DINAÍNTE adv. 1. (Local) In fatza inainte. ◊ Loc. adj. De dinainte = aflat in fatza. ◊ Expr. A (sau al) lua (pe cineva) gura pe dinainte = v. gura. A nui trece cuiva pe dinainte = a acorda cuiva respect sau (prea multa) consideratzie. ♦ (Adjectival) Din fatza anterior. Randul dinainte. ♦ (Substantivat; in forma dinaintea) Jumatatea din fatza a corpului unui animal sau al unui om. 2. (Temporal) De mai inainte de mai de mult. ◊ Loc. adj. De dinainte = de adineauri; de mai inainte. ♦ Din timp de cu vreme. De⁴ + inainte.

dinainte [At: NEGRUZZI S. I 37 / E: de + inainte] 1 av In fatza. 2 (Ila) De ~ Aflat in fatza. 3 av (Ie) A (sau al) lua (pe cineva) gura pe ~ A spune ceva ce nu a vrut sa spuna. 4 av (Ie) A nui trece cuiva pe ~ A acorda cuiva prea multa consideratzie. 5 ai Anterior. 6 sf (If dinaintea) Jumatatea din fatza a corpului unui animal sau al unui om. 7 av De mai de mult. 8 (Ila) De ~ De adineauri. 9 av (Ial) Pomenit cu o ocazie anterioara. 10 av Din timp.

DINAÍNTE adv. 1. (Local) In fatza inainte. ◊ Loc. adj. De dinainte = aflat in fatza. ◊ Expr. A (sau al) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut sa spuna ashi da fara voie gandurile pe fatza. A nui trece cuiva pe dinainte = a nu indrazni (din prea mare respect sau consideratzie) sa se arate in fatza cuiva; a acorda cuiva o deosebita consideratzie. ♦ (Adjectival invar.) Din fatza anterior. Randul dinainte. ♦ (Substantivat; in forma dinaintea) Jumatatea din fatza a corpului unui animal sau al unui om. 2. (Temporal) De mai inainte de mai de mult. ◊ Loc. adj. De dinainte = de adineauri: pomenit cu o ocazie anterioara. ♦ Din timp de cu vreme. De⁴ + inainte.

DINAÍNTE adv. 1. (Cu sens local in opozitzie cu dinapoi dindarat din urma) In fatza inainte. Eu ashtept pina ce dovedesc bucatele ce ai binevoit ami pune dinainte. SADOVEANU F. J. 535. Cineva i legase un shortz dinainte. G. M. ZAMFIRESCU M. D. II 51. In acel echipagiu dinapoi era o tinara... Dinainte era un om balan ce putea sa aiba 35 ani. NEGRUZZI S. I 37. ◊ Loc. adj. De dinainte = din fatza. Toamne shi ierni lau plouat shi lau viscolit pe drumuri alaturi de iepushoara lui... pintenoaga la piciorul drept de dinainte. CAMILAR N. I 21. Am ramas singur cu doamnele inghesuit modest pe scaunashul de dinainte. IBRAILEANU A. 146. ◊ Loc. adv. Pe dinainte = prin fatza. Ishi cautau cu ochii in cirdul nesfirshit care le curgea pe dinainte mioarele. CAMILAR T. 56. Pe urma i trecu pe dinainte icoana dupa icoana dintro tineretza fara odihna. SADOVEANU O. I 93. Broasca tzestoasa i tot sarea pe dinainte. ISPIRESCU L. 35. ◊ Expr. A (sau al) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceea ce na vrut sa spuna ashi da (prin vorba) fara voie pe fatza gindurile. Nash voi sa spun ceea ce nu prea este tocmai adevarul; dar ce sai faci naravului? Ma ia gura pe dinainte. ODOBESCU S. III 45. A nui trece cuiva pe dinainte = a nu indrazni (din prea mare respect sau consideratzie) sa se arate in fatza cuiva. Cind ash avea eu o sluga k aceasta nu iash trece pe dinainte. CREANGA P. 216. ♦ (Adjectival invar.) Din fatza anterior. Picioarele dinainte. ♦ (Substantivat in forma dinaintea) Jumatatea din fatza a corpului unui animal. Sa dus in ripa sarind alternativ cu dinaintea shi cu dinapoia shi fuge shi acuma. SADOVEANU O. A. II 194. 2. (Cu sens temporal adesea precedat de «mai») De mai inainte de mai demult. Totul a fost parca hotarit dinainte. BOGZA C. O. 240. Jocul carel alegea fata era ales mai dinainte de mine. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 91. Ce iar fi fost mai lesne decit sa ne duca acolo fara sa ne mai intrebe de vrem ori ba shi fara sa ne... spuie dinainte? M. I. CARAGIALE C. 118. ◊ (Adjectival invar.) Astai lelea careo vezi Care ne facea scoverzi; Astai lelea dinainte Care ne facea placinte SHi caream scoso din minte! JARNÍKBIRSEANU D. 430. ◊ Loc. adj. De dinainte = de mai inainte de adineaori. Mioara fericita aceeashi de dinainte... il ia puternic de git. CAMIL PETRESCU T. II 53. ♦ Din timp de cu vreme. Numai sami spui dinainte cum sa te duc. CREANGA P. 197. Dear shti omul cear patzi Dinainte sar pazi. id. ib. 277.

DINAÍNTE adv. 1. In fatza inainte. ◊ Pe dinainte = prin fatza. ◊ Loc. adj. De dinainte = din fatza. ◊ Expr. A (sau al) lua (pe cineva) gura pe dinainte = a spune ceva ce nu a vrut sa spuna ashi da fara voie gandurile pe fatza. A nui trece cuiva pe dinainte = a nu indrazni (din prea mare respect sau consideratzie) sa se arate in fatza cuiva. ♦ (Adjectival invar.) Din fatza anterior. Randul dinainte. ♦ (Substantivat in forma dinaintea) Jumatatea din fatza a corpului unui animal. 2. De mai inainte de mai de mult. ◊ (Adjectival invar.) Astai lelea dinainte Care ne facea placinte (JARNÍKBIRSEANU). ◊ Loc. adj. De dinainte = de mai inainte de adineaori. ♦ Din timp de cu vreme. Din de⁴ + inainte.

DINAÍNTE adv. 1) In spatziul aflat in fatza; inainte; anterior. ◊ Pe ~ prin fatza. A nui trece cuiva pe ~ a nu indrazni sa se arate in fatza cuiva. Al lua gura pe ~ a spune ceva ce nu ar fi vrut sa spuna. 2) Dintro perioada trecuta; de mai demult; de mai inainte. Hotarat ~. 3) Din timp. A se pregati de ceva ~. /de + inainte

dinainte adv. 1. in fatza: dinaintea casei mele; 2. inainte in timp: mai dinainte; 3. inainte in spatziu: cel dinainte. [V. inainte].

dinaínte prep. cu gen. (din shi ainte). 1) Inainte in fatza (fr. devant): dinaintea mea dinaintea caseĭ. 2) Adv. de loc. Sta se duce dinainte. 3) Adv. de timp: shtiam din ainte din aintea ta (fr. d’avance). 4) Loc. adj. Cel de dinainte saŭ cel din ainte (in opoz. cu cel de dinapoĭ cel din apoĭ) anterior: partea de dinainte. 5) Subst. Asta e dinaintea caseĭ fatza caseĭ. V. inainte.

DINAÍNTEA¹ f. (despre corpul omului sau al animalelor despre haine) Partea din fatza. /de + inaintea

dinaínte adj. invar. adv. (partea ~ shtia ~)

dinaínte prep. (~i)

dinaínte adv.

dinainte

de dinaínte prep. + adv.

de dinaínte prep. + adv.

pe dinainte

dinainte(a).

pe dinainte.

DINAÍNTE adj. invar. adv. 1. adj. invar. v. anterior. 2. adj. invar. v. anterior. 3. adv. inainte. (Ii pun ~ mancarea.)

DINAINTE adj. invar. adv. 1. adj. invar anterior. (Partea ~ a carutzei.) 2. adj invar anterior precedent premergator (inv.) precezator. (In scrisoarea ~.) 3. adv. inainte. (Ii pun ~ mincarea.)

Dinainte ≠ dinapoi dindarat

SCAUNUL DE DINAÍNTE s. v. gresie perinoc.

scaunul de dinainte s. v. GRESIE. PERINOC.

jocu dinnainte v. invartita.

dinainte adv. din epoca comunista dinainte de 22 decembrie 1989.

al lua gura pe dinainte expr. a divulga (involuntar) un secret