anterior ~oara a av [At: DA / P: ~rior / Pl: ~i ~oare / E: fr antérieur lat anterior] 12 Care preceda o anumita data Si: precedent. 34 (Care este ashezat) in partea dinainte. 56 (D. sunete) (Articulat) in partea din fatza a cavitatzii bucale.

ANTERIÓR OÁRA anteriori oare adj. (in opozitzie cu posterior) 1. (Cu sens temporal) Petrecut inaintea altui eveniment precedent. Evenimente anterioare revolutziei. ◊ (Adverbial) Cele petrecute anterior. 2. (Cu sens local) Care ocupa partea din fatza a unui obiect care este ashezat in fatza. Partea anterioara a corpului. ♦ (Despre sunete in special despre vocale) Al carui punct de articulatzie este situat in partea dinainte a cavitatzii bucale. Sunetele «e» shi «i» sint vocale anterioare. Pronuntzat: rior.

ANTERIÓR OÁRA anteriori oare adj. 1. (Temporal) Precedent. ◊ (Adverbial) Cele petrecute anterior. 2. (Local) Care este ashezat in fatza. ♦ (Despre sunete) Al carui punct de articulatzie este situat in partea dinainte a cavitatzii bucale. [Pr.: rior] Fr. antérieur (lat. lit. anterior).

ANTERIÓR OÁRE adj. Care este se petrece inaintea altui eveniment; precedent de dinainte. ♦ Situat in fatza. ♦ (Despre sunete) Care se articuleaza intrun punct situat in partea dinainte a cavitatzii bucale. [Pron. rior. / cf. fr. antérieur it. anteriore lat. anterior].

ANTERIÓR OÁRA adj. 1. petrecut inaintea altui eveniment; precedent. 2. situat in fatza. 3. (despre sunete) care se articuleaza intrun punct in partea dinainte a cavitatzii bucale. (< fr. antérieur lat. anterior)

ANTERIÓR ~oára (~óri ~oáre) shi adverbial 1) Care a avut loc inainte; precedent; premergator. 2) Care se gaseshte in fatza; dinainte. Partea ~oara a corpului. [Sil. rior] /<fr. antérieur lat. anterior

anterior a. 1. ce se afla inainte (in spatziu): membre anterioare; 2. care precede in ordinea timpului: eveniment anterior. ║ adv. inainte.

*anteriór oára adj. (lat. antérior). Care e inainte in timp saŭ in loc. Adv. Maĭ inainte: a sosi anterior). V. posterior ulterior.

+anterior² (desp. rior) adv.

anteriór (rior) adj. m. pl. anterióri; f. anterioára pl. anterioáre

anteriór adj. m. (sil. rior) pl. anterióri; f. sg. anterioára pl. anterioáre

ANTERIÓR adj. 1. (local) dinainte. (Partea ~ a carutzei.) 2. (temporal) dinainte precedent premergator trecut (inv.) precezator. (Scrisoarea ~.)

ANTERIOR adj. 1. (local) dinainte. (Partea ~ a carutzei.) 2. (temporal) dinainte precedent premergator (inv.) precezator. (Scrisoarea ~.)

Anterior ≠ posterior ulterior urmator