expr. (livr.) a nimici a distruge a pustii.

a trece cu buretele peste ceva expr. a da uitarii ceva a ierta greshelile cuiva.

a trece Dunarea pe cineva expr. (eufem.) a injura (pe cineva).

a trece Gibraltarul expr. (glum. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

a trece in lumea dreptzilor expr. a muri a deceda.

a trece la aparat expr. ai veni cuiva randul (la ceva).

a trece la ciocofon expr. (prst. obs.) a practica sexul oral / felatzia.

a trece la supt pixul expr. (d. ziarishti) a trece la redactarea unui articol.

a trece pe patina expr. (detz.) a lustrui.

a trece pe sarindar expr. (intl.) a trece printrun necaz; a scapa cu fatza curata dintro incurcatura.

a trece prin toate chinurile iadului expr. a suferi un lung shir de persecutzii; a avea parte de multe necazuri shi nenorociri.

ai trece (cuiva) un sharpe rece prin san expr. (pop.) a se speria foarte tare.

al trece / a o trece caldurile expr. (pop. er.) a se excita a dori sa faca dragoste.

al trece nadushelile expr. 1. a transpira abundent. 2. a se speria foarte tare.

al trece racorile expr. (pop.) a se speria foarte tare.

al trece toate apele / toate sudorile expr. v. al trece nadushelile (1 2).

futzi nu futzi vremea pulii trece prov. (obs.) carpe diem!; traieshtetzi clipa!; bucurate de ziua de azi!

om trecut prin ciur shi darmon expr. om trecut prin multe incercari; om cu multa experientza.